RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 iunie 2026, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Bun găsit, vă spune Radu Dobriţoiu cu o nouă ediţie a emisiunii „Euroatlantica”!
Regiunea Mării Negre traversează cea mai tensionată perioadă de securitate de la începutul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Dacă în primii ani ai conflictului, principalele îngrijorări vizau libertatea de navigaţie şi exporturile de cereale, în 2026 ameninţările s-au mutat direct asupra teritoriului statelor NATO riverane, în special România. Recent, mai multe incidente cu drone au afectat spaţiul aerian şi zona de coastă a ţării noastre, determinând convocarea, ieri, a unei reuniuni speciale a Consiliului Nord-Atlantic.
Contextul este unul îngrijorător. La sfârşitul lunii mai, o dronă implicată într-un atac asupra Ucrainei a lovit un bloc de locuinţe din Galaţi, provocând răniţi şi amplificând dezbaterea privind vulnerabilitatea flancului estic al NATO. Situaţia s-a agravat şi mai mult pe 5 iunie, când o dronă navală ucraineană a explodat la Constanţa. Incidentul nu s-a soldat cu victime, dar a demonstrat cât de uşor poate conflictul să depăşească graniţele Ucrainei şi să afecteze direct infrastructura strategică a României.
Ca răspuns la aceste evoluţii, NATO şi Uniunea Europeană accelerează proiecte de apărare fără precedent. Unul dintre ele este aşa-numitul „Zid european de drone”, o reţea de senzori, radare şi sisteme de bruiaj şi mijloace de interceptare, care va proteja frontiera estică a Europa. Iniţiativa a fost lansată după numeroase incidente cu drone în România, Polonia şi alte state de pe flancul estic.
Pentru România, implicaţiile sunt majore. Surse diplomatice şi militare occidentale indică faptul că alianţa analizează suplimentarea mijloacelor aeriene şi navale din zona Mării Negre. Pe lângă contribuţiile deja cunoscute ale Franţei, Marii Britaniei, Italiei, Spaniei şi Statelor Unite, şi alţi aliaţi evaluează capacităţile care pot fi dislocate pentru întărirea apărării României. Totodată, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat creşterea misiunilor de supraveghere şi recunoaştere în Marea Neagră pe parcursul acestei veri.
Marea Neagră nu mai reprezintă doar un teatru secundar al războiului din Ucraina. Ea devine unul din principalele puncte de confruntare strategică dintre Rusia şi Occident, iar România, aflată la intersecţia acestor tensiuni, se transformă într-un pilon esenţial al securităţii euroatlantice pe flancul estic.
Voi analiza aceste evoluţii cu invitaţii ediţiei: profesorul universitar Ion Bogdan Lefter şi contraamiralul de flotilă în rezervă, profesor universitar Vergil Chiţac, fost rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema emisiunii: Se îndreaptă Marea Neagră spre o gaură neagră de securitate?
*
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule profesor Ion Bogdan Lefter!
Ion Bogdan Lefter: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Suntem în direct şi cu domnul amiral Vergil Chiţac. Bună seara!… Revenim, refacem legătura cu domnul amiral Vergil Chiţac. Vă mulţumesc, domnule Ion Bogdan Lefter, pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea „Euroatlantica” la Radio România Actualităţi.
Ion Bogdan Lefter: Cu mare plăcere.
Radu Dobrițoiu: În ultimii de ani, Marea Neagră a trecut de la statutul de regiune periferică în arhitectura de securitate europeană la unul dintre principalele puncte de interes strategic pentru NATO şi Uniunea Europeană. Domnule profesor Ion Bogdan Lefter, cum interpretaţi această transformare a Mării Negre într-un spaţiu central al competiţiei geopolitice dintre Rusia şi Occident şi ce consecinţe ar putea avea pe termen lung pentru stabilitatea Europei de Est?
