RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI EUROATLANTICA (10 aprilie, ora 21:05) – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit, vă spune Radu Dobriţoiu la o nouă ediţie „Euroatlantica”.
Atât în campania electorală, cât şi după preluarea mandatului de preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump a transmis o serie de mesaje care au vizat apărarea europeană, pornind de la alocarea bugetară din partea fiecărei ţări din NATO pentru apărare, dar şi cu promisiuni de retragere a unor trupe americane staţionate în Europa. O altă informaţie transmisă de Reuters susţine că administraţia Trump ia în considerare să nu mai aibă un oficial militar american drept comandant suprem al NATO în Europa, funcţie care a fost deţinută mereu de americani, în timp ce conducerea politico-diplomatică civilă este deţinută de un european. Generalul american Christopher Cavoli, şeful Comandamentului European al SUA şi al SACEUR, a declarat că o astfel de evoluţie ar pune în pericol comanda şi controlul nuclear şi ar face ca trupele din Statele Unite să fie conduse de un oficial militar care nu este american. Informaţiile oficiale susţin însă că Statele Unite nu intenţionează să părăsească Alianţa, dar administraţia Trump cere în continuare ca ţările europene din NATO să aloce mai mulţi bani pentru apărare şi să nu se bazeze doar pe capacităţile militare ale Statelor Unite. Vom discuta subiectul în această emisiune „Euroatlantica”. Invitaţii ediţiei sunt generalul de flotilă aeriană în rezervă Adrian Duţă, expert pe probleme de apărare şi securitate internaţională, şi, cu un scurt interviu înregistrat, profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „SUA nu pleacă din NATO”.
Bună seara, domnule general Adrian Duţă!
Adrian Duţă: Bună seara! Mulţumesc de invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc şi eu pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi.
Domnule general Adrian Duţă, pentru a diminua din mesajele care susţin că Statele Unite se vor retrage din NATO, deseori parte a războiului hibrid şi propagandă a canalelor media controlate de Rusia: vor părăsi Statele Unite Alianţa?
Adrian Duţă: Scenariul retragerii SUA din NATO nu este unul nou, el a mai fost vehiculat şi pe timpul mandatului anterior al preşedintelui Trump, dar cred că importanţa NATO pentru SUA este una semnificativă. Trebuie să menţionez faptul că SUA este custodele tratatelor de aderare la NATO ale statelor membre. NATO a fost organizat după ideile militarilor americani şi SUA are o poziţie foarte, foarte importantă în cadrul Alianţei. Dacă ne uităm la forma de organizare a Alianţei, la structurile militare şi la modul de acţiune în cazul în care planurile de apărare s-ar pune în aplicare, vedem că SUA are un rol foarte important. Desigur, există o retorică şi cred că retorica este în favoarea susţinerii ideii de a convinge celelalte state membre că e nevoie să-şi mărească cheltuielile pentru apărare, ceea ce este cât se poate de firesc, dar în acelaşi timp, ţinând cont că NATO a reuşit să menţină pacea în regiunea eurotlantică pentru o perioadă de peste 70 de ani şi că NATO a evoluat continuu de la 12 state fondatoare la 32 de state membre în 2024, acest lucru nu ar fi fost posibil dacă NATO nu ar fi fost o alianţă politico-militară cu o atât de mare relevanţă pe plan mondial.
Radu Dobrițoiu: Să ascultăm şi opinia profesorului universitar Claudiu Degeratu. În ultima perioadă s-au făcut mai multe declaraţii legate de retragerea Statelor Unite din NATO, pornind de la reducerea efectivelor staţionate în Europa, renunţarea la funcţia de comandă militară sau condiţii puse aliaţilor. Domnule profesor Claudiu Degeratu, Guvernul SUA este totodată depozitarul Tratatului Nord-Atlantic. Vor pleca Statele Unite din NATO?
