RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (26 noiembrie, ora 22:33) – Emisiunea: „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu
În Ucraina, Kievul a fost atacat în această noapte în valuri cu drone ruseşti din mai multe direcţii, iar antiaeriana a intrat în acţiune în mai multe zone ale capitalei ucrainene. Potrivit primarului Vitali Kliciko, Rusia a folosit un număr record de drone Shahed şi de alte tipuri – 188 -, plus patru rachete balistice, au transmis în această dimineaţă Forţele Aeriene Ucrainene. Armata rusă a început să folosească drone-capcană fără încărcături explozive, pentru a înşela şi copleşi apărarea antieriană ucraineană, care doboară aproape 100% dintre aparatele lansate de inamic.
Prin aceste lansări masive de drone, Rusia încearcă să epuizeze muniţia apărării antiaeriene ucrainene şi să-i identifice capacităţile şi amplasamentul sistemelor în vederea unor atacuri cu rachete. Pe front, forţele Moscovei îşi continuă avansul în estul Ucrainei într-un ritm record şi se îndreaptă spre oraşul strategic cu Kurahove. În ultima lună, Rusia a ocupat o suprafaţă egală cu jumătate din cea a Londrei, apreciază analişti şi bloggeri de război citaţi de Reuters. Statul Major al Forţelor armate ucrainene a indicat în buletinul său actualizat de ieri că 45 de lupte de intensitate variabilă au avut loc în sectorul Kurahove a liniei frontului pe parcursul serii. Estimarea ucraineană a pierderilor ruseşti de ieri – 1.480 de soldaţi, şase tancuri, 20 alte blindate de luptă, 19 tunuri, 94 diferite vehicule şi două echipamente speciale. Rubla a continuat să scadă, ajungând la cel mai scăzut nivel după martie 2022, atât faţă de dolar, cât şi faţă de yuan, dar ministrul rus de finanţe a dat de înţeles că guvernul nu se opune slăbirii monedei pentru că este un avantaj pentru exportator, transmite Reuters.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Putin a dat ordin comandamentului său militar să alunge forţele ucrainene de pe teritoriul regiunii Kursk până pe 20 ianuarie, dată la care va fi investit preşedintele ales american Donald Trump, care promite să pună capăt războiului rapid la masa negocierilor. Dezvoltăm aceste subiecte cu profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor la Sorbona în istoria relaţiilor contemporane internaţionale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu! Bun venit la Radio România Actualităţi!
Ştefan Popescu: Bine v-am regăsit!
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, am intrat în a treia iarnă de război în Ucraina, Rusia a aruncat în luptă foarte multe resurse şi mai ales blindate. Moscova avansează rapid în est şi se apropie de oraşul strategic Kurahove. Peste noapte a avut loc cel mai mare atac aerian cu drone asupra Ucrainei de până acum. Va reuşi Moscova să îngheţe frontul peste iarnă, cu un avantaj al poziţiilor?
Ştefan Popescu: Este foarte greu să dau un răspuns precis. Cert este că în fiecare zi asistăm la înaintarea forţelor ruse, care, aşa cum foarte bine aţi spus, au angajat foarte multe resurse; să amintim şi prezenţa militarilor nord-coreeni în oblastul Kursk. Toată această febrilitate de-a lungul imensului front de peste 1.000 de kilometri lungime are legătură cu apropiatele negocieri de pace. Toată lumea le aşteaptă, inclusiv partea ucraineană, după data de 20 ianuarie, când vom avea o nouă administraţie la Washington, cu un alt suflu, cu o altă capacitate de acţiune, şi până atunci cele două părţi se pregătesc. Ruşii caută să ocupe cât mai mult teren. Pe de altă parte, ucrainenii caută să încetinească atât cât se poate avansul rusesc, iar occidentalii le oferă anumite argumente militare, cum sunt rachetele cu bătaie cu rază de acţiune ceva mai lungă, atacă în est şi nu numai, Storm Shadow britanice, Scalp franceze, astfel încât Ucraina să aibă ce pune pe masă la acele negocieri care vor avea loc. În orice caz, citeam în presa internaţională că anumite tatonări la nivel de experţi, informale, au deja loc, se discută despre liniile roşii, despre eventualele scenarii. Toată lumea doreşte o îngheţare, inclusiv Rusia, care într-adevăr pare că şansele s-au întors, cum aţi spus, în al treilea an, a treia iarnă în care am intrat, par a fi de partea ei.