Ion Bogdan Lefter: Sigur că e o concentrare, o focalizare de interes, o deplasare de atenţie, cum spuneţi, pe care, în principiu, nu ar trebui să ne-o dorim, n-ar fi trebuit să ne-o dorim, pentru că motivele nu sunt paşnice, nu sunt pozitive, nu e vorba despre nu ştiu ce brusc interes al unor investitori care să vină la Marea Neagră să ajute la dezvoltare, lucrurile să se desfăşoare, cum ziceam, paşnic, dimpotrivă, este consecinţa nenorocirii geopolitice care se produce în ultimii ani în Ucraina. Ucraina, Federaţia Rusă, noi, Bulgaria, Turcia şi celelalte state riverane pe partea cealaltă, pe laturile dinspre est ale Mării Negre, pe malurile dinspre est, suntem împreună în jurul acestei mări închise, o mare specială, apropo, cu contact cu oceanul planetar doar prin îngustul Bosfor şi cu dominaţia veche, uneori exercitată mai agresiv, cu mari presiuni, cu aspiraţii expansioniste, alteori dominaţie calmă, pasivă a Rusiei, a Imperiului Ţarist, a Uniunii Sovietice, actualmente a Federaţiei Ruse. Deci, da, desfăşurarea evenimentelor, războiul, invazia rusă în Ucraina, precedată de anexarea cu alţi ani înainte a Crimeei, a peninsulei Crimeea şi cu ceea ce s-a numit război hibrid mai întâi, adică mascat, până să aibă loc invazia efectivă pe 24 februarie 2022, toate acestea lucruri au atras atenţia lumii şi au transformat Marea Neagră într-adevăr într-un punct geopolitic fierbinte.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ion Bogdan Lefter, suntem în direct, avem legătura şi cu domnul amiral Vergil Chiţac. Bună seara, domnule amiral!
Vergil Chiţac: Bună seara, domnul Dobriţoiu, bună seara, domnul profesor Lefter, bună seara şi celor care ne ascultă!
Radu Dobrițoiu: În ultimele luni, atacurile cu drone aeriene şi maritime au demonstrat că ameninţările din Marea Neagră evoluează rapid şi devin tot mai greu de anticipat. Domnule amiral Vergil Chiţac, din punct de vedere militar, care sunt principalele vulnerabilităţi ale infrastructurii critice şi ale litoralului românesc în faţa acestor noi tipuri de ameninţări şi ce măsuri consideraţi că trebuie prioritizate?
Vergil Chiţac: Domnul Dobriţoiu, războiul acesta de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, deşi preponderent terestru, el a avut şi o componentă navală, care între timp a evoluat, aşa, cumva în favoarea Ucrainei în ultimul timp. Pentru că dacă la început, vă rog să vă aduceţi aminte, să facem un recurs la memorie, zona de nord a Mării Negre era stăpânită de flota militară rusă, ei aveau peste 60 de nave acolo, aveau fregate, aveau submarine clasa Kilo, inclusiv crucişătorul Moskva, nave de minare-deminare, mă rog, era o forţă copleşitoare în raport cu marina ucraineană şi care a exercitat o blocadă navală, aduceţi-vă aminte, comerţul a fost perturbat în portul Odesa, cu efecte asupra economiei, ulterior însă, într-o campanie de asta inteligentă de gherilă maritimă, aş putea spune, adică atacuri chirurgicale cu rachete antinavă şi drone maritime, ucrainenii au reuşit două lucruri, au reuşit să scufunde cam 50% din flota ruşilor la Marea Neagră şi au reuşit să relocheze flota de la baza navală pe care o ştim cu toţii, de la Sevastopol, în estul Mării Negre, la Novorossiisk.
Bun, eu vă spun aşa, înainte de a aborda frontal discuţia cu dvs., asta este realitatea la care trebuie să se raporteze România şi noi vizăm două obiective majore în momentul ăsta, să ne apărăm într-adevăr apele teritoriale, bineînţeles zona continentală corespondentă, dar să nu uităm, puţină lume vorbeşte, noi trebuie să ne apărăm şi zona economică exclusivă, acolo unde exploatăm rezerve de combustibili fosili şi avem un proiect extrem de important pe care toată lumea îl ştie, Neptun Deep, în curs de implementare, unde ştim cu toţi ce că s-au descoperit rezerve extrem de importante de gaz, unii zic de două miliarde de metri cubi de gaz, înmulţit cu cinci sau cu şase /…/.
