Negocieri pentru Ucraina

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (19 noiembrie 2025, ora 21:05) – Realizator: Radu Dobriţoiu,

Bun găsit, Vă spune Radu Dobriţoiu, de la microfonul emisiunii „Euroatlantica”….
La Berlin, liderii din ţările europene discută despre apărarea Ucrainei, în timp ce la masa negocierilor se caută, fără rezultate decisive, o formulă pentru încheierea războiului. Două procese care se desfăşoară în paralel, dar care reflectă aceeaşi realitate: pacea rămâne un obiectiv diplomatic, în vreme ce războiul continuă să impună deciziile militare.
Reuniunea Grupului de Contact pentru apărarea Ucrainei, desfăşurată în marţi la sediul NATO, a adus un nou angajament important din partea Marii Britanii. Londra a anunţat un pachet de aproximativ 240 de milioane de lire sterline, care include peste o mie de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acţiune, sisteme de lansare şi mai mult de o duzină de radare. Obiectivul imediat este protejarea oraşelor şi a infrastructurii energetice ucrainene în faţa atacurilor ruseşti, într-o perioadă în care apropierea iernii amplifică vulnerabilităţile populaţiei civile. Dar, dincolo de dimensiunea militară, această decizie transmite şi un mesaj politic.

Aliaţii occidentali nu consideră că o încetare a focului este suficient de apropiată pentru a permite reducerea sprijinului acordat Kievului. Pe frontul diplomatic, Statele Unite încearcă să relanseze negocierile. Discuţiile dintre reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei mediate de Washington la Abu Dhabi au produs unele progrese în privinţa schimburilor de prizonieri, dar nu şi o apropiere semnificativă asupra problemelor fundamentale. Divergenţele teritoriale, garanţiile de securitate şi viitorul relaţiei Ucrainei cu NATO continuă să blocheze perspectiva unui acord. Mai mult, participarea europenilor la viitoarele negocieri a devenit ea însăşi un subiect de dispută. Washingtonul susţine implicarea Europei, în timp ce Moscova afirmă că extinderea formatului de negocieri nu a fost convenită.

Se conturează astfel un paradox: diplomaţia se intensifică, dar condiţiile politice pentru pace nu sunt încă întrunite.

Voi analiza aceste evoluţii cu invitaţii ediţiei, profesorul universitar Iulian Chifu, preşedinte al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, şi contraamiralul în rezervă Constantin Ciorobea, preşedinte al Asociaţiei Clubul Amiralilor.

Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”; tema emisiunii: ”Negocieri pentru Ucraina”.
*
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule profesor Iulian Chifu!
Iulian Chifu: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule amiral Constantin Ciorobea!
Constantin Ciorobea: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie!

Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea „Euroatlantica” la Radio România Actualităţi…

În pofida intensificării contactelor diplomatice, poziţiile Moscovei şi Kievului rămân profund divergente, în special asupra teritoriilor ocupate şi garanţiilor de securitate. Europa are propria voce susţinută şi astăzi la Berlin. Domnule profesor Iulian Chifu, care este în acest moment principalul obstacol politic în calea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina?

Iulian Chifu: Da, cred că suntem serioşi, ştim foarte bine cine este principalul obstacol. Au observat-o şi trimişii speciali ai lui Donald Trump, au observat-o la Abu Dhabi, când orice încercare de a adresa întrebări, de a obţine clarificări, de a obţine argumente pentru anumite poziţii s-au blocat într-un mandat extrem de strict, foarte riguros şi care este maximalist prin solicitările sale, pentru că Abu Dhabi, de fapt asta a arătat Vladimir Putin, rămâne în logica lui 2021, decembrie, când a trimis ultimatumurile către NATO şi Statele Unite. Altfel, sigur, cei doi s-au deplasat la Moscova, s-au întâlnit cu Vladimir Putin, încercând să obţină o flexibilizare a acestui mandat, a acestei poziţii, mai ales că lipsa de flexibilitate, iar reprezentanţii ruşi prezenţi la faţa locului au realizat-o foarte clar, nu a făcut decât să sublinieze o dată în plus că, atât timp cât Vladimir Putin se va afla la Kremlin, nu va exista pace în Ucraina.

