Kosovo a cumpărat drone Bayraktar TB2 din Turcia deși doar NATO poate asigura protecția spațiului aerian al proviciei sârbe cu capitala la Priștina. Informația despre dronele turcești achiziționate de Kosovo au fost confirmate de premierul Albin Kurti. NATO a avertizat însă că în prezent este singura autoritate principală asupra spaţiului aerian al Kosovo.
Kosovo continuă să ia decizii în contradicției cu statutul actual de securitate, ignorând atât recomandările Uniunii Europene dar și cadrul de dezvoltare militară limitat de forța NATO de menținere a păcii din provicincia sârbă care și-a autodeclarat independența.
Priștina a decis recent să cumpere drone Bayraktar TB2 din Turcia. Forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo (KFOR) a avertizat însă Priștina după această decizie, subliniind că Alianța Nord-Atlantică este singura responsabilă de supravegherea spaţiului aerian kosovar.
Referitor la utilizarea tuturor categoriilor de drone şi limitările corespunzătoare, comandamentul KFOR are autoritatea principală asupra spaţiului aerian al Kosovo, se menţionează într-un comunicat NATO. Dronele Bayraktar au fost mediatizate anul trecut pentru rolul lor în primele etape ale apărării Ucrainei împotriva invaziei ruse şi au fost achiziţionate de mai multe ţări.
Guvernul kosovar vrea să transforme Forţa de securitate a Kosovo într-o armată regulată de 5.000 de oameni cu 3.000 de rezervişti. KFOR rămâne însă responsabilă de securitatea Kosovo cu 4.500 de soldaţi din 27 de ţări.
„Am adăugat arsenalului armatei noastre drone TB-2 Bayraktar pe care le-am cumpărat de la Turcia”, a publicat pe Facebook Albin Kurti, șeful de la Priștina, adăugând:”Kosovo este de acum mai sigur şi totodată mândru!”.
În replică, un comunicat NATO precizează că: „Referitor la utilizarea tuturor categoriilor de drone şi limitările corespunzătoare, inclusiv cele privind TB-2 Bayraktar, comandamentul KFOR are autoritatea principală asupra spaţiului aerian al Kosovo”.
KFOR, prezentă în provincia sârbă de la războiul din 1998-99, rămâne principala forță responsabilă de securitatea regiunii.
Tensiunile rămân puternice în Kosovo după luni de tulburări în zonele cu populaţie majoritar sârbă, în nord. La sfârşitul lunii mai, peste 30 soldaţi din KFOR au fost răniţi.
Belgradul, China şi Rusia, Spania, Grecia, Slovacia, Cipru și România au refuzat să recunoască statul autoproclamat de Priștina.
Dialogul Belgrad-Priștina, susținut de Uniunea Europeană, care are ca scop normalizarea relațiilor dintre cei doi vecini și foști inamici din Balcanii de Vest, se află în impas de ani de zile. UE a avertizat Serbia și Kosovo că se află la marginea unei prăpăstii și trebuie să își rezolve disputa sau să se confrunte cu perspectiva unei întoarceri la trecutul lor violent.
