RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 septembrie, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica”.
Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! După anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a Peninsulei Crimeea, în anul 2014, a apărut în Marea Neagră o frontieră maritimă de facto între România şi Rusia, cu o lungime de aproximativ 200 kilometri. România se pregăteşte împreună cu partenerii săi pentru gestionarea acestui spaţiu.
La Summit-ul NATO de la Vilnius, Alianţa a adoptat trei mari planuri de rezilienţă regională. Primul vizează zona Atlanticului şi Europa Arctică. Al doilea se referă la Ţările Baltice şi Europa Centrală. Şi al treilea plan, în care este inclusă România, vizează zona Mării Negre şi a Mării Mediterane. Concret, NATO va pune 300.000 de soldaţi în stare de alertă sporită, iar planurile au o importantă componentă aeriană şi navală. Marea Neagră este o zonă economică strategică din punct de vedere energetic, nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeană şi NATO.
Ajungem şi în actualitate, la Bucureşti, unde astăzi şi mâine se desfăşoară la Palatul Parlamentului cea de-a doua ediţie a Euro-Atlantic Resilience Forum, organizat de Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă. Tema dezbaterilor din acest an este rezilienţa pe mare şi impactul acesteia asupra zonelor terestre, deoarece provocările care afectează domeniul maritim au consecinţe de amploare şi, în majoritatea cazurilor, au nevoie de răspunsuri coordonate globale. În cadrul forumului iau cuvântul preşedintele Senatului, Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Dezbatem în această seară la „Euroatlantica” despre situaţia de securitate din regiunea Mării Negre. Invitaţii ediţiei sunt preşedintele Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, cu rang de secretar de stat, Ovidiu Raeţchi, şi comandorul Adrian Duţă, vicepreşedinte al Centrului Euro-Atlantic şi membru al grupului de experţi al Centrului de Excelenţă pentru Contracararea Ameninţărilor Hibride de la Helsinki. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Rezilienţa Euro-Atlantică şi arealul Mării Negre”. Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule Ovidiu Raeţchi!
Ovidiu Raeţchi: Bună seara, domnule Dobriţoiu! Bună seara ascultătorilor dvs.! Bună seara colegului meu Adrian Duţă, deşi tocmai ne-am salutat în urmă cu 20 minute, când am terminat la Parlament!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule comandor Adrian Duţă!
Adrian Duţă: Bună seara! Bună seara şi mulţumesc de invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi!
Domnule Ovidiu Raeţchi, un forum necesar, cu o participare care subliniază importanţa dezbaterilor legate de rezilienţă, de contingenţă, în condiţiile deteriorării climatului de securitate din Europa. Care sunt principalele idei conturate, după prima zi de desfăşurare a forumului, organizat de dvs. la Palatul Parlamentului?
Ovidiu Raeţchi: Domnule Dobriţoiu, în primul rând, sunteţi un martor al creşterii centrului nostru şi al angajamentului asumat în urmă cu 2 ani de România, acest angajament extrem de ambiţios de a fi lideri de domeniu pentru rezilienţă în cadrul NATO, în cadrul Uniunii Europene, la nivel internaţional aşa, în acest spaţiu euroatlantic, şi mă bucur că putem, iată, la mai puţin de doi ani de activitate, împreună cu colegul meu Adrian Duţă, să onorăm acest angajament şi să putem să dezbatem despre importanţa mării şi implicaţiile asupra uscatului din perspectiva rezilienţei, în contextul în care suntem în dialog cu oraşe foarte importante. Am terminat panelul cu Washington DC, împreună cu generalul Lavigne, unul dintre liderii NATO. Astăzi am fost în direct cu Kievul, deşi nu a fost deloc uşor să organizăm un panel în condiţii de siguranţă, în contextul în care un bombardament se putea declanşa oricând. Am fost în direct şi cu Polonia, am fost în direct şi cu Bruxellesul, iar mâine vom continua acest tur de forţă, pe care îl vom încheia la New York.