Deci, pe măsură ce se acumulează aceste semnale extrem de clare, a avut unul şi Donald Trump astăzi când i s-a adresat lui Vladimir Putin, că este cazul să facă pace cât mai repede, cât are spaţiu de mişcare, până vine noul congres, pentru că după aceea lucrurile vor fi mai complicate pentru el, ei bine, atât timp cât nu avem o schimbare fundamentală la Kremlin, o pace în Ucraina nu poate să aibă loc, ba mai mult, au fost respinse, din nou, prezentate de partea ucraineană, respinse de partea rusă formal, pentru a fi notate de către cei doi, cele două încercări de încetare a focului, una împotriva capabilităţilor…, împotriva reţelelor electrice şi a producţiei de energie, într-o parte şi alta, şi cea de-a doua – la adresa navelor civile, deşi lovirea navelor civile care n-au legătură cu războiul este, cum bine ştim, crimă de război. Ei bine, ambele ultimatumuri, spuneam, sigur, la indicaţiile, la mandatul pe care l-au avut, semnat de Putin, au fost respinse de partea rusă la Abu Dhabi şi nu am avut niciun fel de mişcare, niciun fel de clipire, modificare, flexibilizare a mandatului la Moscova.

Radu Dobrițoiu: Marea Britanie a anunţat furnizarea a peste o mie de rachete antiaeriene şi mai mult de 12 radare, într-un moment în care Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii critice ucrainene. Domnule amiral Constantin Ciorobea…În ce măsură acest pachet militar poate modifica eficienţa apărării antiaeriene a Ucrainei în lunile următoare?

Constantin Ciorobea: Orice pachet militar, orice sisteme care vin pentru sprijinul Ucrainei sunt binevenite, pentru că da, din toate discuţiile şi negocierile care au existat până acum, partea rusă practic nu are sau nu arată că ar dori o încetare a focului sau o apropiere către abordarea unor negocieri de pace. Ba din contră, se pare că modul în care preşedintele Trump a abordat subiectul păcii în Ucraina şi modul în care lucrează cu Federaţia Rusă mie mi se pare cumva că chiar îl încurajează pe preşedintele Putin. Şi de ce spun acest lucru?

Pentru că mie mi s-a părut extrem de ciudată declaraţia preşedintelui Putin privind aliniamentele pe care ar trebui să se execute încetarea focului sau armistiţiul acesta sau o pace, dacă va exista. Şi preşedintele Putin spune aşa: Este necesară recunoaşterea graniţelor de stat. Deci nu mai vorbeşte despre Doneţk-Lugansk, nu mai vorbeşte despre Donbas, vorbeşte despre recunoaşterea graniţelor de stat, ceea ce pentru mine personal mi se pare că deja trece dincolo de Donbas şi se duce către Zaporojie şi Herson, care nu sunt ocupate, sunt cam la jumate să zic, dar în cazul Hersonului este… chiar nici nu ştiu dacă ucrainenii ar putea accepta aşa ceva, pentru că vorbim de graniţă pe Nipru, ceea ce… să cedeze trecerea peste Nipru fără…, aşa, numai în speranţa unei păci chiar nu văd că ucrainenii vor face aşa ceva. Deci, revenind, orice sprijin pe care îl primeşte Ucraina este binevenit, să vedem cât va mai putea Europa să asigure acest sprijin şi cât va mai exista unitatea europeană în sprijinul Ucrainei.

