Emisiunea „Euroatlantica” 28 noiembrie 2024 – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Europa a intrat în cea de-a treia iarnă de război, primul conflict al acestui secol de pe bătrânul continent. Rusia a pornit ostilităţile prin invadarea neprovocată a Ucrainei, Moscova susţinând că va ocupa noi teritorii pentru a răspunde la avansul spre est al Alianţei Nord-Atlantice şi pentru a împiedica integrarea Kievului în structurile euroatlantice. Din 20 ianuarie, Donald Trump îşi va prelua cel de-al doilea mandat de preşedinte. Europa se teme că viitoarea administraţie de la Casa Albă va modifica strategia militară a Statelor Unite în defavoarea Europei şi a Alianţei Nord-Atlantice.
În acest context, şeful comitetului militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a făcut un apel pentru ca ţările europene să fie pregătite pentru un scenariu de război. El a spus că aliaţii din cadrul NATO vor trebui să aloce circa 3% din Produsul Intern Brut pentru Apărare. Totodată, NATO a aprobat preluarea coordonării ajutorului militar pentru Ucraina de la Statele Unite, printr-o misiune care va avea structuri şi pe teritoriul României. Decizia luată la summitul de la Washington prevede şi un sprijin de 40 de miliarde de euro anul viitor pentru Ucraina.
Discutăm despre apărarea Europei în actualul context geopolitic. Invitaţii ediţiei: generalul de flotilă aeriană în rezervă Adrian Duţă, expert pe probleme de apărare şi securitate internaţională, fost vicepreşedinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă şi un interviu înregistrat cu profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor la Sorbona în istoria relaţiilor contemporane internaţionale. Din Washington pentru „Euroatlantica” vom avea şi o corespondenţă de la Doina Saiciuc. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Eurotlantica”, tema ediţiei: „Rezilienţa Europei la războiul din Ucraina”.
Bună seara, domnule general Adrian Duţă.
Adrian Duţă: Bună seara. Mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Şi eu vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi.
Domnule general Adrian Duţă, „Hannibal ad portas”? Ruşii sunt aproape de porţile Europei şi zăngănitul armelor le-a atras atenţia celor care se obişnuiseră cu zeci de ani de pace, cu o dezvoltare a prosperităţii. Treptat, în ultimele decade, fondurile destinate Apărării s-au diminuat, pe fondul acestei păci care părea eternă. Ce paşi trebuie să facă Europa pentru a-şi consolida rezilienţa?
Adrian Duţă: Mulţumesc pentru întrebare. Într-adevăr, aşa este. După o lungă perioadă de pace, o perioadă de face asigurată de Alianţa Nord-Atlantică şi de celelalte alianţe europene, vedem că războiul este la porţile Europei şi, după cum declara un fost şef al unui serviciu de informaţii britanic, nu numai că ne aflăm înaintea războiului, dar războiul se desfăşoară deja pe teritoriul european. Europa a luat deja măsuri, în primul rând de solidaritate cu Ucraina. Statele europene acordă sprijin Ucrainei pentru a rezista agresiunii Rusiei şi în mentalul colectiv european, o victorie a Rusiei nu este de acceptat. Acest lucru a fost menţionat, aşa cum spuneaţi, de amiralul Bauer pe timpul Conferinţei de la Berlin, din perioada 19-20 noiembrie, unde s-a discutat foarte mult de acele măsuri pe care statele europene trebuie să le întreprindă pentru a fi pregătite, în eventualitatea în care politica americană se va schimba odată cu instalarea lui Donald Trump la Casa Albă. Însă trebuie să menţionez aici că şi în cazul în care va fi o schimbare de abordare din partea a Statelor Unite, există o schimbare de paradigmă deja, pentru că deja s-a declarat că SUA nu vor lăsa Europa nepregătită în faţa pericolelor care vin dinspre Est şi va face lor posibilul ca apărarea europeană să fie întărită.
