Impactul războiului din Israel asupra stabilităţii euro-atlantice

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (12 octombrie, ora 21:05) – „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu.

Radu Dobrițoiu: Bun găsit! Avem în acest moment două războaie uriaşe în Ucraina şi în Israel. Omenirea se află într-un echilibru precar, influenţat de puteri antagonice cu civilizaţia secolului XXI.
Istoria se repetă şi ciocnirea civilizaţiilor declinată de Samuel Huntington revine în actualitate. Suntem martori la un mega-atentat terorist organizat de Hamas cu sprijinul Iranului, asupra Israelului. Peste 1.300 de morţi a lăsat în urma atacul Hamas în Israel, mii de răniţi, peste 150 de oameni au fost răpiţi de terorişti.

Uniunea Europeană şi-a declarat sprijinul pentru Israel. Statele Unite au anunţat că trimit muniţii, arme şi echipamente militare. Principalul aliat din NATO trimite două portavioane în apropierea Israelului. Într-o decizie neobişnuită, liderii Franţei, Germaniei, Italiei şi Marii Britanii s-au alăturat SUA pentru a face o declaraţie comună de sprijin ferm şi unit pentru statul Israel, condamnând actele îngrozitoare de teroristale Hamas. România, deplin solidară cu Israel în aceste momente teribile, declară preşedintele Klaus Iohannis.

Cu impact asupra stabilităţii regionale, Războiul din Israel a conturat două tabere la nivel internaţional: statele care sprijină Israelul şi ţările care aprobă atacurile teroriste.

NATO susţine Israelul şi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a transmis un mesaj clar. „Nu încercaţi să profitaţi de actuala situaţie din Israel”. Discutăm la Euroatlantică despre impactul pe care îl are războiul din Israel pentru zona euroatlantică, Statele Unite şi Uniunea Europeană, anunţând deja sprijinul pentru ţara atacată de teroriştii Hamas. Invitaţii ediţiei: colonelul în rezervă Ion Petrescu, fost şef al trustului de presă al armatei şi jurnalistul Dragoş Ciocîrlan, corespondent 20 de ani Radio România Actualităţi în Israel.

Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediţiei: ”Impactul războiului din Israel asupra stabilităţii euro-atlantice”. Din regia de emisie, Costin Iorgulescu şi Claudia Buzică îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu.
Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut şi vă mulţumesc pentru promptitudinea cu care reflectaţi un eveniment de interes internaţional.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, Dragoş Ciocîrlan!
Dragoş Ciocîrlan: Bună seara, Radu şi invitaţilor tăi.
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea Euroatlantica. Bun venit la Radio România Actualităţi!

Domnule colonel Ion Petrescu, principalul aliat din NATO, deplasează un portavion însoţit de grupul său de luptă în Marea Mediterană şi un al doilea portavion este pe drum pentru a sprijini Israelul. Statele Unite au trimis deja arme, muniţii, sprijin cu echipamente de luptă. Turcia a reacţionat şi nu acceptă prezenţa unui portavion american în regiune. Doi aliaţi NATO, primele neînţelegeri. Vom avea, domnule colonel Ion Petrescu, şi alte reacţii care să influenţeze stabilitatea euroatlantică?

Ion Petrescu: În primul rând, trebuie să înţelegem că Turcia are un interes special în a manifesta o conduită autonoma. Asta ţine de dorinţa ca Statele Unite ale Americii să onoreze unele dintre doleanţele de dotare pe plan militar ale statului turc. O parte dintre ele au fost înţelese, parte urmează să fie rezolvate. Mă refer la livrarea de avioane F16, dar asta după ce parlamentul turc îşi va da acordul pentru intrarea Suediei în Alianţa Nord-Atlantică. În acelaşi timp, după cum ştiţi şi probabil că şi postul dumneavoastră de radio a difuzat informaţia, ieri, preşedintele turc Erdogan a chemat pe cei care îi consideră interlocutori valabili din conducerea Hamas. Și i-a pus pe masă o singură problemă, eliberarea ostaticilor. Nu ştim finalul întâlnirii, dar e o intenţie care din punct de vedere umanitar trebuie salutată.