Deci, da, lucrurile sunt în evoluţie. Federatia Rusă este evident că doreşte o epuizare a Ucrainei şi a rezistenţei societăţii, că de aici vedem acţiunile împotriva sistemelor energetice şi a tot ce înseamnă adâncimea teritoriului Ucrainei şi cum foarte bine a prezentat domnul profesor, nici măcar n-are de gând Federatia Rusă să înceteze acţiunile de luptă în Marea Neagră, ceea ce se adaugă greutăţilor Ucrainei de a asigura aprovizionarea cu combustibil, cu gaz şi tot ce înseamnă comerţul unui stat care să faciliteze o viaţă normală şi sprijinul pentru acţiunile de luptă. Deci orice astfel de sprijin e binevenit, iar acţiunile sau apărarea antieriană este o cheie în menţinerea capabilităţilor Ucrainei de a rezista.

Radu Dobrițoiu: Administraţia americană încearcă să accelereze procesul diplomatic, însă interesele strategice ale Washingtonului nu coincid întotdeauna cu priorităţile europenilor. Domnule profesor Iulian Chifu, în ce măsură ar putea Washingtonul să impună o formulă de compromis pe care Kievul să fie nevoit să o accepte?

Iulian Chifu: Nu există în momentul de faţă o formulă de compromis care poate fi impusă Kievului sau impusă Europei, pentru că nu-i aşa, Rusia a reuşit să impună o schimbare de agendă la Abu Dhabi să se discute despre arhitectura de securitate a Europei în sensul ruşilor, însemnând o prăbuşire a NATO, UE o respingere a prezenţei militare aliate în Europa Centrală şi de Est. Ce s-a întâmplat după ’97 să fie inversat şi în niciun caz nu înseamnă o ajustare a unor garanţii de securitate pentru Ucraina. Deci, din start plecăm cu această realitate. Altfel, sigur că sunt lucruri care pot fi discutate, s-a vorbit mai devreme şi aş vrea să revin despre frontiere. Rusia consideră că, anexând în mod ilegal patru regiuni, unde nu a făcut referendum decât pe o porţiune foarte îngustă, îşi poate permite să preia complet aceste regiuni ucrainene, considerând că sunt teritoriul lor, deci nu numai Crimeea, ci şi Herson, Zaporoijie, Donetsk şi Luhansk, devin teritoriile naţionale, de aici formularea aceasta. De altfel, Rusia lucrează la nivel diplomatic foarte mult cu aceste formulări, pe care le extinde şi, deci, din punctul acesta de vedere, trebuie să avem foarte mare grijă şi să aibă grijă, evident, negociatorii americani care sunt… provin din zona de /…/ şi mai puţin rutinaţi cu negocierea politică, în special în negocierile cu Rusia, acolo unde, o dată se negociază acordul, unde fiecare cuvânt îşi are greutatea, interpretarea lui, în al doilea rând se relativizează acordul, vezi, e cazul garanţiilor de la Budapesta 1994, nu?

În aşa fel încât Rusia să considere, să poată afirma, nu… ea consideră că respectă Dreptul internaţional, chiar dacă îl încalcă, în fiecare moment în care atacă Ucraina. Nu există, deci, o formă prin care America să-i impună ceva, nici Ucrainei, nici Europei, în primul rând, pentru că niciuna dintre cele două, nici Ucraina, nu este cea care pierde războiul. Aici este marea problemă. Dacă vrem să luăm realitatea din război de pe teren, să o transpunem în orice tip de acord, fie şi de încetare a focului, ea trebuie transpusă în forma în care există la momentul acesta. Ori în momentul acesta, de aceea, Putin exagerează cu propaganda, trimite câte doi soldaţi, face câte o poză pe undeva infiltraţi şi clamează că acel teritoriu îl ocupă, îl deţine. Nu s-a întâmplat niciodată. Numai despre /…/ ca de exemplu, ştim că a fost ocupat, a fost raportată ocuparea localităţii de 17 ori de către şeful apărării de la Moscova, Gherasimov, către Putin.

Deci, lipsa aceasta de adecvare între ce se întâmplă în teren, raportul de forţe, conţinutul de voinţă al ucrainenilor de a-şi apăra ţara, pentru ei este cu adevărat un război de independenţă, şi realitatea pe care Vladimir Putin încearcă să o obţineă la masa verde. A pierdut războiul, vrea să câştige pacea.