Claudiu Degeratu: Nu. Cu siguranţă nu vor pleca. S-ar putea, de fapt, ca această reducere de 10.000 de soldaţi să nu fie, de fapt, chiar 10.000. Cred că este un obiectiv general asumat la nivelul Pentagonului şi s-ar putea să fie eşalonat pe mai multe etape, dar, cel puţin din cele mai recente semnale date de secretarul de stat Rubio, este foarte clar că nu discutăm de o decizie politică americană vizavi de prezenţa americană în NATO, ci discutăm mai mult de o reconfigurare a prezenţei militare. Sigur, întotdeauna antrenează şi consecinţe politice, dar cred că nu suntem în acest scenariu în care, exact cum spune chiar depozitarul tratatului, să fie în situaţia în care îşi anunţă aliaţii că se retrage. Acest lucru este departe de a se întâmpla.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Adrian Duţă, înainte de a continua dezbaterea temei emisiunii, vă propun să ascultăm şi corespondenţa transmisă din Washington pentru „Euroatlantica” de Doina Saiciuc.
*
Reporter: Leadership-ul american al NATO este esenţial pentru a ne asigura că forţele armate americane, inclusiv armele nucleare, rămân sub comanda Statelor Unite, a spus în Congresul american şeful Comandamentului Statelor Unite din Europa şi comandant al NATO, generalul Christopher Cavoli. El a recomandat menţinerea în Europa a trupelor americane la nivelul actual. „Cum contribuie menţinerea prezenţei militare americane din Europa la apărarea Statelor Unite?” – l-a întrebat preşedintele Comisiei pentru servicii armate al Camerei Reprezentanţilor, congressmanul republican Mike Rogers. „În primul rând, Rusia continuă să aibă forţe strategice foarte importante, mii de arme nucleare şi diverse metode de a le lansa”, a spus generalul Cavoli. „Acele arme nu sunt ţintite la întâmplare, ele sunt plasate pentru a lovi America, iar apărarea noastră împotriva forţelor lor strategice, fie ele aeriene sau submarine, începe pe continentul european. Acolo este prima linie de apărare împotriva Rusiei. Datorită proximităţii şi familiarităţii cu acea arie, datorită bazelor pe care le avem în Europa şi permisiunilor legale din partea naţiunilor care ne găzduiesc, avem capacitatea de a proiecta rapid puterea în numele intereselor unilaterale ale Statelor Unite”. „Au de gând Statele Unite să schimbe prezenţa militară americană pe flancul estic?” Generalul Cavoli a răspuns: „Plănuiesc să menţin principalele locaţii în care avem acum forţe”. În aceleaşi audieri, Kathryn Thompson, care serveşte ca adjunct al secretarului Apărării pentru Afaceri Internaţionale, a fost întrebată dacă Statele Unite ar renunţa la rolul de comandant suprem al forţelor aliate în Europa. Thompson a spus: „Răspunsul meu categoric este nu”. Iar secretarul de stat Marco Rubio i-a reasigurat pe aliaţii din NATO că Washingtonul rămâne devotat Alianţei, dar aşteaptă ca membrii ei să cheltuiască mult mai mult pentru apărare. Preşedintele Trump spune că statele membre NATO ar trebui să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, un nivel pe care nici Statele Unite nu îl ating în prezent. Intenţionează Donald Trump să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare? Kathryn Thompson a răspuns: „Viziunea lui este că aliaţii noştri europeni şi canadieni trebuie să cheltuiască 5% pentru apărare. Dar aşteptările nu sunt în mod necesar, ci ca Statele Unite să cheltuiască 5%”. Preşedintele Comisiei pentru Forţe Armate a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Mike Rogers, a susţinut cu vigoare menţinerea prezenţei militare actuale a Statelor Unite în Europa. „Sunt îngrijorat în legătură cu informaţiile că unii din Departamentul Apărării iau în considerare nu numai să renunţe la comandamentul NATO, dar şi să reducă semnificativ prezenţa noastră în Europa. Sunt în mod special îngrijorat că nu a fost consultat Congresul. Reducerea prezenţei noastre în Europa, acum, în special în Flancul de Est al NATO, nu va face altceva decât să slăbească avantajul pe care Statele Unite le au faţă de Putin. Nu numai Polonia, România, Finlanda şi statele baltice, ci toţi aliaţii îşi cresc cheltuielile de apărare. Retragerea prematură ar risca încurajarea în continuare a agresiunii, în mod potenţial, chiar împotriva NATO”.