Din perspectiva armatei israeliene, chiar înainte de a începe emisiunea dumneavoastră, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, care este Daniel Hagari, contramiral în Forţele de apărare ale Israelului, care mai sunt cunoscute de către israelieni ca Tzahal şi care este acum şef al unităţii purtătorului de cuvânt al IDF, a spus: „Hamas a pierdut deja controlul asupra unor mari părţi ale Fâşiei şi vom continua să prăbuşim capacitatea Hamas în Gaza.” Deci va merge până la capăt cu ceea ce aş putea numi, cu îngăduinţa a dumneavoastră, reîntoarcerea luptătorilor din Hamas la condiţia lor iniţială, de simplii locuitori ai aceluiaşi areal, al unui loc în care pot trăi şi în pace. Dacă există o asemenea dorinţă la nivelul celor care îi manipulează, pentru că numai nişte minţi, scuzaţi-mă, mai puţin sănătoase ar fi putut să organizeze acest atac împotriva unor bătrâni, a unor femei, a unor copii. Cu cine s-au bătut marii luptători ai Hamasului? Cu cei care rămăseseră singuri şi nu aveau capacitatea de a răspunde unui atac laş pe măsura violenţei la care au fost supuşi? N-au nicio scuză luptătorii din Hamas şi recursul la istorie şi la o serie de acte precedente în care, într-adevăr, populaţia palestiniană a avut de suferit din partea autorităţii israeliene, nu constituie o scuză. Soluţia pentru viitor, chiar dacă a fost negată de premierul Benjamin Netanyahu, sunt convorbirile tripartite cu participarea diplomaţilor americani, israelieni şi, bineînţeles, a palestinienilor echilibraţi. Nu poţi să ţii o naţiune ca Israelul sau o naţiune ca aceea a palestinilor într-un război tot timpul.

Radu Dobrițoiu: Tzahal, o carte despre Tzahal, Armata Israelului, este publicată în România de Ovidiu Raeţchi, preşedintele Centrului de Rezilienţă Euroatlantică.

Dragoş Ciocîrlan, ai trăit în Israel 20 de ani, unde ai fost corespondent Radio România Actualităţi, avem amândoi experienţa zonelor de război, eu, mai modest, cu doar patru ani petrecuţi în Afganistan şi Irak. Pornind de la tema emisiunii, putem considera că războiul din Israel este un epicentru pentru un cutremur care poate afecta plăcile tectonice ale stabilităţii euroatlantice?

Dragoş Ciocîrlan: Da, există pericolul unei evoluţii extinse în regiune şi la nivel mondial chiar o escaladare. Vreau să subliniez că cea mai mare parte a oraşului Gaza va fi transformată în mormane de moloz. Nu Israelul a început acest război. Riposta israeliană va fi de durată şi astfel încât teroriştii Hamas nu vor mai controla Fâşia Gaza. Liderii Hamas se află în prezent în buncărul blindat de sub spitalul Shifa din oraşul Gaza. Teroriştii Hamas au pătruns pe teritoriul israelian pentru a ucide evrei, pentru a jefui şi au luat ostatici în jur de 130 de persoane, femei, bărbaţi, copii, bătrâni, pe care le-au dus în Fâşia Gaza, inclusiv sunt cetăţeni străini. În atacul iniţial au murit 14 cetăţeni americani. Bilanţul cunoscut până acum este de aproximativ 30 de cetăţeni americani ucişi de terorişti Hamas în mod barbar, care au masacrat copii şi femei.