Radu Dobrițoiu: Forţele ruse au atacat în ultimele zile infrastructura energetică în regiunea Nikolaev din sudul Ucrainei şi facilităţi industriale în regiunea Zaporojjie, potrivit autorităţilor ucrainene, citate de Reuters. Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a utilizat aproximativ 460 de drone şi peste 20 de rachete pentru a ataca Ucraina în ultima săptămână. Domnule profesor Ştefan Popescu, va reuşi Rusia să descurajeze Ucraina cu aceste bombardamente permanente?
Ştefan Popescu: Este, în primul rând, misiunea statelor occidentale să nu permită ca Ucraina să se lase intimidată şi să o susţină până la capăt. Este clar că prin aceste acţiuni pe care le-aţi amintit, îndeosebi bombardarea infrastructurilor energetice, Federaţia Rusă caută să slăbească poziţia ucraineană în negocieri, dar în acelaşi timp să crească viitoarea factură a Occidentului, pentru că odată ce se va pune capăt, este clar că va începe reconstrucţia Ucrainei. Rusia este conştientă că nu poate acoperi, nu poate anexa întreg teritoriul Ucrainei şi atunci, ceea ce nu poate ocupa, doreşte să distrugă cât mai mult, astfel încât occidentalii să plătească mai mult, iar Ucraina să aibă o stare de nesiguranţă psihologică, pentru că acest conflict – noi am mai discutat – se joacă foarte mult şi la nivelul percepţiilor.
Radu Dobrițoiu: Rubla a continuat să scadă, ajungând la cel mai scăzut nivel după martie 2022, atât faţă de dolar, cât şi faţă de yuan. Domnule profesor Ştefan Popescu, este această evoluţie în favoarea industriei ruseşti de război? Pentru că devalorizarea rublei ar putea avantaja exporturile.
Ştefan Popescu: Aşa este, ar putea avantaja exporturile. Pe de altă parte, ştim foarte bine că limitele armamentului rusesc au fost observate în ultima vreme. Foarte multe pieţe tradiţionale de armament au fost pierdute. Mă gândesc la marea piaţă indiană, care s-a orientat tot mai mult spre armament occidental. Rămân Algeria, Coreea de Nord, Iranul, fără îndoială, Africa, unde Rusia este cel mai mare furnizor de arme, şi anumite state din America Latină. Nu este suficient. Dacă nu mă înşel, cred că exporturile franţuzeşti de armament anul trecut aproape că le-au egalat pe cele ruseşti, dacă nu le-au depăşit. Dar într-adevăr aveţi dreptate că industria de armament rusească continuă să producă mai mult decât statele occidentale, mai mult echipament greu, mai multă artilerie, inclusiv nu a putut fi complet blocat transferul de anumite componente de vârf, cum sunt CIP-urile necesare rachetelor, şi dincolo de acest complex militaro-industrial rus, care a fost foarte bine mobilizat, există şi aportul unui alt complex militaro-industrial, în special cel din Coreea de Nord. Iată că o ţară cu un Produs Intern Brut foarte mic, precum Coreea de Nord, ajunge să livreze Federaţiei Ruse de trei ori mai multe obuze decât o face Uniunea Europeană, iar acest lucru trebuie să ne dea şi nouă de gândit.
Radu Dobrițoiu: Şeful Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a îndemnat companiile să fie pregătite pentru un scenariu de război şi să îşi adapteze în consecinţă liniile de producţie şi distribuţie, pentru a fi mai puţin vulnerabile la eventualul şantaj din partea unor ţări precum Rusia şi China. În acelaşi timp, el a spus că aliaţii din cadrul NATO vor trebui să aloce circa 3% din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile militare, pentru a pune în aplicare noile planuri de apărare ale Alianţei Nord-Atlantice, întrucât costurile vor depăşi obiectivul actual de 2% – informează Reuters. Domnule profesor Ştefan Popescu, cum să decriptăm aceste declaraţii în actualul context geopolitic?