Două concluzii aş vrea să le subliniez. Prima dintre ele este faptul că am avut astăzi, de la tribuna Senatului, din partea partenerilor noştri din NATO, de la Hasit Thankey, din partea partenerilor noştri de la Uniunea Europeană, domnul Philipp Schweers, de la Misiunea de asistenţă pentru Republica Moldova, confirmarea faptului că România este recunoscută ca un furnizor de expertiză pe rezilienţă, ca furnizorul de expertiză pe rezilienţă în regiune şi la nivel euroatlantic.
O a doua confirmare este că, într-adevăr, tema pe care noi am propus-o, şi anume, cât de importantă este securitatea mărilor pentru ceea ce se întâmplă pe uscat şi pentru siguranţa fiecăruia dintre noi, este o perspectivă extrem de pertinentă, pentru că, chiar dacă o mină pluteşte în derivă pe Marea Neagră sau un cablu submarin este tăiat undeva în Oceanul Atlantic, lucru care aparent nu ne influenţează viaţa de zi cu zi, în realitate lucrul ăsta poate să creeze o criză, care fie ţine de hrana de zi cu zi din regiunea Africii, fie ţine de infrastructuri critice care ar trebui să ne ofere internet sau energie ş.a.m.d.
Acestea ar fi primele două idei, dar sunt convins că şi colegul meu Adrian Duţă are multe concluzii mult mai interesante.
Radu Dobrițoiu: Probabil aţi analizat acest subiect pe care vi-l propun, domnule comandor Adrian Duţă. Trăim o nouă revoluţie tehnologică – inteligenţă artificială, tehnologie cuantică, drone, roboţi de luptă. Cum va confrunta rezilienţa euroatlantică această evoluţie?
Adrian Duţă: Da, mulţumesc; subiectul este foarte interesant, a fost dezbătut astăzi într-un panel în sistem duplex Bucureşti-Washington, unde am avut doi speakeri de nivel înalt, respectiv, domnul general Lavigne, comandantul Comandamentului Aliat pentru Transformare, şi domnul general Petrescu. Aceştia au intervenit cu o prezentare detaliată, o prezentare comprehensivă privind ameninţările în regiunea Mării Negre, din partea domnului general Petrescu, şi, de asemenea, metodele şi căile pe care le urmăreşte Comandamentul Aliat pentru transformare pentru întărirea rezilienţei, pentru un nou concept de rezilienţă stratificată.
Subiectul a fost foarte vag. Timp de trei ore, specialiştii au vorbit despre subiectele pe care le menţionaţi – e vorba de aparate autonome de zbor, este vorba de cuantum computing, de inteligenţă artificială, care se pare că nu sunt numai tehnologii emergente, sunt deja în lucru, sunt în uz, şi, pe lângă avantajele pe care le prezintă pentru noi, pentru societatea modernă, prezintă şi un semnificativ potenţial distructiv.
Lucrăm împreună cu Ministerul Apărării, noi, Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă şi suntem parte a unui proiect de elaborare a unui nou concept de rezilienţă stratificată, la propunerea NATO. Ne mândrim cu acest proiect, dar avem şi alte proiecte în vedere, şi rezilienţa la tehnologii emergente şi distructive este unul dintre subiecte.
Radu Dobrițoiu: În continuarea acestei întrebări, domnule comandor Adrian Duţă: lucrurile se mişcă foarte repede. Într-un discurs recent, şeful apărării SUA, Mark Milley, care va preda mandatul în această perioadă, anticipa că războiul viitorului va fi dus în proporţie de 15-20%, în următorii ani, de roboţi, inteligenţă artificială şi tehnologie cuantică. Cum se adaptează inclusiv NATO, dar şi România, la această evoluţie extrem de rapidă?