Bun. Acum, noi, din punct de vedere arhitectural, suntem, teoretic, foarte bine organizaţi ca să ne apărăm apele teritoriale, pentru că, în zona mării teritoriale de 12 mile marine, avem SCOMAR-ul, sistemul de observare, supravegere, control al traficului, operat de Ministerul de Interne, Garda de Coastă, cu senzori şi echipamente importante. Dincolo de apele teritoriale, avem BREO, Brigada Radioelectronică şi de Observare a Ministerului Apărării Naţionale, care ne spune exact ce se întâmplă în zona contiguă şi zona economică exclusivă. După aia, în port, că, totuşi, am avut surpriza ca drona să intre în port. Păi avem Autoritatea Portuară, care trebuie să aplice Regulamentul Internaţional de Securitate Portuară, ISPS-ul. Şi mai avem şi nave de gardă ale Marinei Militare, care, la nevoie, sunt alertate. Deci, noi suntem bine organizaţi. Nu cred că avem vulnerabilităţi. Acum, putem discuta cum s-a ajuns aici şi să intrăm în amănunt, dacă doriţi, şi să-mi expun un punct de vedere. Din păcate, nu s-a prea discutat. Avem puţine informaţii publice date de statul român şi, din cauza asta, de atunci, din 5 iunie, când s-a întâmplat evenimentul ăsta nefericit, sunt tot soiul de analize şi de speculaţii pe tema asta.
Radu Dobrițoiu: Da, să sperăm că, aşa cum ne-a promis preşedintele României, în următoarele zile să primim mai multe informaţii oficiale pentru a desluşi această problemă. Dumneavoastră, domnule amiral, aţi amintit câte sisteme avem. Iată că, din păcate, nu au funcţionat sau undeva s-a produs o sincopă. Atacurile cu drone, incidentele aeriene şi ameninţările hibride au devenit elemente aproape cotidiene în proximitatea frontierelor NATO din regiune. Domnule profesor Ion Bogdan Lefter, în ce măsură asistăm la apariţia unei noi forme de conflict situată sub pragul confruntării militare directe şi cât de pregătite sunt instituţiile euroatlantice să răspundă unor astfel de provocări?
Ion Bogdan Lefter: Apreciez întrebarea, dar ştiţi foarte bine, domnule Dobriţoiu, că nu e un început acum. Sunt deja ani buni de când Federaţia Rusă, dar nu numai, a pornit acest tip de hărţuială asupra, în genere, spaţiului democraţiilor occidentale. E o etapă căreia îi putem găsi antecedenţă, pentru că în alte epoci, cu alte mijloace, au existat sabotaje, terorism, diverse formule de spionaj şi de subminare a stabilităţii unor state de către altele, însă acum este, sigur, o etapă în care evoluţiile rapide şi spectaculoase ale tehnologiilor au perfecţionat atât de mult echipamente care pot fi folosite şi în asemenea scopuri, încât e relativ uşor să fie folosite şi să fie disimulate toate aceste operaţiuni negate: „Nu, nu, noi n-am intervenit, nu cumva le aparţin altora, dronele sau bombele?”. E o formă, sigur, îngrijorătoare de care luăm act, o formă de agresiune, trebuie să ne apărăm cumva, lucrurile sunt în mişcare foarte rapidă şi, apropo de drona maritimă, care a explodat recent în zona portului Constanţa, şi specialiştii, şi preşedintele ţării, Nicuşor Dan, au explicat că e vorba despre avansuri tehnologice rapide la care nu doar România, ci specialiştii din întreaga lume, caută reacţii, caută soluţii.
Nu poţi preveni forme noi de agresiune decât dacă iei act de existenţa lor şi atunci cauţi soluţii. Trebuie şi anticipare, trebuie investiţii, trebuie seriozitate, responsabilitate şi, aşa cum s-a spus deja, aţi spus şi dvs, şi domnul Chiţac, important, esenţial pentru noi în acest orizont tematic este faptul că litoralul românesc al Mării Negre nu este doar graniţă naţională, ci este graniţa Uniunii Europene, deci avem în spate federaţia noastră continentală şi, ca stat membru NATO, întreaga Organizaţie a Pactului Nord Atlantic. Deci e o mare problemă ce se întâmplă, cum evoluează lucrurile din acest punct de vedere, însă este o mare problemă pentru NATO şi Uniunea Europeană, nu doar pentru România.
