Tensiuni între Kosovo și Serbia

Din această lună minoritatea sârbă din Kosovo trebuie să își înregistreze mașinile cu numere emise de autoritățile de la Priștina. Măsura impusă de Priștina a tensionat din nou relațiile dintre Serbia și Kosovo.

Kosovo a început o perioadă de două luni de implementare a unei măsuri controversate prin care minoritarii sârbi, în special cei care locuiesc în partea de nord a națiunii balcanice, la granița cu Serbia, să înceapă să folosească plăcuțele de înmatriculare emise de guvernul de la Priștina. Kosovo a dorit de ani de zile ca cei aproximativ 50.000 de sârbi care locuiesc în nord să-și schimbe numerele de înmatriculare sârbe cu cele emise de Priștina, ca parte a dorinței guvernului de a-și afirma autoritatea asupra teritoriului său.

Decizia de a-i forța pe sârbii din nordul țării să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare a reaprins tensiunile între Kosovo și Serbia. Luna trecută, mai mulți rezidenți sârbi din Kosovo au blocat drumurile din nordul țării ca formă de protest față de această decizie. Poliția a raportat inclusiv focuri de armă. Această evoluție a determinat NATO să transmită un avertisment în privința unei posibile escaladări a tensiunilor.

NATO are aproximativ 3.700 de militari staționați în Kosovo pentru a menține pacea. Alianța a spus că va interveni în conformitate cu mandatul său dacă stabilitatea în zonă ar fi pusă în pericol. Misiunea Uniunii Europene pentru statul de drept în Kosovo (EULEX), care a sosit în 2008, are acolo aproximativ 200 de ofițeri speciali de poliție.

După autoproclamarea independenței, în 2008, Kosovo, unde etnicii albanezi sunt predominanți, a încercat să-i oblige pe etnicii sârbi să accepte autoritatea Priștinei în chestiunile birocratice de rutină.

Când a anunțat termenul limită de 31 octombrie pentru schimbarea plăcuțelor de înmatriculare sârbe cu cele emise de Priștina, premierul kosovar Albin Kurti a descris decizia ca „nimic mai mult sau mai puțin decât o expresie a exercitării suveranității”.

Discuțiile dintre Kosovo și Serbia sub auspiciile reprezentanților Uniunii Europene și SUA nu au reușit până acum să rezolve problema, deși Belgradul și Priștina au ajuns săptămâna trecută la un acord privind utilizarea documentelor personale de identitate pe care le dețin etnicii sârbi.

Sârbii reprezintă cinci la sută din populația kosovară de 1,8 milioane. Serbia acuză Kosovo că a călcat în picioare drepturile acestei minorități etnice, acuzație negată de Priștina.

Statul Kosovo este recunoscut de aproximativ 100 de țări, inclusiv de Statele Unite ale Americii și de țările din Uniunea Europeană mai puțin România, Spania, Grecia, Slovacia și Cipru. La rândul lor, Federația Rusă și China nu recunosc statul proclamat de Priștina.

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*