Chiar dacă Israelul nu este în NATO, există o coordonare cu CENTCOM. Comandantul CENTCOM al Statelor Unite, Michael Kurilla, a fost în Israel în timpul exerciţiilor militare care au stimulat un conflict pe mai multe fronturi. El a vizitat şi o unitate secretă de intelligence. Comandantul CENTCOM pentru Orientul Mijlociu a publicat în aceste zile o declaraţie care condamnă atacul terorist Hamas asupra populaţiei israeliene şi exprimă solidaritate cu statul Israel. La frontiera de nord, Hezbollah, o altă organizaţie teroristă, a lansat rachete spre teritoriul israelian, la care armata israeliană a ripostat. Se ştie că intensificarea atacurilor Hezbollah va fi va fi urmată de o rispostă israeliană care va transforma sudul Libanului în teren arabil. CENTCOM monitorizează îndeaproape Iranul, care sprijină organizaţii teroriste, nu doar în Orientul Mijlociu. Israelul consideră organizaţia teroristă Hamas, insist, din Fâşia Gaza. A fost un atac împotriva Americii, membru marcant al Alianţei Nord-Atlantice, împotriva valorilor democratice ale Statelor Unite. Tineri arşi de vii, trupuri masacrate şi batjocorite, părinţi ucişi în faţa copiilor lor, copii executaţi în faţa părinţilor lor, copii evrei maltrataţi în Gaza de copii palestinieni. Israelul nu a atacat, a ripostat.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, pe acelaşi palier al stabilităţii euroatlantice, stabilitate ce poate fi afectată de războiul din Israel, să privim întreaga imagine. Pe teritoriul Europei şi nu numai, Hamas, Hezbolah şi alte mişcări jihadiste organizează demonstraţii de susţinere pentru atacurile teroriste asupra Israelului. Deocamdată paşnic. Dar ştim de ce este capabil extremismul islamic în interiorul statelor din NATO şi Uniunea Europeană, într-un război hibrid la nivelul informării, dar şi al manifestăţilor, jihadiştii se folosesc de atacuri teroriste asupra Israelului pentru a destabiliza regimuri din ţări democratice. În Europa de Vest sunt milioane de musulmani. Domnule colonel Petrescu, asistăm la o nouă ciocnire a civilizaţiilor, cu impact asupra stabilităţii euroatlantice.

Ion Petrescu: Aici v-aş semnala un lucru, dacă-mi îngăduiţi, există la emisiunile difuzate în aceste zile, o repetare la nivelul unor moderatori. Nu este cazul dvs. dar semnalez, pentru că-i de interes general, de o nouă ordine mondială. Acestea este o sintagmă folosită de Moscova. Moscova, da, îşi doreşte o nouă ordine mondială în care Putin să dicteze, ce şi cum pe fiecare continent, cine şi cum să conducă şi cum să se alieze, îndeosebi cu Federaţia Rusă. Aveţi dreptate că există un pericol ca în comunitatea democratică europeană să asistăm într-un anumit ecart de timp la anumite acte teroriste. Să ne gândim că se opreşte la un moment dat războiul de pe frontul de est cu un anumit rezultat pe care nu-l ştim acum şi că partea care va pierde sau va fi obligată la negocierile diplomatice să mai cedeze din cerinţele iniţiale, să simtă o stare de frustrare şi să ia partea respectivă sub forma unui terorism de stat, pe calea opţiunilor pe care le-au avut cei din Hamas, adică răzbunări sângeroase în faţa unor nevinovaţi. E un precedent periculos creat pe teritoriul statului Israel de această grupare. Şi din acest punct de vedere trebuie să mai spunem un lucru, care ţine de realitatea istorică, Hamas-ul a apărut pe fondul dorinţei oficialilor israelieni de a limita influenţa organizaţiilor palestiniene a lui Yasser Arafat, care era laică şi care putea fi combătută din perspectiva unor foşti conducători israelieni doar prin încurajarea celor cu aceste încrâncenări islamiste. Aşa s-a întărit Hamas-ul. Deci, deseori, atunci când sprijini o anumită tabără, tabăra aceea se întoarce chiar împotriva celui care i-a asigurat o formă iniţială de aprovizionare, de logistică. Aceasta este o chestiune pe care trebuie să o privim cu obiectivitate.

Şi mai este un lucru, observaţi că în Israel nu mai au loc manifestaţii legate de anumite intenţii ale şefului executivului israelian de a aduce unele modificări constituţiei pentru a limita puterea judecătorească. Din această perspectivă, să reflectăm dacă nu cumva tăcerea surzitoare a serviciilor secrete israeliene, care nu au precizat public dacă au informat la timp şi pe cine în legătură cu intenţia atacului terorist al Hamas şi dacă, fiind informat şi în drept care ar fi motivele pentru care nu au reacţionat la timp. Pentru mine unul care am vizitat Armata Israeliană, sunt surprins că serviciul de informaţii militar israelian nu s-a văzut în acest tablou sângeros care a apărut peste noapte în Israel.

Şi eu cred că totuşi au avut informaţii şi din anumite motive ele nu au fost utilizate de cei care au beneficiat de ele.