Adrian Duţă: Într-adevăr, războiul viitorului va arăta diferit şi acesta se referă atât la tehnologie, care evoluează într-un ritm extraordinar de rapid, dar şi la oameni, pentru că oamenii trebuie să se adapteze tot timpul, să utilizeze această tehnologie, să se apere împotriva efectelor pe care le-ar putea produce. NATO are o serie de programe, menţionez aici Programul DIANA. Domnul general Lavigne menţiona că, în cadrul Programului DIANA Challenge de anul acesta, NATO a primit peste 1.200 de propuneri de inovaţii, ceea ce înseamnă că naţiunile sunt foarte active. Vreau să menţionez că şi noi suntem alături de o companie dintr-un consorţiu german şi am transmis acolo propunerile privind rezilienţa energetică. Temele de rezilienţă pe care le propune DIANA Challenge sunt rezilienţa energetică, rezilienţa privind sistemele de supraveghere şi Cyber Security.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ovidiu Raeţchi, o temă de analiză care revine permanent pe agenda euroatlantică, arealul Mării Negre. Ce poate face România, atât în cadrul NATO, cât şi prin forţe proprii, pentru a detensiona situaţia din Marea Neagră?
Ovidiu Raeţchi: România, din punctul meu de vedere, şi-a asumat cumva o voce decisivă la nivelul Alianţei pentru a explica cât de importantă este această regiune şi noi am mai discutat despre asta şi despre faptul că România a avut acest strategic forside, a avut această previziune înainte de desfăşurarea efectivă a istoriei, previziune care este fundamentală, inclusiv în domeniul tehnologiilor emergente şi distructive despre care vorbeaţi mai devreme, şi a înţeles că Marea Neagră va fi punctul moale în care, probabil, Federaţia Rusă îşi va dezlănţui noua etapă imperialistă din lunga sa istorie de gen. Şi s-a dovedit că am avut dreptate, că România a avut dreptate. România a pledat pentru o egalitate între acel flanc baltic, dacă vreţi, din nord, din zona poloneză a statelor baltice, către Germania, către Finlanda şi, pe de altă parte, flancul nostru, care este mult mai încărcat cu conflicte îngheţate, cu zone care au fost, practic, puse într-o paranteză a istoriei de către Federaţia Rusă. Dacă te uiţi, faci aşa un înconjor al Mării Negre, cel puţin în partea de nord, aici vei găsi Transnistrii, Găgăuzii, Abhazii, Armenii, într-o situaţie delicată, cu un Nagorno-Karabakh, deci, o zonă mult mai complicată, dintr-un singur motiv, pentru toate răspunsul e unul singur: Federaţia Rusă. Şi atunci, ce poate face România este: unu, să pună, în sfârşit, Marea Neagră ferm pe agenda NATO şi a reuşit să o facă şi, mai departe, să fie un lider, o voce lider în afirmarea unei solidarităţi reale a NATO în Marea Neagră, inclusiv prin coordonarea statelor riverane şi inclusiv printr-o creştere a prezenţei noastre ca valoare şi capacitate a armamentului. Şi cred că România face lucrul ăsta, deşi vedem cât de dificil e şi vedem faptul că Federaţia Rusă ne testează zilnic, tot mai aproape de România, hotărârea de a ne apăra valorile şi identitatea euroatlantică.
Radu Dobrițoiu: Domnule Raeţchi, experienţele războiului din Ucraina, adaptarea Ucrainei la situaţia actuală din Marea Neagră, utilizarea dronelor aeriene, dar şi a dronelor navale ar trebui să inspire NATO şi România pentru o nouă abordare în Bazinul Mării Negre.