Radu Dobrițoiu: Generalul Cavoli doreşte să menţină principalele locaţii unde deţine forţe. Domnule general Adrian Duţă, se poate trece peste opiniile generalilor, comandanţilor militari americani atunci când este vorba de Statele Unite în NATO?
Adrian Duţă: Cred că cel mai important în acest context este votul Congresului, pentru că o eventuală retragere a SUA din NATO implică o decizie a Congresului american şi în acest moment nu sunt întrunite condiţiile. În ceea ce priveşte modificarea dislocării trupelor şi a dispozitivului militar american în Europa, da, pot fi făcute modificări, pot fi luate decizii, fără a fi implicat Congresul, însă nu cred că aceasta ar fi o mutare definitivă, ci una temporară, una care face parte, probabil, din stilul tranzacţional al preşedintelui Trump în ceea ce priveşte convingerea aliaţilor de a-şi mări cheltuielile şi de a-şi creşte eforturile pentru apărare. Oricum, în Europa se vede foarte clar că aceste mesaje au prins şi statele europene deja au decis să îşi crească cheltuielile pentru apărare, să îşi întărească industria de apărare şi să îşi modernizeze armatele. Avem acum un plan Readiness 2030, fostul ReArm Europe, care vorbeşte de fonduri de 800 de miliarde pe următorii patru ani. De asemenea, mai sunt şi alte iniţiative foarte importante, cum este European Defence Fund. Toate vizează modernizarea apărării europene şi acest lucru nu poate să fie decât un lucru bun pentru pentru Europa. Menţionez că standardul de 5% pentru apărare pentru membrii NATO este unul destul de ridicat şi va fi greu de atins de toţi membrii NATO, dar există în prezent state care se apropie, cum este cazul Poloniei.
Radu Dobrițoiu: Toate bazele militare americane din Europa vor fi menţinute, declară oficialii militari americani, dar şi politicienii din Congresul SUA. Este acesta, domnule general, un semnal clar privind implicarea SUA în NATO?
Adrian Duţă: Da! Consider că acesta este un semnal cât se poate de bun şi că menţinerea infrastructurii, a bazelor militare NATO în Europa este de bun augur. Asta dă încredere aliaţilor că nu vor avea loc schimbări masive în ceea ce priveşte implicarea SUA în cadrul NATO. Este de înţeles îngrijorarea SUA pentru spaţiul Indo-Pacific şi concentrarea eforturilor pentru acel spaţiu. Dar SUA are nevoie de toţi aliaţii săi pentru a fi în măsură să gestioneze situaţia de acolo. Deci, SUA nu poate să piardă încrederea aliaţilor din NATO, a aliaţilor apropiaţi, cum sunt Australia, Japonia, Coreea de Sud, pentru a reuşi să ţină sub control situaţia în acea regiune. Recent, am înţeles că SUA nu au fost mulţumite de reacţia Australiei în cadrul unui exerciţiu în Marea Chinei de Sud. Însă lucrurile acestea arată că pregătirea este întotdeauna importantă şi exersarea tuturor scenariilor militare este de bun augur pentru a nu lăsa nimic la voia întâmplării. Nu planurile sunt neapărat cele mai importante, ci planificarea în sine, cum zicea Eisenhower.