Radu Dobrițoiu: NATO discută despre consolidarea prezenţei aliate în regiunea Mării Negre prin mijloace aeriene, navale şi sisteme suplimentare de supraveghere. Domnule amiral Vergil Chiţac, aţi amintit deja de sistemele existente, dar evoluţia este dinamică şi solicită adaptări la noi tehnologii. Ce tip de capabilităţi ar avea cel mai mare impact asupra securităţii României în Marea Neagră: nave de luptă, avioane de patrulare, sisteme antiaeriene, drone sau capacităţi de război electronic?
Vergil Chiţac: Toate. Pot să vă spun că dacă noi reuşeam şi, din păcate, n-am reuşit să finalizăm programul ”Corvete”, semnat cumva prin 2016, printr-o hotărâre de guvern dată de domnul prim-ministru Cioloş, atribuit lui Damen Galaţi şi care avea în interior şi modernizarea celor două fregate, ”Regele Ferdinand” şi ”Regina Maria”, modernizarea însemnând toţi senzorii de luptă, pentru că navele acestea nu au senzori de luptă, nu au rachete navă-navă, nu au rachete navă-aer…
Radu Dobrițoiu: Sunt platforme mai mult…
Vergil Chiţac: Sunt platforme, n-au raza de performanţă, n-au un sonar tractat, deci dacă noi reuşeam programul ăla – e bine să vedem de ce n-am reuşit totuşi, să vedem cândva – aveam altă poziţie sau aveam în momentul de faţă o postură la Marea Neagă din punct de vedere al securităţii maritime, mult mai solidă, mult mai consolidată. Asta şi din perspectiva, şi vă repet, a exploatărilor de gaze pe care trebuie să le facem noi. Să nu fim naivi, ruşii vor face orice să împiedice exploatarea gazelor din zona economică exclusivă, mai ales că acest gaz va alimenta şi o parte a Uniunii Europene.
Radu Dobrițoiu: Zona economică – o scurtă paranteză – care nu este apărată de NATO.
Vergil Chiţac: Care nu este apărată de NATO şi trebuie să o apărăm noi. Noi vorbim de zona economică exclusivă în perimetrul Neptun-Deep, situat, să spunem, la 160 de mile marine de ţărm. Evident că nu e apărată de NATO şi trebuie să ne-o apărăm singuri. Iar proiectul ăsta este deosebit de important pentru viitorul energetic şi economic al României. Deci aş spune de toate, şi vorbim şi de capabilităţi radioelectronice, pentru că, uitaţi, revenind la drona maritimă, e limpede, din punctul meu de vedere, că drona asta a fost bruiată de ruşi, pentru că eu nu cred sincer că a existat – drona, e limpede că atunci când a intrat în Portul Constanţa, din punctul meu de vedere, avea operator, şi acum discuţiile care se poartă, dacă operatorul era ucrainean sau dacă era rus.
Mie mi-e greu să cred că era ucrainan, nu cred eu că ucrainenii erau atât de inconştienţi încât să-şi pună în pericol poziţia lor faţă de NATO şi faţă de Uniunea Europeană. Deci, să revin, ruşii sunt extrem de capabili la bruiajul radioelectronic. Eu, în 2014, exact în anul în care a fost anexată Crimeea, am participat la o Regată a Marilor Veliere în Marea Neagră, şi am avut o etapă – eram cu Bricul Mircea – şi am avut o etapă de Regată de la Varna la Novorossiisk. Şi un waypoint la sud de Crimeea. Vreau să vă spun că, trecând pe la sud de Crimeea, câteva ore bune n-am avut semnal pe radar. Deci era clar că ruşii ne-au bruiat radioelectronic, că ei sunt foarte buni la aşa ceva. Deci ne trebuie, ne trebuie, ca să revin, ne trebuiesc echipamente militare pe tot spectrul ăsta, de la – acum eu nu mai sunt de 10 ani în marină, nu mai sunt la curent, dar înţeleg că sunt sisteme antidronă acum, evident, ne trebuie şi platforme, nu trebuie să renunţăm la platformele marine, la navele de luptă, şi, bineînţeles, echipamente de război electronic.