Asta ce înseamnă? Ne aşteptăm la cheltuieli mai mari pentru apărare din partea statelor europene – s-a discutat deja pe timpul conferinţei de bugete crescute la 3% din PIB. Sunt state europene care deja acordă mai mult de 3%, e cazul Poloniei, care se apropie de 5%, statele baltice care au bugete ale apărării de peste 3% şi, mai mult decât atât, Estonia alocă deja 0,25% strict pentru ajutorarea Ucrainei. Europa a făcut paşi importanţi în a-şi aduce apărarea la un nivel superior deoarece, după o perioadă lungă de subfinanţare, s-a văzut în situaţia în care stocurile sunt reduse, capacităţile de producţie sunt în dificultate şi nu pot să producă în ritmul în care este necesar, competiţia dintre Europa şi Rusia în acest domeniu este una defavorabilă Europei, deocamdată. Însă nouă comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, şi-a luat angajamentul să elaboreze o nouă Cartă albă a apărării Europei, în care toate aceste aspecte vor fi abordate.
Radu Dobrițoiu: Am discutat despre rezilienţa Europei la războiul din Ucraina şi cu profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor la Sorbona în istoria relaţiilor contemporane internaţionale. Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu! Bun venit la RRA!
Ştefan Popescu: Bine v-am regăsit!
Radu Dobrițoiu: Şeful Comitetului militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a îndemnat companiile să fie pregătite pentru un scenariu de război şi să îşi adapteze în consecinţă liniile de producţie şi distribuţie pentru a fi mai puţin vulnerabile la eventualul şantaj din partea unor ţări precum Rusia şi China. În acelaşi timp, el a spus că aliaţii din cadrul NATO vor trebui să aloce circa 3% din produsul intern brut pentru cheltuielile militare pentru a pune în aplicare noile planuri de apărare ale Alianţei Nord-Atlantice, întrucât costurile vor depăşi obiectivul actual de 2%, informează Reuters. Domnule profesor Ştefan Popescu, cum să decriptăm aceste declaraţii în actualul context geopolitic?
Ştefan Popescu: Cu îngrijorare să le decriptăm. Amiralul olandez, care cunoaşte foarte bine România, venind de mai multe ori aici, la mai multe evenimente, într-adevăr, trage un semnal de alarmă după pandemia de coronavirus, când s-a constatat o dependenţă pe produse strategice, care sunt importante în vreme de criză. Din păcate, lucrurile nu au fost corectate. Statele occidentale au, în ce priveşte armamentul, stocuri foarte reduse. Este şi motivul pentru care noi nu putem sprijini Ucraina în funcţie de necesităţile acesteia. Gândiţi-vă că francezii, împreună cu britanicii nu cred că au mai mult de 300 de tancuri, nu au mai mult împreună două armate, cele mai importante ale Europei, mai mult de 300 de piese de artilerie, ceea ce este foarte puţin. Liniile industriale nu se măresc peste noapte. Este nevoie de investiţii susţinute, mai ales în condiţiile în care nu trebuie acoperite numai propriile necesităţi de înarmare, dar şi onorarea unor comenzi venite din partea unor parteneri strategici importanţi ai Occidentului, pe care nu îi putem lăsa descoperiţi şi apoi, desigur, Ucraina. Ucraina trebuie să rămână după îngheţarea conflictului sau a aranjamentului, trebuie să fie un actor militar credibil, iar acest lucru este în interesul tuturor, ţine de credibilitatea noastră, a Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic şi a Uniunii Europene.
Radu Dobrițoiu: Au capacitatea NATO şi Uniunea Europeană să suplinească, să vină cu un sprijin militar, care să echilibreze o eventuală diminuare a suportului asigurat de Statele Unite în lupta militară cu Rusia agresoare?