Radu Dobrițoiu: Prezenţa militară americană în România nu s-a modificat, din contră. Noi efective din Statele Unite au sosit la noi în ţară. Să îl ascultăm din nou pe profesorul Claudiu Degeratu. Statele Unite au adus o nouă brigadă în România, pe principiul prezenţei rotaţionale, la Baza Militară „Mihail Kogălniceanu”. Este vorba de o brigadă din Divizia 101, Asalt Aerian, „Screaming Eagles”. Domnule profesor Claudiu Degeratu, prin continuarea prezenţei militare consolidate în România, avem un argument pentru a susţine că Statele Unite nu se vor retrage din NATO?
Claudiu Degeratu: Da, cu siguranţă, cel puţin angajamentele pentru acest an – americane – vizavi de prezenţa în România se vor asigura pe bază raţională. Că discutăm de 90.000 de soldaţi americani sau de 100.000 de soldaţi americani în Europa, Statele Unite îşi vor menţine angajamentul de a roti aici un contigent semnificativ. El fluctuează de la rotaţie la rotaţie şi chiar în funcţie de nivelul misiunilor şi aplicaţiilor şi exerciţiilor care se desfăşoară în România de către forţele americane împreună cu Armata Română. Din punctul meu de vedere, nu va fi o evoluţie semnificativ diferită de ceea ce am avut până în acest moment. Cred că în alte zone, în alte domenii, sigur vor fi discuţii. Probabil că vor mai fi subiecte care vor fi prezentate la nivel mediatic destul de, să zicem, în regim de breaking news, cum se spune, până în iunie, când se aşteaptă la sumitul NATO să avem mai multe decizii luate pentru a consimţit cumva noua strategie a administraţiei Trump faţă de Europa, dar, repet, armata americană a mai fost la acel nivel înainte de 2022, de 90.000 de soldaţi, chiar puţin sub. Deci, nu, în fine, fluctuaţia sau reducerea de 10.000 este importantă, ci ce facem noi, care sunt reacţiile noastre, deciziile europene vizavi de această retragere. Dacă rămânem la nivelul unor decizii politice şi exagerbăm, eu ştiu, anumite aspecte care nu sunt constructive, atunci, sigur, rezultatele nu vor fi pe măsura aşteptărilor unor aliaţi din est. Dacă ne gândim să compensăm şi să consolidăm contribuţia europeană la forţa de descurajare aliată pe flancul estic, atunci cred că lucrurile vor intra pe un model nou şi /…/ şi de către aliaţii europeni. Asta se întâmplă de fapt. Într-un fel, trebuie să discutăm o compensare a reducerii militare americane în anumite zone şi cred că europenii se gândesc destul de clar, pragmatic, cum vor face acest lucru.
Radu Dobrițoiu: Deşi este clar că nu vor părăsi NATO, este posibil, domnule general Adrian Duţă, ca Statele Unite să se concentreze mai mult pe zona Indo-Pacific, unde Pentagonul are 300.000 de militari?
Adrian Duţă: Da, asta este şi declaraţia oficialilor din administraţia Trump. Este o mare preocupare pentru SUA să-şi concentreze eforturile pe zona Indo-Pacific, dar, cum spuneam mai devreme, este important să menţină alianţa cu ceilalţi membri NATO, pentru că aceasta este şi filosofia NATO. Atunci, la summit-ul de la Madrid din 2022, când a fost adoptat noul concept NATO, chiar dacă el pare un pic cam avansat din punct de vedere al scopurilor propuse, principalele sarcini ale NATO sunt apărarea şi descurajarea, prevenirea şi managementul crizelor şi securitatea cooperativă. NATO se uită nu numai la întărirea coeziunii, a stabilităţii şi a unităţii sale în interior, dar şi la cooperarea cu statele partenere – şi mă refer aici la Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Japonia. Ce vreau să mai menţionez este referitor la retragerea trupelor SUA de pe flancul estic, că trebuie să ne uităm şi la alţi indicatori, ştim foarte bine că sunt proiecte de dezvoltare ale bazelor aeriene, ale bazelor militare din România, de pildă, şi nu numai, iar în acest sens nu se schimbă nimic, ele merg în continuare aşa cum au fost planificate. Baza de la Kogălniceanu şi-a propus o extindere foarte importantă şi lucrurile nu s-au schimbat cu nimic. La fel, Câmpia Turzii şi, dacă ne uităm şi la celelalte state de pe flancul estic, la Polonia şi la statele baltice, lucrurile merg înainte aşa cum au fost planificate. Nu este exclus ca forţele să sufere modificări în privinţa efectivelor, pentru că sunt forţe dislocate pe baze rotaţionale, sunt foarte mobile, pot fi dislocate, dar acesta este scopul lor, să fie dislocate în aceste baze, respectiv, la Kogălniceanu, pentru a fi uşor redislocate în teatre de operaţii sau acolo unde este nevoie de prezenţa lor rapidă.