Ovidiu Raeţchi: Categoric, şi ăsta este unul din lucrurile pe care rezilienţa le include în conceptul său de bază, capacitatea de a învăţa, de a-şi adapta doctrina în funcţie de cele mai noi realităţi de pe câmpul de luptă, nu din tendinţa asta conservatoare uzuală în orice armată, într-un fel, de a păstra vechile cadre pe care le-ai pregătit şi vechile concepte pe care le-ai învăţat. Şi în mod categoric e un război care a luat prin surprindere Federaţia Rusă, care a început greşit, cu concepte greşite, care s-au dovedit falimentare şi care foarte greu şi-a schimbat viziunea. În vreme ce Ucraina, fiind în situaţia lui David, bineînţeles, în situaţia de a fi creativă, de a identifica mijloace mai ieftine şi mai rapide şi mai fluide de a se apăra, a reuşit să facă lucrul ăsta, a reuşit să găsească metode reale, a reuşit să adapteze un armament care era gândit pentru o anumită direcţie către scopuri cu totul nebănuite, inclusiv pentru militari din NATO. Şi ştim că au fost oameni din NATO care au povestit lucrul ăsta, faptul că nici ei, care utilizau de ani buni armele respective, nu s-au gândit la modul în care au reuşit să o facă ucrainenii. Deci, da, Ucraina este în momentul de faţă un furnizor de expertiză şi de rezilienţă, inclusiv pentru NATO, prin propriile lecţii de zi cu zi.
Radu Dobrițoiu: Domnule comandor Adrian Duţă, o zonă în care aveţi multă expertiză, războiul hibrid. Din 2014, dar mult mai agresiv din 2022, războiul hibrid, condus de Rusia, a implicat adaptarea Alianţei, cu un nivel sporit de rezilienţă. În ce constau principalele acţiuni hibride ale Rusiei şi ce răspuns euro-atlantic primesc?
Adrian Duţă: Da, războiul hibrid a cunoscut o dezvoltare foarte puternică în ultima perioadă de timp. El există, nu este nou, însă războiul clasic, atacurile cu bombe, cu rachete sunt însoţite de atacuri cibernetice, de diverse forme de atac la adresa popoarelor din zonă. Mă refer aici la Rusia, care continuă să atace în mod hibrid Republica Moldova, Ucraina şi toate celelalte state din regiune. Acea zisă folosire ca armă a alimentelor, a energiei este foarte bine cunoscută, pentru că, odată ce s-a declanşat invazia din Ucraina, Rusia a închis şi robinetul gazelor, ceea ce a creat o criză foarte mare în statele vecine, respectiv, Ucraina, Moldova. La fel, securitatea rutelor de aprovizionare, folosirea grânelor, transportului grânelor în acest război este o formă de război hibrid. Dar, aşa cum spunea astăzi unul dintre moderatori, în Europa de multe ori război hibrid este confundat cu dezinformarea, ceea ce este un pic eronat. Dar Uniunea Europeană, atât ea, cât şi NATO au luat deja măsuri pentru studierea fenomenului, pentru contracararea lui. Au fost create centre, au fost create proceduri pentru contracararea acestei dezinformări şi propagande ruse. Probabil că războiul hibrid va putea sau va produce pagube la fel de însemnate ca şi războiul clasic. Poate nu neapărat atâtea victime, dar cu siguranţă va crea foarte multe crize, pe care trebuie să le gestionăm. De aceea, rezilienţa este importantă. Construirea şi consolidarea rezilienţei împotriva acestor crize este unul dintre obiectivele noastre, ale Centre Euro-Atlantic pentru Rezilienţă.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ovidiu Raeţchi rămânem în zona războiului hibrid. Anul viitor avem alegeri în Polonia şi în România, cele două bastioane de pe flancul de est al NATO. Va încerca Federaţia Rusă să influenţeze rezultatele procesului electoral?