Ştefan Popescu: Aţi adus aminte o chestiune fundamentală şi opinia mea adânc înrădăcinată este că ajutorul american este esenţial. Nici Franţa, nici Marea Britanie, singure, nu sunt credibile fără ajutorul american. Statele Unite ale Americii sunt singurul actor care este luat în considerare de către Federaţia Rusă, singurul care are o capacitate reală de acţiune. Aminteam de limitele în materie de tancuri, de sisteme de artilerie ale Franţei şi Marii Britanii. Deci, cred că prezenţa americană este fundamentală, aşa cum ne-a arătat istoria. Este important ca Statele Unite ale Americii să le convingem să rămână în continuare implicate în zonă şi pe viitor, la sol, într-o anumită formă de prezenţă. Vom vedea antrenarea trupelor ucrainene cu instructori, astfel încât şi europenii să poată să fie acolo prezenţi.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Adrian Duţă, cum poate influenţa noua administraţie Trump securitatea Europei în contextul războiului din Ucraina?
Adrian Duţă: Noua administraţie americană îşi va schimba cumva orientarea, după cum au declarat oficialii americani, vor acorda mai multă atenţie regiunii indopacifice şi îşi vor diminua cumva participarea în Europa. Dar asta nu înseamnă că SUA se va retrage din Europa. SUA va găsi acele metode pentru a impulsiona întărirea apărării europene, pe de o parte, prin întărirea cooperării industriale şi dezvoltarea acestei baze tehnologice şi industriale europene, pentru că acesta este dezideratul în acest moment şi Europa depune eforturi pentru a recupera pierderile din ultimele decade. Este un efort susţinut, dar suntem încrezători că aceste eforturi vor da roade până la urmă. Europa are suficiente resurse şi s-a dovedit până acum că a luat măsurile adecvate în ceea ce priveşte ajutorul Ucrainei, e adevărat, nu atât de consistente pe cât ar fi dorit Ucraina, însă este o paletă foarte largă de măsuri de toate felurile, pe care Europa le-a adoptat, iar solidaritatea europeană cu Ucraina este exemplară.
Vreau să dau aici exemplul statelor nordice, mă refer la Finlanda, Suedia, care, într-un timp foarte scurt, au optat pentru aderarea la NATO, iar contribuţia lor la NATO este una esenţială, pentru că ele vin cu armate puternice, cu echipamente bine puse la punct şi cu antrenament la zi în ceea ce priveşte interoperabilitatea cu trupele, cu forţele NATO. Cred că statele europene vor găsi resursele necesare şi modalitatea de a se adapta pentru a deveni reziliente la agresiunea rusă, care este una continuă. După cum vedem, Rusia nu numai că şi-a intensificat atacurile cinetice în Ucraina, au dat semnale puternice utilizând inclusiv racheta care este în stadiu de testare, dar duce un război hibrid pe teritoriul Europei, un război diversificat, indiferent dacă ne referim la măsurile energetice, care sunt folosite ca armă, sau la spionaj, la orice altă acţiune prin care doreşte să diminueze puterea Europei. Însă Europa dovedeşte pe zi ce trece că poate să ia măsurile necesare să se adapteze şi să rămână rezilientă în faţa atacurilor ruseşti.
Radu Dobrițoiu: În continuarea acestor idei, am adresat o întrebare şi profesorului universitar Ştefan Popescu.
Din 20 ianuarie vom avea o nouă administraţie la Casa Albă. Donald Trump îşi va prelua cel de-al doilea mandat de preşedinte. Domnule profesor Ştefan Popescu, dacă Statele Unite îşi vor retrage sau diminua sprijinul pentru Ucraina, va reuşi Europa să suplinească acest important suport militar american asigurat în faţa unei Rusii care nu ţine cont de sacrificii pentru a ocupa kilometru cu kilometru Ucraina?