Radu Dobrițoiu: Evoluţia frontului influenţează direct poziţiile de negociere, iar Moscova încercă să transforme avantajele tactice în concesii politice şi teritoriale. Domnule amiral Constantin Ciorobea, care dintre cele două armate dispune în prezent de o poziţie mai favorabilă pentru a negocia?

Constantin Ciorobea: Pare foarte greu de apreciat care dintre cele două sunt pe poziţii favorabile, pentru că, vedeţi, chiar aş puncta cumva această lovitură de imagine pe care Ucraina, şi militară, dar şi de imagine, pe care Ucraina a făcut-o Federaţiei Ruse prin lovirea podului de la Strâmtoarea Kerci, podul simbol al preşedintelui Putin, înainte de vizita în China. Deci toate acestea au arătat că, dacă Ucraina, la un moment dat, doreşte să lovească un anumit obiectiv, un obiectiv care, personal, eu cred că este, după /…/ preşedintelui Putin, vorbesc ca obiectiv punctual, este unul dintre cele mai apărate din…

Iulian Chifu: Are valoare /…/

Constantin Ciorobea:.. sau ar trebui să fi fost unul dintre cele mai apărate obiective din toată Rusia. Şi vedem Ucraina când a hotărât cu o zi înainte sau înainte de vizita preşedintelui Putin în China, acest pod trebuie lovit, aşa s-a întâmplat, l-a lovit când a dorit. Deci ce vedem din acest lucru? Vedem cumva o slăbiciune a Ucrainei? Vedem cumva că Federaţia Rusă este atât de întărită încât a împiedicat o astfel de mişcare? Deci ce se întâmplă pe front în acest moment este, aş spune, aproape un echilibru, cu, hai să recunoaştem, nişte avansuri tactice ale armatei ruse, care face nişte cuceriri în anumite zone, dar vedem că alte zone sunt recuperate de ucraineni. Deci este într-un echilibru şi de aici cred că poziţia nu este foarte favorabilă a preşedintelui Putin. De aici, foarte bine iar a spus domnul profesor, Putin vrea să câştige pacea, că războiul deja este pierdut pentru preşedintele Putin, lucru pe care chiar la întâlnirea de la Shenzen, întâlnirea celor trei lideri, mie mi se pare foarte interesant aspectul acela cu războiul nuclear în care nu există învingători. Şi de ce vreau să punctez acest lucru? Pentru că preşedintele Putin a vrut să arate acea geantă, mă rog, plină, goală, operativă sau neoperativă, dar a vrut să menţioneze că el are un geamantan din care poate să lanseze armamentul nuclear.

Radu Dobrițoiu: Şi jurnalistul rus a fost cel care a pus întrebarea…

Constantin Ciorobea: A fost regizată, evident, ca să se ştie şi că Rusia are armament nuclear şi că aşa mai departe. A simţit nevoia la acea întâlnire măcar să arate că preşedintele Putin are şi el ceva de pus acolo pe masă, la negocierea aia, că altceva nu avea ce să pună. Şi vedeţi că la punctul patru al declaraţiei celor trei au găsit modalitatea, sau cine a pus acolo pe listă, eu o privesc ca un „atenţie, domnule Putin, că dintr-un război nuclear nu câştigă nimeni” şi, mă rog, dialog pentru reducerea riscurilor nucleare.

Dar mai e interesant – că dacă tot discutăm de pace – se pare că se creează cumva un cadru pentru viitoare negocieri, dacă îmi daţi voie. Punctul acela cu Curtea Penală Internaţională, care nu trebuie să abuzeze de competenţe şi să respecte imunitatea oficialilor, mai trebuia să scrie acolo respectarea imunităţii preşedintelui Putin, ca să se vadă clar despre cine e vorba în propoziţie. Mă rog, mai sunt şi alţii care au fost afectaţi de poziţia Curţii Penale Internaţionale. Dar se pare că, chiar dacă nu s-a recunoscut că s-au făcut nişte discuţii privind Ucraina şi Iranul, privind punctul acesta, cred că s-au făcut nişte discuţii şi să creează condiţiile pentru a se încheia războiul din Ucraina, inclusiv aspectul cu creşterea producţiei şi livrări de produse petroliere. Bineînţeles că dacă creşti producţia şi creşti livrările, asta ce înseamnă? Reducerea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse, pentru că la un moment dat Federaţia Rusă, dacă se semnează acest tratat de pace, va avea în jur de 700.000 de oameni care se întorc pe teritoriul Rusiei. Cine asigură liniştea în Federaţia Rusă? Şi cred că la aceste întâlni, la trilaterala asta i s-a garantat Rusiei că va rămâne întreagă şi că se va găsi cineva să o sprijine economic să nu dispară de pe firmament ca stat unitar.