Radu Dobrițoiu: Revenim la informaţiile din corespondenţa Doinei Saiciuc din Statele Unite. Secretarul de stat Marco Rubio i-a asigurat pe aliaţi că Washington-ul rămâne devotat Alianţei, dar preşedintele Trump solicită statelor NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, un nivel pe care nici Statele Unite nu l-au atins până în prezent. Aţi amintit deja de acest lucru. Domnule general Adrian Duţă, cum să interpreteze ţările europene din NATO solicitarea pentru a aloca 5% din PIB pentru apărare? Este tot în zona negocierii pe care o cunoaştem că îi aparţine lui Donald Trump?
Adrian Duţă: Cel mai probabil, da. Donald Trump a stabilit un standard de la care poate să negocieze, dar este de aşteptat ca la următorul summit de la Haga, din iunie anul acesta, să fie luată o decizie de mărire a bugetului apărării la 3% sau chiar 3,5, pentru că şi Uniunea Europeană a luat decizia de a mări, ca să zic aşa, bugetele, de a permite statelor să îşi mărească bugetele pentru apărare fără a afecta deficitul bugetar. Acesta este un foarte mare avantaj. De asemenea, posibilitatea reutilizării anumitor fonduri europene pentru apărare este un avantaj extraordinar. Şi la acestea se adaugă o serie de instrumente pe care Uniunea Europeană le pune acum în practică. Desigur, sunt în Europa state care cheltuie mai mult, se apropie de 5%, dar sunt cazuri izolate, precum Polonia sau statele baltice. Eu cred că acesta este un lucru bun. Şi, într-adevăr, după o perioadă lungă de timp în care am avut parte de dividendele păcii, acum trebuie într-adevăr să ne revenim şi să investim în modernizarea armatelor, în dezvoltarea şi modernizarea industriei de apărare, astfel încât apărarea europeană să fie una sustenabilă şi să putem să compensăm cumva rolul SUA în ceea ce priveşte apărarea în zona Europei.
Radu Dobrițoiu: Un răspuns într-un minut, vă rog. Cum trebuie să reacţioneze pilonul european din NATO la mesajele venite din Statele Unite?
Adrian Duţă: Statele europene trebuie să privească cu foarte multă seriozitate mesajele care vin din partea Statelor Unite. Adică ele trebuie interpretate într-o manieră cât se poate de serioasă. Avem, de pildă, asigurarea din partea secretarului de stat Marco Rubio că SUA va rămâne în continuare devotată NATO. La fel, secretarul apărării a dat asigurări că SUA nu se va retrage din NATO, dar statele europene trebuie să facă mai mult pentru a-şi întări apărarea, trebuie să depună mai multe eforturi, să aloce mai multe fonduri pentru modernizarea armatelor şi pentru modernizarea industriei proprii de apărare, pentru asigurarea lanţurilor de aprovizionare cu muniţii, piese de schimb şi echipament militar.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei: „SUA nu pleacă din NATO”. Invitaţii emisiunii au fost generalul de flotilă aeriană în rezervă Adrian Duţă, expert pe probleme de apărare şi securitate internaţională, şi, cu un scurt interviu înregistrat, profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi!
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