Ştefan Popescu: Statele Unite ale Americii se uită foarte atent la posibilele breşe dintre China şi Rusia. Angajarea trupelor nord-coreene în regiunea Kursk, de asemenea apropierea, intrarea, am putea să spunem, sub tutela Rusiei a Coreei Nord, proliferarea de tehnologie balistică rusească către Coreea de Nord, toate acestea sunt privite cu foarte mare nelinişte, îngrijorare de Beijing, nu sunt pe placul Beijingului. Atunci, americanii doresc fără îndoială să atace fundamentele acestei alianţe în care intră şi Iranul şi sunt convins că fiind ultimul mandat care va însemna şi intrarea în istorie a lui Donald Trump, americanii vor rămâne un actor angajat în regiune, angajat în ce priveşte atenţia faţă de Federaţia Rusă. Important este ca Ucraina să nu piardă pacea, să aibă în continuare o suveranitate juridică, astfel încât să poată să aibă un parcurs european, euroatlantic sau în orice caz în orbita Occidentului. Şi cred că trebuie să sprijinim poziţia americană şi să avem un permanent dialog, mai ales noi, cei din această regiune, spre a le explica cât mai bine, spre a-i atrage în regiunea noastră. Dar eu cred că, având în vedere că Marea Neagră este principala fereastră de proiecţie a puterii ruse, americanii vor păstra o prezenţă solidă în acest punct nodal în care intră şi România, chiar dacă vor merge pe o soluţie de îngheţare a frontului. Un ultim lucru, Ucraina însăşi nu mai poate să ducă un război pe termen îndelungat. Ucraina este un stat cu structuri sociale moderne, nu este Afganistanul care să lanseze într-un război fără sfârşit de două decenii.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, vă mulţumesc foarte mult pentru aceste analize.
Ştefan Popescu: Şi eu vă mulţumesc.
Radu Dobrițoiu: Mergem acum la Washington să aflăm cum pot aliaţii europeni salva NATO într-un moment în care preşedintele ales Donald Trump va reveni la Casa Albă sceptic în legătură cu valoarea NATO şi contribuţia Europei la propria securitate. Doina Saiciuc transmite din Statele Unite.
Reporter: Pentru că oficialii care au lucrat direct cu Donald Trump în primul mandat prezidenţial sunt convinşi că acesta nu va avea nicio reţinere în legătură cu reducerea sau chiar încetarea angajamentului Statelor Unite faţă de NATO, experţi ai Consiliului Atlantic analizează modurile prin care aliaţii europeni pot salva NATO şi aceasta în contextul în care Trump va fi din nou şi fără echivoc un preşedinte tranzacţional care va dori să-şi demonstreze forţa. Hans Binnendijk şi Timo Koster de la Consiliul Atlantic cred că efortul europenilor ar trebui să înceapă la summitul NATO din iunie anul viitor de la Haga, care ar trebui să se concentreze asupra responsabilităţilor strategice ale europenilor cu Ucraina fiind prima pe agendă. Donald Trump face presiuni pentru o soluţionare rapidă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care ar rezulta foarte propabil în continuarea ocupaţiei ruseşti a unei părţi a teritoriului ucrainean. Dar, atrag atenţia analiştii Consiliului Atlantic, oricare ar fi termenii unei încetări a focului, un element-cheie al unei păci durabile va fi angajamentul solid al Occidentului faţă de securitatea pe termen lung a Ucrainei. Aceasta ar trebui să fie tema asupra căreia să se concentreze Europa. În mod ideal, spun cei doi experţi, aceasta ar însemna primirea Ucrainei în NATO. Europa ar trebui să încurajeze această mişcare, dar Trump s-ar putea opune. Dacă aceasta va fi situaţia, Uniunea Europeană ar trebui să înceapă să facă o prioritate din aderarea Ucrainei la Uniune, care a include articolul 42.7 mai slab decât al NATO, articol care se referă la angajamentul faţă de apărarea reciprocă. Uniunea Europeană ar trebui, de asemenea, să desfăşoare trupe europene în Ucraina post-conflict pentru a-şi sublinia angajamentul şi să promită furnizarea majorităţii ajutoarelor militare pe termen lung