Ştefan Popescu: Cu îngrijorare să le decriptăm. Amiralul olandez, care cunoaşte foarte bine România, venind de mai multe ori aici, la mai multe evenimente,
într-adevăr trage un semnal de alarmă, după pandemia de coronavirus, când s-a constatat o dependenţă de produse strategice, care sunt importante în vreme de criză. Din păcate, lucrurile nu au fost corectate. Statele occidentale au, în ce priveşte armamentul, stocuri foarte reduse, este şi motivul pentru care noi nu putem sprijini Ucraina în funcţie de necesităţile acesteia. Gândiţi-vă că francezii, împreună cu britanicii, nu cred că au mai mult de 300 de tancuri. Luau mai mult împreună două armate, cele mai importante ale Europei, mai mult de 300 de piese de artilerii, ceea ce este foarte puţin. Liniile industriale nu se măresc peste noapte. Este nevoie de investiţii susţinute, mai ales în condiţiile în care nu trebuie acoperite numai propriile necesităţi de înarmare, dar şi onorarea unor comenzi venite din partea unor parteneri strategici importanţi ai Occidentului, pe care nu îi putem lăsa descoperiţi. Şi apoi, desigur, Ucraina, Ucraina trebuie să rămână după îngheţarea conflictului sau a aranjamentului, trebuie să fie un actor militar credibil. Iar acest lucru este în interesul tuturor, ţine de credibilitatea noastră, a Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic şi a Uniunii Europene. Să nu uităm că Al Doilea Război Mondial a fost câştigat, ca de altfel orice război, în primul rând de liniile logistice, de superioritatea liniilor logistice americane în faţa celor germane sau japoneze.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, au capacitatea NATO şi Uniunea Europeană să suplinească, să vină cu un sprijin militar care să echilibreze o eventuală diminuare a suportului asigurat de Statele Unite în lupta militară cu Rusia agresoare?
Ştefan Popescu: Aţi adus aminte o chestiune fundamentală şi opinia mea adânc înrădăcinată este că ajutorul american este esenţial. Nici Franţa, nici Marea Britanie singure nu sunt credibile, fără ajutorul american. Statele Unite ale Americii sunt singurul actor care este luat în considerare de către Federaţia Rusă, singurul care are o capacitate reală de acţiune. Aminteam de limitele în materie de tancuri, de sistemele de artilerie ale Franţei şi Marii Britanii. Deci, cred că prezenţa americană este fundamentală, aşa cum ne-a arătat istoria. Gândiţi-vă că în Siria, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, când din zonele kurde s-au retras americanii, francezii singuri nu au rămas. Deci, este important ca Statele Unite ale Americii să le convingem să rămână în continuare implicate în zonă şi pe viitor la sol, într-o anumită formă de prezenţă, vom vedea antrenarea trupelor ucrainene cu instructori, astfel încât şi europenii să poată să fie acolo prezenţi.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, alegeri în Republica Moldova, în România, de asemenea, propagandă pentru a dezbina statele din Uniunea Europeană şi NATO. Cât a câştigat şi unde a pierdut Rusia în războiul hibrid pe care îl duce de vreme bună?