Radu Dobrițoiu: Un eventual acord de încetare a focului nu ar însemna automat eliminarea cauzelor conflictului şi nici renunţarea Rusiei la obiectivele sale strategice. Domnule profesor Iulian Chifu, cât de realistă este perspectiva unei păci durabile fără o schimbare fundamentală a raporturilor de securitate din Europa de Est?

Iulian Chifu: Se numeşte pace justă şi durabilă, formularea rusă, şi am văzut preluată de americani e pace durabilă. Pacea trebuie să fie justă şi durabilă pentru a bloca, ca pe o perioadă evaluabilă de timp, să mai înceapă un alt conflict. Nu întâmplător, principala discuţie de substanţă de la Abu Dhabi, în prima zi, în prima jumătate a primei zile, a vizat garanţiile de securitate şi modul în care se aşează lucrurile după momentul în care se face o încetare a focului. Iar acolo există un set întreg de elemente care ţin de garanţiile de securitate, desigur, cu divergenţa de rigoare. Nu întâmplător am avut exerciţii în Polonia, a acelei forţe rotaţionale de 30.000 de oameni, europeană.Ştim foarte bine propunerea „Coaliţiei de Voinţă”, deci forţă rotaţională în vestul Ucrainei, nu la linia de contact, structură de monitorizare pe linia de contact care înseamnă, în special, sigur, zona de drone şi electronică şi senzori, cu participarea Statelor Unite, dar şi a unui alt membru al ONU considerat neutru; şi un al treilea punct care a fost stabilit încă după Anchorage, dacă vă aduceţi aminte, acel backstop american, adică capacitatea, asumarea de către Statele Unite a unei intervenţii, dacă Rusia reia acest conflict. Deci, acestea sunt cele trei elemente pe masă.

Rusia nu acceptă nicio prezenţă pe teritoriul propriu, nu întâmplător au lansat acea gogoriţă cu trupele franceze care sunt în dreptul Ucrainei şi fac antrenamente şi ştiu eu ce mai fac, mentenanţă – negat evident de partea franceză. Nu există soldaţi NATO pe teren în Ucraina în momentul de faţă, dar partea rusă a declarat că acestea ar fi ţinte legitime. Altfel, echilibrul terorii şi purtatul valizei nucleare, nu arată decât slăbiciunea Federaţiei Ruse, din punctul de vedere al războiului convenţional. Da, e foarte bun războiul hibrid, iată atacă întreaga Europa, iată principalul cel mai vizat stat, după luna iunie a acestui an, a fost Germania, nu statele din Flancul Estic, de pe linia întâi, dar în afară acestor componente, pe tot ceea ce înseamnă zona de convenţional, pierderile sunt enorme, fără a câştiga teritorii. Luna octombrie, /…/ de oameni au fost scoşi din luptă, morţi, răniţi, /…/ . Este un record, nu numai pentru orice război de până acum, luaţi pe care-l vreţi, ci pentru o singură lună de război în Ucraina.

Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica”, la final. Titlul acestei ediţii: ‘Negocieri pentru Ucraina’. Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Iulian Chifu, preşedinte al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, şi contraamiralul în rezervă Constantin Ciorobea, preşedinte al asociaţiei Clubul Amiralilor. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul”Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

Transcriere: RADOR RADIO ROMÂNIA

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*


Math Captcha
32 + = 40