Emisiunea ”Euroatlantica” 3 aprilie, ora 21:05 – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Vă spune Radu Dobriţoiu la o nouă ediţie a emisiunii ”Euroatlantica”. Într-un context de securitate profund marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, România a marcat 71 de ani de când a fost acceptată cu drepturi depline în Alianţa Nord-Atlantică. Apartenenţa României la umbrela de securitate euroatlantică a devenit realitate în martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Depozitarul Tratatului Nord-Atlantic- Guvernul Statelor Unite, iar la 2 aprilie 2004, a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO. România continuă să aibă o contribuţie semnificativă la consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic.
Demersurile naţionale s-au concretizat prin creşterea prezenţei aliate pe teritoriul României şi în zona Mării Negre şi adoptarea unei abordări unitare a întregului flanc estic. Rezultat al deciziilor politice adoptate la summit-urile NATO de după 2014, România găzduieşte la Bucureşti două comandamente multinaţionale aliate şi în 2020 a fost înfiinţat Comandamentul terestru de nivel Corp la Sibiu. La Craiova a fost stabilită Brigada multinaţională, al cărei comandament a devenit complet operaţional în 2018.
Ulterior, pe fondul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia şi accelerării proceselor de consolidare a posturii aliate, România a fost unul dintre principalii beneficiari ai acestor decizii esenţiale, care s-au concretizat printr-o creştere semnificativă a prezenţei militare aliate la un nivel fără precedent. Au avut loc o serie de dislocări de trupe pe teritoriul naţional, fie sub drapel NATO, fie parte a acordurilor bilaterale. Începând cu luna mai 2022, a fost constituit Grupul de luptă al NATO în România, la Cincu, Franţa asumându-şi rolul de naţiune cadru.
Dar ce reprezintă cele peste două decenii de când România face parte din NATO? Voi aduce răspunsuri la această întrebare împreună cu generalul maior Constantin Spînu, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale, şi cu un scurt interviu înregistrat profesorul universitar Iulian Chifu, analist de politică externă, fost consilier prezidenţial şi fost consilier al primului ministru.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta ”Euroatlantica”. Tema ediţiei: România NATO 21 – Tendinţe în evoluţia Alianţei.
*
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Constantin Spînu.
Constantin Spînu: Bună seara! Mulţumesc foarte mult pentru invitaţie şi salut cu deosebit respect radioascultătorii postului de radio – Radio România Actualităţi.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea ”Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi.
Domnule general Constantin Spînu, am trecut deja în revistă o serie de repere esenţiale, marcate de la integrarea României în NATO, o sinteză realizată de un jurnalist civil adevărat, fost corespondent de război. Dar ce spune un general al Armatei României despre cei 21 de ani de apartenenţă la NATO?
Constantin Spînu: Mă bucur că aţi sintetizat atât de bine, aşa cum o faceţi de fiecare dată, o istorie atât de îndelungată, pentru că vorbim de 21 de ani. Ieri s-au împlinit 21 de ani de când drapelul României a fost ridicat pentru prima dată la Cartierul general al NATO de la Bruxelles şi flutură acolo alături de celelalte, de drapelele celorlalţi aliaţi alături de care România s-a întărit continuu, s-a dezvoltat continuu.
Împlinirea acestui obiectiv strategic de ţară a însemnat şi marcarea lui oficial ”Ziua intrării în NATO” a devenit o zi care se sărbătoreşte în România în prima duminică din luna aprilie. Deci, vom fi în sărbătoare în această duminică pentru a marca Ziua NATO în România, aşa cum spuneam, un moment de referinţă în istoria recentă a ţării noastre. Cele două decenii, cei 21 de ani, reprezintă o perioadă în care am realizat un obiectiv major de ţară, la care au contribuit toţi românii şi nu este nicio exagerare. A fost un obiectiv care a beneficiat de o largă adeziune naţională în toate spectrele vieţii din România, de la clasa politică, dar şi întreaga societate au sprijinit îndeplinirea acestui deziderat. Aderarea la NATO a reprezentat un pas esenţial aş spune spre consolidarea securităţii şi stabilităţii noastre. Beneficiem, odată cu intrarea în Alianţă, de cele mai importante garanţii de securitate din întreaga noastră istorie, ca stat naţional, iar alăturarea noastră acestui club select, care reprezintă cea mai de succes alianţă politico-militară din istoria omenirii – şi nu este nicio exagerare – au demonstrat angajamentul ţării noastre faţă de valorile democratice. Ne-au permis să ne dezvoltăm economia, să ne dezvoltăm societatea şi să atingem un nivel de prosperitate, beneficiind de această umbrelă de securitate formidabilă care reprezintă apartenenţa la NATO. Iar această apartenenta a devenit unul dintre pilonii principali pe care ne-am clădit securitatea naţională, alături de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite şi, evident, de întărirea continuă a capacităţii noastre de apărare prin modernizarea şi reforma armatei.