Radu Dobrițoiu: Trebuie să privim cu atenţie ecourile din Europa, din interiorul comunităţilor musulmane care sunt deja excitate de ceea ce s-a întâmplat în Israel şi probabil că vor avea loc în continuare demonstraţii de susţinere pentru Hamas. Să sperăm că vor rămâne la nivelul unor manifestaţii paşnice. Dragoş Ciocârlan, Iranul este complice la atacul terorist. Este posibil ca Iranul să fi acţionat cu acceptul Rusiei pentru a distrage atenţia internaţională faţă de războiul din Ucraina şi pentru a diminua susţinerea militară a Uniunii Europene şi a NATO pentru Kiev? De ce nu are Iranul curajul să îşi asume războiul?

Dragoş Ciocîrlan: Mesajul Statelor Unite este un avertisment către alte ţări care vor să intervină. Iranul este implicat în atacul teroriştilor Hamas. Gărzile Revoluţionare Iraniene au trimis în ultimii ani instructori în Fâşia Gaza pentru pregătirea teroriştilor Hamas. Au asigurat continuu un ajutor logistic şi au contribuit cu bani de care au beneficiat organizaţiile teroriste Hamas şi Jihadul Islamic Palestinian. Iranul acordă sprijin organizaţiilor teroriste din Siria şi Liban. Zeci de cetăţeni americani au fost ucişi. Teheranul sprijină organizaţiile teroriste pentru a destabiliza această regiune, ca să lovească în interesele americane. A fost un atac împotriva valorilor democratice care se află la baza principiilor ţărilor care fac parte din Alianţa Nord-Atlantică. Coordonatorul israelian pentru acţiunile dedicate situaţiei captivilor şi dispăruţilor, general în rezervă /…/ a definit principalele eforturi. El a spus că se face o evaluare a situaţiei cu privire la captivi şi dispăruţi, şi a subliniat eforturile guvernului israelian de a ajuta familiile captivilor şi dispăruţilor.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Petrescu, cel puţin 22 de cetăţeni civili americani, potrivit surselor oficiale, au fost ucişi de teroriştii Hamas. Iranul, aliat al Federaţiei Ruse, a declarat că susţine atacurile teroriste asupra Israelului atât cu sprijin pentru Hamas şi Hezbollah, cât şi cu baze înaintate pe teritoriul Libanului şi Siriei. Putem spune că Teheranul provoacă în continuare prin acţiunile sale şi afectează stabilitatea euroatlantică?

Ion Petrescu: Iranul rămâne un adversar redutabil al celor care vor democraţie în Orientul Mijlociu, pentru că clericii, aceşti clerici care se află la conducerea statului iranian nu-şi doresc să aibă parte de mişcări de stradă care să ducă la încheierea regimului, care le asigură perpetuarea în posturi pe care altfel nu le-ar fi atins. Se tem până la urmă de o răsturnare, aşa cum a avut poate şi /…/. Şi din acest punct de vedere, tot ceea ce poate fi contrar unei mişcări de democratizare a Orientului Mijlociu, inclusiv slăbirea statului israelian, nu constituie decât o ţintă dezirabilă pentru cei care fac acum politica externă a Iranului. Da, eu vreau să vă spun un lucru, sigur că noi suntem prieteni cu Israelul şi Armata Română are relaţii foarte bune cu Armata Israeliană, în acest context, am vizitat Armata Israeliană şi inclusiv am fost la centrul de supraveghere prin video a celebrului zid creat între comunitatea palistineană şi arealul în care sunt cetăţenii israelieni, sprijiniţi de statul evreu şi de guvernul, acum, condus de către Beniamin Netanyahu. Acolo există o vigilenţă sporită. Ceea ce mă surprinde pe mine este că nu s-a observat din timp acele parapante, deoarece camerele video bat la distanţă mare. Cred că, ca şi pe fondul unei lipse de vigilenţă, dar, atenţie, şi de cunoaştere a momentului în care probabil persoanele de veghe, şi este o unitate formată numai din femei – femei în uniforme militare care trăiesc în Europa, am stat de vorbă cu ele, multe veneau din Elveţia, cunoşteau două-trei limbi străine, dar poate să fie un moment de aţipeală. Şi pe fondul ăsta au reuşit să treacă gardul.