Ştefan Popescu: Avem vulnerabilităţi şi trebuie să o recunoaştem cu luciditate. Avem vulnerabilităţi nu în ce priveşte numai controlul anumitor reţele de socializare. Ne gândim amândoi la TikTok, dar trebuie să ne gândim la chestiunea de fond, de ce segmente importante din societăţile noastre apleacă urechea la mesajele difuzate pe aceste reţele? De ce sunt gata să accepte cu atâta uşurinţă ştirile false, aşa-numitele fake news? Şi asta este o problemă care trebuie să o tratăm cred că de la cauză, şi anume, problemele legate de educaţie, problema comunicatorilor, de a explica populaţiei, pentru că sunt convins că societăţile noastre pot să asculte, dacă sunt aleşi adevăraţi comunicatori, mesajele corecte, astfel încât să posede acel ABC al rezilienţei, fără de care nicio politică de apărare, nicio dotare cu armament de ultimă generaţie nu o poate acoperi. Deci, prin urmare, avem nevoie, rezilienţa se construieşte plecând de la informaţie şi de la asimilarea unui număr de criterii pe care populaţia trebuie să le stăpânească.
Radu Dobrițoiu: Din 20 ianuarie vom avea o nouă administraţie la Casa Albă, Donald Trump îşi va prelua cel de-al doilea mandat de preşedinte. Domnule profesor Ştefan Popescu, dacă Statele Unite îşi vor retrage sau diminua sprijinul pentru Ucraina, va reuşi Europa să suplinească acest important suport militar american asigurat în faţa unei Rusii care nu ţine cont de sacrificii pentru a ocupa kilometru cu kilometru Ucraina?
Ştefan Popescu: Statele Unite ale Americii se uită foarte atent la posibilele breşe dintre China şi Rusia. Angajarea trupelor nord-coreene în regiunea Kursk, de asemenea, apropierea, intrarea, am putea să spunem, sub tutela Rusiei a Coreei de Nord, proliferarea de tehnologie balistică rusească către Coreea de Nord, toate acestea sunt privite cu foarte mare nelinişte, îngrijorare de Bejing, nu sunt pe placul Bejingului. Atunci, americanii doresc, fără îndoială, să atace fundamentele acestei alianţe, în care intră şi Iranul. Şi sunt convins că, fiind ultimul mandat, care va însemna şi intrarea în istorie a lui Donald Trump, americanii vor rămâne un actor angajat în regiune, angajat în ce priveşte atenţia faţă de Federaţia Rusă. Important este ca Ucraina să nu piardă pacea, să aibă în continuare o suveranitate juridică, astfel încât să poată să aibă un parcurs european, euroatlantic sau, în orice caz, în orbita Occidentului. Şi cred că trebuie să sprijinim poziţia americană şi să avem un permanent dialog, mai ales noi, cei din această regiune, spre a le explica cât mai bine, spre a-i atrage în regiunea noastră. Dar eu cred că, având în vedere că Marea Neagră este principala fereastră de proiecţie a puterii ruse, americanii vor păstra o prezenţă solidă în acest punct nodal, în care intră şi România, chiar dacă vor merge pe o soluţie de îngheţare a frontului. Un ultim lucru, Ucraina însăşi nu mai poate să ducă un război pe termen îndelungat. Ucraina este un stat cu structuri sociale moderne, nu este Afganistanul, care să se lanseze într-un război fără sfârşit de două decenii.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, ţinând cont de actualele evoluţii, inclusiv de pe frontul din Ucraina, cu China şi Coreea de Nord în pregătiri militare, cu Rusia într-o fensivă militară şi informaţională, să fie NATO şi Uniunea Europeană pregătite de război?
Ştefan Popescu: În orice caz, cele două organizaţii au resurse extraordinare. Numai narativele contrarii, care sunt promovate de China, de Rusia şi de alţi actori, caută să slăbească în percepţia opiniilor publice capacitatea celor două alianţe, care sunt cele mai puternice din istorie, au resurse extraordinare. Sigur, ele trebuie mobilizate, fie avem de-a face cu democraţii, unde opinia publică reprezintă un factor în ecuaţia deciziei, dar, cu toate acestea, aceste două alianţe au capacitatea să facă faţă atât ameninţării venite din Rusia, din China şi din alte părţi şi sunt singura noastră alternativă, mai ales ca ţară aflată la frontierele Europei.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu vă mulţumesc foarte mult pentru aceste analize.
Ştefan Popescu: Şi eu vă mulţumesc.
Transcriere – RADOR RADIO ROMÂNIA