Radu Dobrițoiu: Putem spune, domnule general Constantin Spînu, că am însoţit împreună drumul României spre NATO: dumneavoastră, ca ofiţer de relaţii publice, iată, acum, general, eu, în teatrele de operaţii, alături de militari în Kosovo, Afganistan şi Irak. Câteva cuvinte despre ostaşii români care au avut o contribuţie esenţială pentru a ajuta România să se integreze în Alianţa Nord-Atlantică.
Constantin Spînu: Cred că nu putem fi acuzaţi de lipsă de obiectivitate dacă devoalăm faptul că ne-am întâlnit personal în toate aceste teatre de operaţii, pentru că aţi fost un corespondent de război care a acoperit toată, să spun, toată gama de misiuni pe care Armata României le-a executat în ultimii ani. Ele au început, de altfel, înainte de aderarea la NATO, pentru că drumul către Washington, către depozitarea instrumentelor de aderare la Washington a început cu mult înainte de 2004. A început cu misiuni executate în teatrele de operaţii în Afganistan, în 2002, şi cred că aţi fost parte, aţi făcut parte din din contingentul care s-a deplasat pentru prima dată în Afganistan în 2002. Aţi trecut prin teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, prin Irak, misiuni extrem de importante, extrem de dificile, extrem de grele, pe care camarazii mei de arme, colegii din Armata României, mulţi care sunt în rezervă acum, le-au executat – şi cred că nu folosesc cuvinte mari – la standarde impecabile.
Aşa s-a clădit reputaţia Armatei României ca o armată serioasă, o armată reformată, o armată modernizată, la început la nivelul mentalităţilor şi au urmat apoi şi modernizările semnificative de tehnică militară. Astăzi, după 21 de ani de la aderare, Armata României este o armată care şi-a consolidat permanent capacitatea de reacţie, atât pentru îndeplinirea misiunilor constituţionale, dar şi pentru contribuţia la misiunile de apărare colectivă. Suntem una dintre armatele care contează în NATO şi poate discutăm exact unde suntem prezenţi în acest moment, alături de aliaţii noştri, pentru a întări securitatea colectivă, în special pe flancul estic.
Radu Dobrițoiu: Intrarea României în NATO, domnule general Constantin Spînu, eram în Kandahar cu maiorul Nicolae Ciucă, era comandantul Scorpionilor Roşii şi priveam la TVR Internaţional evenimentul de invitare împreună cu generalul, colonelul pe atunci, Huggins, comandant al unei brigăzi din celebra Dvizie 101 Aeroportată, iar acceptarea României în NATO ne-a surprins în Irak. Eram la fel, alături de atunci locotenent-colonelul Nicolae Ciucă în Irak, iată, din nou cu un moment important. De ce am amintit aceste lucruri? Pentru că aş dori să spuneţi câteva cuvinte despre importanţa acestor două misiuni, unde şi-au sacrificat viaţa militarii români – Afganistan şi Irak -, misiuni fără de care nu cred că Statele Unite, în primul rând, şi aliaţii noştri ar fi văzut cât de pregătită este Armata României, în primul rând, prin militarii săi, pentru că tehnica noastră nu era strălucită în acea perioadă, cât de pregătiţi sunt militarii pentru a face parte din cea mai puternică alianţă militară din lume.
Constantin Spînu: Aveţi perfectă dreptate, asumarea misiunilor în Afganistan în 2002, mă rog, să spunem că în 2001 a fost deschisă, imediat după atacurile executate pe teritoriul Statelor Unite, s-a format această coaliţie. Ştiţi că s-a activat pentru prima dată în istoria alianţei Articolul 5. România a fost una dintre primele ţări care a răspuns că poate să contribuie. Şi în ianuarie 2002 eram deja prezenţi, e adevărat, la nivelul posibilităţilor noastre, am deplasat prima dată un pluton de poliţie militară cu propriile noastre forţe, un Hercules C-130. Îmi aduc aminte perfect imaginile de atunci, cum au debarcat militarii şi ARO-urile, pentru că asta…
Radu Dobrițoiu: Eram în acel aavion, să ştiţi. Comandantul plutonului era locotenentul Ivan, pe care l-am reîntâlnit în Irak şi după aceea la Bagdad.