Radu Dobrițoiu: România se află, astăzi, la intersecţia intereselor de securitate ale NATO, ale Uniunii Europene şi ale statelor din bazinul Mării Negre. Domnule profesor Ion Bogdan Lefter, consideraţi că actualul context de securitate oferă României oportunitatea de a deveni un actor regional mai influent sau, dimpotrivă, creşte riscurile şi vulnerabilităţile strategice ale ţării?
Ion Bogdan Lefter: Aş spune că şi una şi alta. Sigur că riscurile cresc în toată această conjunctură, pe care împreună o descriem drept îngrijorătoare, tensionată, războiul în proximitate, operaţiuni militare, agresiuni, pilotaje de la distanţă de drone, care să pătrundă în porturi şi aşa mai departe. Deci, da, vulnerabilităţile cresc, dar, în acelaşi timp, după cum spune o vorbă populară, în spaţiul public, atunci când e vorba şi despre probleme politice, economice, general sociale, orice criză este şi o oportunitate. Situaţia de acum obligă România, ca şi celelalte state riverane, dar şi în primul rând NATO şi Uniunea Europeană, să se mobilizeze pentru reînarmare. Nu e plăcut că trebuie să facem asta.
Avansasem până în urmă cu nu mulţi ani într-un fel de etapă paşnică post-război rece, în care se prevedea chiar, au fost teoreticieni, filozofi, care au vorbit despre post- istorie, nu? Conceptul lui Francis Fukuyama, despre intrarea într-o etapă în care, spre deosebire de conflictele, ciocnirile, războaiele istoriei clasice, intrăm în postmodernitatea negocierilor şi a rezolvărilor, până la urmă, amiabile ale tuturor problemelor.
Ei, iată că realităţile au infirmat ceea ce, la sfârşitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, filozoful şi, de altfel, şi consultant politic al Casei Albe, Francis Fukuyama, a profeţit. Nu e plăcut. Consumăm resurse care ar putea fi folosite în beneficiul populaţiilor, dar asta e situaţia şi atenţia pe care lumea, în primul rând spaţiul euroatlantic, democraţiile occidentale, NATO, Uniunea Europeană, o acordă acum Mării Negre ne poate favoriza, ne poate ajuta să ne întărim şi să ne dezvoltăm, până la urmă.
Radu Dobrițoiu: Domnule amiral Vergil Chiţac, un răspuns scurt, vă rog. Ce lecţii ar trebui să înveţe România din experienţa conflictului ruso-ucrainean pentru modernizarea Forţelor Navale?
Vergil Chiţac: E clar că, subliniez şi eu ce spunea domnul profesor Lefter, vacanţa geopolitică în zona Mării Negre a luat sfârşit şi am descoperit, cred că începând din anul 2008, odată cu războiul din Georgia, că avem un prădător şi prădătorul este Rusia. Şi de atunci, dacă ne uităm aşa, cronologic, au tot fost conflicte, 2014-Ucraina, 2022, războiul declanşat împotriva Ucrainei, un război de agresiune neprovocat, imoral, şi trebuie să învăţăm în orice zi. De fapt, dronele maritime au pătruns în spectrul ăsta al războiului naval dintre Rusia şi Ucraina de trei ani de zile. Eu cred că trebuie în permanenţă să vedem ce se întâmplă acolo şi să fim pregătiţi. Ieri am înţeles că a fost Consiliul NATO, la cererea României, dacă nu mă înşel, Consiliul NATO însemnând reprezentanţii tuturor ţărilor şi au luat în discuţie tocmai acest lucru, cum să ne pregătim pentru a ne apăra teritoriul de drone atât maritime, cât şi drone aeriene. Uitaţi ce am păţit şi la Galaţi. Deci, lecţii… nu există o lecţie, lecţii trebuie să învăţăm în fiecare zi, să urmărim ce se întâmplă acolo. Mă tem că ne-am culcat, aşa, cam mult pe o ureche, crezând că dacă suntem în NATO, e aşa ceva, e un panaceu faptul că suntem în NATO nu se poate întâmpla nimic. Lucrurile nu sunt deloc aşa. Vedem că n-am fost pregătiţi.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Titlul acestei ediţii: „Se îndreaptă Marea Neagră spre o gaură neagră de securitate?”. Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Ion Bogdan Lefter şi contraamiralul de flotilă în rezervă, profesor universitar Vergil Chiţac, fost rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere: RADOR RADIO ROMÂNIA