Pentru că altfel, dacă toată lumea şi-ar fi făcut datoria, prima reacţie ar fi fost la primul val de parapante. Trebuie să privim totuşi şi latura umană a armatei israeliene, care sigur că acum rade tot ce este terorist în Gaza. Totuşi, acolo mi-au arătat pe ecranele din centrul video respectiv, un cetăţean palestinian care trecea cu capra în zona lui, în zona israeliană şi am întrebat de ce-l lăsaţi? Pentru că ştim că se duce să-şi vândă capra ca sursă de existenţă. Deci, sunt realişti şi au faţă de populaţia palestiniană o atitudine care ţine de înţelepciunea realităţii, că sunt două comunităţi care trebuie să convieţuiască. Dar orice neatenţie pe plan militar, iată că se plăteşte scump. Şi din acest punct de vedere, eu sper că după ce se încheie partea aceasta sângeroasă, să aflăm totuşi care au fost etapele în care s-au ştiut concret primele informaţii, cine le-a primit şi mai ales cine a decis să nu se acţioneze. Vă aduceţi aminte că pe timpul cât era prim-ministru doamna Golda Meir, dacă nu vă aduceţi aminte, vă spun eu, a fost informată de generali ai armatei israeliene că urmează să atace o serie de unităţi militare arabe vecine. Şi atunci, Golda Meir a avut o remarcă antologică care e menţionată de americanii care scriu cronica adevărată a Israelului. Golda Meir a zis: „Lăsaţi să ne atace. Mai bine să fim noi primii cei atacaţi”. Şi într-adevăr contează cine dă primul atacul, cine este victima şi cine este agresorul şi vedem consecinţele în aceste zile, în aceste ore.

Radu Dobrițoiu: Istoria se repetă… Dragoş Ciocîrlan, urmează o operaţiune terestră a Israelului în Fâşia Gaza, cu un grup naval de luptă al Statelor Unite în apropiere. Aceste acţiuni vor excita şi mai mult elementele fundamentaliste din Occident? Bineînţeles, cu impact asupra stabilităţii euroatlantice?

Dragos Ciocîrlan: Este pregătită ofensiva pentru Fâşia Gaza. Se aşteaptă doar ordinul. Va fi sângeroasă, vor fi victime de ambele părţi. Asta este tot ce am de spus în momentul acesta.
Radu Dobrițoiu: Da, este interesant. Domnule colonel Ion Petrescu, nu am văzut reacţii de la palestinienii din Fâşia Gaza faţă de atacurile Hamas. Mă aşteptam la reacţii de dezaprobare a acestor acţiuni la asta mă refer. Cum se explică această acţiune, această atitudine?

Ion Petrescu: În primul rând aş face precizarea că la trupele care sunt pregătite pentru contraofensivă, a fost în urmă cu 24 de ore prezent şi ministru israelian al apărării, care a stat de vorbă cu militarii. În al doilea rând, cetăţenii palestinieni din Gaza au preferat să folosească coridoarele create pentru a ajunge în Sinai sau a ajunge în Iordania sau în partea de centru şi de nord a Israelului. Există, de asemenea, coridoare şi o preocupare a actualei administraţii Biden că ele să fie permanentizate, să se asigure o şansă civililor de a nu suferi bombardamentele într-adevăr puternice ale aviaţiei israeliene şi a bombardamentelor asigurate de rachetele israeliene trase de artierieliştii israelieni. Iar rezultatele le-am văzut, sunt rse pur şi simplu acele blocuri de locuinţe, condiţii în care cetăţenii paşnici de acolo, câţi sunt, câţi mai sunt, normal că au dorit să părăsească zona şi s-a găsit soluţia unor coridoare umanitare. Cât de eficiente sunt ele şi câţi au reuşit să scape de aceste represarii urmează să vedem. În acelaşi timp… Da.

Radu Dobrițoiu: Da, din păcate, nu am văzut reacţie de la palestinieni, aşa cum am amintit. Continuaţi-vă ideea.

Dragos Ciocirlan: Există câteva reacţii pe reţelele de socializare din Fâşia Gaza. Oamenii acuză Hamas pentru toată situaţia creată şi întreabă pe reţelele de socializare unde este mâncarea, unde este electricitatea? Ce aţi făcut cu noi?

Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. Euroatlantica la final. Titlu ediţiei: Impactul războiului din Israel asupra stabilităţii euroatlantice. Invitaţii emisiunii a fost colonelul în rezervă Ion Petrescu, fost şef al trustului de presă al armatei şi jurnalistul Dragoş Ciocîrlan, corespondent 20 de ani în Radio România Actualităţi în Israel. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*