Constantin Spînu: Şi senior era un colonel Gheorghiţă, dacă îmi aduc bine aminte.
Radu Dobrițoiu: Da, da…
Constantin Spînu: După aceea s-a construit efectiv până în vară… s-a construit capacitatea noastră expediţionară, am deplasat…, era prima misiune de luptă pe care o structură a Armatei României, de nivel batalion, o executa într-un teatru de operaţie. Acel batalion era comandat, într-adevăr, de… cred că maiorul Nicolae Ciucă.
Radu Dobrițoiu: Maiorul, pe atunci, da.
Constantin Spînu: A fost momentul în care România a arătat că poate să-şi asume, că nu este doar un consumator de securitate. Noi eram prezenţi în Balcanii de Vest de ceva vreme, executaserăm multe misiuni sub egidă ONU în Africa, însă a fost, aş spune fără lipsă de modestie, a fost botezul de foc şi a fost dovada că România este un aliat serios. Eram un partener la acel moment, dar un partener extrem de serios şi extrem de devotat ideii de a contribui la securitatea colectivă. Deci, drumul către Washington aş putea…, către depozitarea instrumentelor pentru aderarea la Tratatul Nord-Atlantic, Tratatul de la Washington a început în praful Kandaharului. Vă aduceţi aminte de plasarea primului batalion? A fost o deplasare…
Radu Dobrițoiu: Să aducem aminte şi de generalul Ioan Sorin, regretatul general care s-a ocupat personal de acolo, din Kandahar.
Constantin Spînu: Cel care a coordonat de la faţa locului o astfel de operaţiune, care pentru noi era o premieră. Nu aveam o experienţă anterioară de acest nivel care să ne permită să fructificăm lecţiile învăţate. Nici uniformele nu erau, dacă vă aduceţi aminte, foarte bine adaptate…
Radu Dobrițoiu: Eram acolo când s-au schimbat şi am trăit acest lucru. Pot să-mi amintesc cu o glumă, pentru că eram la biroul de presă din terminalul aeroportului şi cum au venit noile uniforme de deşert românii foarte bucuroşi le-au îmbrăcat şi a doua zi m-au întrebat, aşa, au venit foarte mulţi la mine, ştiind că sunt jurnalist român. Ce s-a întâmplat cu românii? Au plecat, nu mai sunt? Pentru că aveau uniforme de deşert.
Constantin Spînu: Îmi aduc aminte de aceste momente. Eu le urmăream din calitatea de jurnalist militar, îmi pare bine că aţi hotărât să evocăm astfel de amintiri, pentru că ele sunt de fapt amintiri despre Armata României, aşa demodată, aşa uzate moral, cum erau transportoarele noastre blindate, la momentul 2002, ştiţi foarte bine că eraţi acolo, asigurau o forţă formidabilă inclusiv pentru partenerii americani, pentru că încă nu sosiseră acolo elementele principale blindate, şi atunci cu transportoarele românilor, în primele săptămâni, în primele luni, aş spune, s-au executat misiuni de o deosebită importanţă pentru consolidarea capului de post de acolo, de la Kandahar.
Radu Dobrițoiu: Am putea povesti foarte multe de atunci, amintiri din vremuri de război, dar l-aţi parafrazat pe ministrul apărării de atunci, Ioan Mircea Paşcu: da, drumul României înspre NATO a trecut prin Kandahar. 21 de ani de NATO pentru România.
Să ascultăm şi opinia profesorului universitar Iulian Chifu.
*
Radu Dobrițoiu: Marcăm în aceste zile 21 de ani de când România a fost acceptată ca aliat NATO; în cele peste două decenii, domnule profesor Iulian Chifu, ce a adus pentru ţara noastră apartenenţa la NATO?
Iulian Chifu: Cea mai înaltă situaţie de securitate pentru România. Intrarea într-o alianţă şi într-o formă de apărare comună, colectivă, evident, şi aducerea nivelului de pregătire, doctrinelor, personalului şi capabilităţilor la un nivel compatibil cu NATO, interoperabil, i-am spus noi, adaptat la ameninţările din momentul actual. E adevărat că, între timp şi harta ameninţărilor s-a multiplicat, s-a schimbat dramatic. Am ajuns, iată, cu un război pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung în Europa, faţă de care noile planuri de contingenţă regionale şi planul de contingenţă asumat de Alianţă trebuie să se adapteze. Şi acest lucru şi în noile condiţii ale unei anumite exigenţe de împărţire a responsabilităţilor mult mai echilibrate, care au venit de la Washington. Însă avem nişte afirmaţii extrem de clare, venite şi via secretarul general al NATO, venite direct şi de la Casa Albă şi lucrul acesta dă perenitatea şi soliditatea unei alianţe care, iată, funcţionează din 1949 şi care a ştiut să se adapteze la fiecare epocă şi la fiecare evoluţie a situaţiei internaţionale, ceea ce face şi în acest moment.