Ovidiu Raeţchi: Categoric, şi e un lucru pe care am vrut să îl adaug, faptul că Marea Neagră e probabil locul în care Federaţia Rusă îşi testează cel mai abitir instrumentele războiului hibrid, de la grâne până la problema energiei pe care o instrumentalizează, a încercat să o instrumentalizeze şi va încerca în continuare să o facă, atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, acesta real al Mării Negre este zona zero de testare. Şi luaţi în calcul cât de importante sunt zăcămintele de energie pe care România le are la Marea Neagră, cât de importante sunt acele reactoare nucleare de dimensiuni mai mici pe care România le va avea, lucru care generează un actor energetic de care, fără îndoială, Federaţia Rusă se teme, pentru că îi ameninţă oricum tot mai ameninţatul potenţial de a livra energie. Cu alte cuvinte, Polonia şi România, care sunt principalele rute de sprijin pentru Ucraina şi principalele elemente de suport ideologic din regiune pentru Ucraina, vor fi, fără îndoială, vizate de tentative de destabilizare. Avem forme de extremism, care sunt încurajate, din perspectiva mea, de Kremlin, inclusiv în România. Dar toate aceste tentative se izbesc de o mare problemă, atât în România, cât şi în Polonia, poţi să ataci cumva încrederea în liderii politici, poţi să faci cumva încrederea în sistem, însă nu vei putea niciodată, din raţiuni istorice, să convingi un polonez sau un român să treacă de partea Moscovei şi să deteste cauza occidentală, pentru că toată istoria noastră ne învaţă că, dimpotrivă, aparţinem natural, organic taberei euroatlantice şi întotdeauna am avut numai de suferit din direcţia Moscovei.
Radu Dobrițoiu: Domnule comandor Adrian Duţă, rezilienţa euro-atlantică, inclusiv în arealul Mării Negre, aţi fost pilot pe MiG-21 Lancer, zilele acestea, Ministerul Apărării Naţionale a început demersurile pentru achiziţia a 48 de avioane F-35. Cât de important este acest demers şi cât de utile vor fi pentru România aceste aeronave de luptă?
Adrian Duţă: Aeronavele F-35 vor aduce României acea supremaţie aeriană de care avem nevoie. Guvernul României a început de mult acest program de modernizare a forţelor aeriene române, prin achiziţia avioanelor F-16, care sunt o etapă necesară şi utilă pentru piloţii noştri, pentru tehnicienii noştri, pentru a trece în continuare la exploatarea unui avion de generaţia a 5-a cum este F-35 şi care înseamnă o schimbare extraordinară în modul de ducere a operaţiei aeriene, este vorba de interconectare, de informaţiile pe care pilotul le are la dispoziţie şi de timpul foarte scurt pentru a lua decizia în cadrul acţiunilor militare. Este o decizie excelentă a guvernului pentru a achiziţiona avioanele F-35. În plus faţă de acest lucru, România intră în clubul celor care întrebuinţează acest tip de aeronave şi acesta este un avantaj extraordinar.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ovidiu Raeţchi, aş dori un răspuns mai scurt, România are interese economice în Marea Neagră, nu doar comerţul liber, bineînţeles, dar mai ales accesul la resurse la gaze în viitor. Cum îşi apără NATO şi Uniunea Europeană aceste interese?
Ovidiu Raeţchi: O observaţie, întâi, tot foarte scurtă, legată de întrebarea anterioară, faptul că comandorul Adrian Duţă este unul din primii români care au zburat pe F-16 şi românul care, fiind la post în Portugalia, a fost negociatorul acelei treceri dinspre Portugalia către România a avioanelor F-16, deci, aţi întrebat un om care chiar se pricepe. Cum îşi garantează România interesele? Arătându-se fermă, arătându-se dispusă să continue programul de modernizare a armatei, inclusiv în dimensiunea în care, din perspectiva mea, a stagnat probabil cel mai mult, şi anume, dimensiunea aceasta de marină militară şi continuându-şi acest angajament euroatlantic, pe care îl vedem şi în zilele noastre la Bucureşti, de lideri pe anumite domenii NATO şi UE.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei: „Rezilienţa Euro-Atlantică şi arealul Mării Negre”. Invitaţii emisiunii au fost preşedintele Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, cu rang de secretar de stat, Ovidiu Raeţchi, şi comandorul Adrian Duţă, membru al grupului de experţi al Centrului de Excelenţă pentru Contracararea Ameninţărilor Hibride de la Hensinki. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere: RADOR