pentru Kiev. La nivel global, pe de altă parte, summitul NATO din iunie ar trebui să stabilească o nouă împărţire a responsabilităţilor între NATO, Uniunea Europeană şi Statele Unite. Potrivit analiştilor de la Consiliul Atlantic, summitul de la Haga ar trebui, de asemenea, să convină asupra creşterii cheltuielilor de apărare la două procente sau trei procente până la sfârşitul deceniului. Noile cheltuieli de apărare ar trebui să fie conforme noilor planuri de apărare a continentului ale comandantului suprem al forţelor aliate din Europa. Una din cerinţe ar putea fi dezvoltarea unei forţe europene, care să poată realiza planurile de apărare, iar preşedintele ales Trump l-a anoinalizat pe generalul Keith Kellogg ca emisar special pentru Ucraina şi Rusia. Kellogg a servit anterior ca şef de stat al Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe în primul mandat Trump. El a fost, de asemena, consilier de securitate naţională al vicepreşedintelui Pence. Împreună, a arătat ieri Trump într-o declaraţie, vom asigura pace prin putere şi vom face ca America şi lumea să trăiască din nou în siguranţă. Acum, din ce în ce mai multe voci la Washington spun că nu ar exista nicio şansă ca Ucraina să îşi recupereze teritoriul din mâna ruşilor, Doneţk, Lugansk, ariile din est şi în mod sigur, nu Crimeea.
*
Radu Dobrițoiu: Domnule general Adrian Duţă, colega Doina Saiciuc amintea de la Washington de angajamentul pe termen lung al Europei pentru o pace de durată. Va reuşi Rusia să avanseze teritorial mai mult spre Europa? Fără sprijinul Statelor Unite, va reuşi Europa să fie pregătită să aibă o rezilienţă reală în actualul context?
Adrian Duţă: Răspunsul scurt este da, va fi greu, dar Europa este pe calea cea bună în ceea ce priveşte întărirea apărării şi întărirea rezilienţei în faţa agresiunii ruse. Mesajele pe care şefii Apărării din statele membre UE, la fel, mesajele din partea politicienilor europeni sunt că sprijinul pentru Ucraina va fi necondiţionat şi va dura atâta timp cât va fi necesar. Europa nu adminte o înfrângere a Ucrainei şi chiar dacă preşedintele american promite pacea într-un timp foarte scurt, este puţin probabil că se va ajunge acolo în timpul pe care şi l-a propus Donald Trump. Europa continuă să-şi întărească toate capabilităţile de apărare. Mă refer aici la faptul că a ajuns, de pildă, îmi vine în minte un exemplu din 1992, când Germania avea 4.000 de tancuri, în 2004 avea 2.000 de tancuri, iar în prezent are în jur de 339 de tancuri, dacă îmi amintesc bine din studiul pe care l-am citit. Vedem, aşadar, că Europa a trecut printr-o perioadă în care şi-a diminuat extraordinar de mult cheltuielile pentru apărare, dar acum este pe cale să revină. Şi cum zicea amiralul Bauer, 2% înseamnă în parterul, iar 3% plafonul. De fapt 2% sunt un fel de subsol în ceea ce priveşte cheltuielile pentru apărare. Europa este pregătită să ducă mai departe această luptă împotriva Rusiei.
Radu Dobrițoiu: Foarte scurt, în treizeci de secunde: este pregătită Europa să integreze Ucraina?
Adrian Duţă: În momentul de faţă, este greu de dat un răspuns. Probabil că sunt multe voci care se opun, dar cred că asta ar fi cea mai bună soluţie pentru Ucraina şi pentru Europa.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc. Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei: „Rezilienţa Europei la războiul din Ucraina”. Invitaţii emisiunii au fost generalul de flotilă aeriană în rezervă Adrian Duţă, expert pe probleme de apărare şi securitate internaţională, fost vicepreşedinte al Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, şi profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor la Sorbona în istoria relaţiilor contemporane internaţionale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobrițoiuul „Euroatlantica”, şi împreună cu producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