Radu Dobrițoiu: Din 2014, de când Rusia a ocupat ilegal Crimeea şi apoi, din 2022, Alianţa a început să se adapteze rapid la noile provocări de securitate şi să contureze noi planuri de contingenţă, să înfiinţeze noi comandamente. Adăugăm şi încă o extindere cu două state. Domnule general Constantin Spînu, care sunt principalele tendinţe în evoluţia Alianţei? Tendinţe care includ şi România?
Constantin Spînu: Aş continua de unde a finalizat domnul profesor, aş spune că în cei 21 de ani de la aderare, mediul de securitate internaţional s-a schimbat radical, nu doar cel regional, ceea ce a impus o adaptare constantă a Alianţei şi implicit a noastră, a României, a Armatei României, pentru a răspunde unui spectru tot mai larg de ameninţări. Suntem mult mai bine adaptaţi, mult mai bine pregătiţi la acest moment. Regiunea Mării Negre a căpătat o importanţă strategică pentru Alianţă, iar România a militat permanent pentru aducerea regiunii Mării Negre pe agenda priorităţilor imediate ale Alianţei. Fiecare /…/ din NATO a însemnat o nouă afirmare a importanţei regiunii Mării Negre; mai ales după 2014, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, NATO a luat măsuri concrete pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic -şi aşa aş caracteriza, dacă aş avea doar două cuvinte pentru a spune ce se întâmplă pe flancul estic în acest moment, aş spune descurajare şi apărare, pentru că, după declanşarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse, în februarie 2022, împotriva Ucrainei, măsurile de întărire a apărării s-au intensificat. Ne aducem aminte că am văzut atunci, în preajma declanşării ostilităţilor, am văzut militari aliaţi debarcaţi, sosiţi pe teritoriul României. Veneau cu avioanele de transport la Mihail Kogălniceanu. Americanii au venit pe cale terestră. A fost o concentrare de forţe fără precedent în această zonă şi în ţara noastră.
Vorbeaţi de Divizia 101, pe care aţi întâlnit-o prima dată în Afganistan. Ea s-a întors în Europa, pentru prima dată după debarcarea din Normandia, din Al Doilea Război Mondial, în România, la Mihail Kogălniceanu, unde anul trecut a avut… acum doi ani a avut un comandament de brigadă instalat la Mihail Kogălniceanu, şi acum este din nou prezentă, cu o structură de comandă la Mihail Kogălniceanu. România găzduieşte acum un grup de luptă NATO sub conducerea Franţei, în care sunt prezente forţe din… pe lângă Franţa, din Olanda, din Belgia, din Luxemburg, avem cam 5.000 de aliaţi, 4.500-5.000 de aliaţi în orice moment pe teritoriul României. Ei mai sunt prezenţi şi la Mihail Kogălniceanu, unde sunt prezente majoritatea efectivelor americane, ei fiind prezenţi şi la Deveselu şi la Câmpia Turzii. Polonezii sunt prezenţi în brigada multinaţională de care aţi amintit de la Craiova, alături de portughezi şi de nord-macedoneni. La rândul nostru, suntem prezenţi în trei din aceste grupuri de luptă NATO înfiinţate pe flancul estic după 2014, mai întâi în ţările baltice şi Polonia, şi apoi şi în celelalte ţări de pe flancul estic. Slovacia, România, Ungaria şi Bulgaria şi în curând cred că o să avem un grup de luptă în Finlanda. Noi suntem prezenţi în Polonia de câţiva ani cu un detaşament de apărare antiaeriană, suntem prezenţi în Slovacia cu un pluton antitanc, o misiune începută mai de curând şi în Bulgaria cu un detaşament de comunicaţii. Aş mai adăuga şi dimensiunea europeană, pentru că Armata României este prezentă în toate cele nouă misiuni militare ale Uniunii Europene şi comandă două dintre acestea. Am comandat… Suntem la două rotaţie cu un general român la comanda misiunii din Republica Centrafricană şi din ianuarie comandăm cea mai mare misiune a Uniunii Europene, misiunea EUFOR din Bosnia, unde comanda este asigurată de un general român, avem acolo foarte mulţi militari, spre 1.000, avem şi forţe de rezervă /…/ România pregătite dacă este nevoie să intervină. Deci, iată o dimensiune, aş spune, nu 360 de grade, dar o dimensiune care arată faptul că România nu este doar un consumator de securitate. Am început de curând o misiune de poliţie aeriană cu un detaşament de aeronave F-16 în Lituania, unde apărăm spaţiul aerian al ţărilor baltice, alături de Polonia. Şi în România sunt aviaţii aliate care care ne asigură să suplimentăm forţele pentru apărarea spaţiului aerian. Au plecat spaniolii, vin italienii…
Radu Dobrițoiu. Să ascultăm şi răspunsul profesorului universitar Iulian Chifu. NATO a împlinit 76 de ani, o alianţă creată şi dezvoltată mai ales în perioada Războiului Rece, pentru a contracara eforturile de înarmare ale URSS. După 1991, a urmat o nouă etapă pentru NATO, cu o extindere fără precedent spre estul Europei. Domnule profesor Iulian Chifu, cum credeţi că va evolua Alianţa după ce Rusia a invadat Ucraina?
Iulian Chifu: În primul rând, că a crescut în mod dramatic rolul acestei alianţe. În egală măsură, vedem din nou, după Defence /…/ şi după acel angajament pentru apărare, reclamat la vremea respectivă de… Barack Obama era preşedinte, summitul de la Newport Beach, Ţara Galilor, din 2014, după anexarea, deci, a Crimeei, de atunci vorbim de o reechilibrare a contribuţiilor pilonilor transatlantici şi o asumare mult mai importantă de către partea europeană, că n-aş vrea să-i spun Uniunea Europeană, partea europeană a Alianţei, a unor responsabilităţi care ţin de propria lor apărare. Şi aici, sigur, e vorba şi de investiţii în apărare, dar e vorba şi de adaptarea la ameninţările din imediata apropiere şi, dacă se poate, capacitatea de a le gestiona în mai mare măsură şi de a sprijini aliatul american şi la distanţă strategică.
De altfel, la ultimul summit de la Washington, ştiţi foarte bine că s-a încercat discutarea unei noi upgradări la nivelul unui NATO global, cu intervenţie şi indopacifică, acolo unde funcţionează interesele aliaţilor, însă, din acest punct de vedere, la nivelul de discuţii tehnice, nici măcar n-a ajuns în comitete militare sau la nivelul politic al summitului, ducerea unui NATO, de la un NATO transatlantic la un NATO global, a fost din nou respinsă. E o temă recurentă, îmi aduc aminte de la Comisia /…/ şi dezbaterile de atunci pentru conceptul strategic de la Lisabona. Deci, în continuare, iată, aceasta este o doleanţă a Statelor Unite şi vom vedea în ce măsură, de exemplu la Haga, va exista o reacomodare cu împărţirea responsabilităţilor şi în ceea ce priveşte interesele Europei şi apărarea comună a Europei, iată, în faţa Rusiei de această dată, dar şi în susţinerea aliatului american şi pe interese comune, care vizează zona indopacifică şi cred că aici trebuie să aşteptăm şi detenta viitorului Alianţei.
Radu Dobrițoiu: 21 de ani de NATO… Domnule general Constantin, Spînu, în 30 de secunde, vă rog, va reuşi în acest an financiar MApN o execuţie bugetară mai bună, cu achiziţii mai multe de echipamente militare?
Constantin Spînu: Anul trecut am avut o execuţie bugetară de aproape 100%. Sunt încrezător că vom reuşi şi anul acesta. Sunt proiecte importante care sunt prioritare şi care sunt pregătite să fie startate în 2024. Aş mai spune în încheiere că şi relaţia transatlantică rămâne pilonul esenţial al securităţii colective. România va continua să susţină, să se implice activ pentru întărirea acestei legături, vitală pentru stabilitatea întregii regiunii euroatlantice. Aş transmite un mesaj de recunoştinţă tuturor aliaţilor care au aici militari care contribuie la întărirea securităţii noastre şi, de asemenea, un mesaj de mulţumire către toţi cei care au contribuit de-a lungul acestor două decenii, dar şi înainte de aderare, la îndeplinirea acestui obiectiv extrem de important al generaţiei noastre – aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica”, la final. Titlul ediţiei – „România – NATO = 21; tendinţe în evoluţia Alianţei”. Invitaţii emisiunii au fost generalul maior Constantin Spînu, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale, şi cu un interviu înregistrat, profesorul universitar Iulian Chifu, analist de politică externă, fost consilier prezidenţial. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi!
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
