
În paralel cu invazia din Ucraina, războiul hibrid condus de Rusia urmăreşte să provoace destabilizări în statele și regiunile pe care le consideră inamice sau de care este interesată.
Războiul clasic, pornit de Federaţia Rusă în Ucraina este însoţit şi de un război informaţional şi informatic. Dezvoltat de Moscova după ce a ocupat Crimeea, războiul hibrid reprezintă nivelul ridicat de confruntare între două tabere. O luptă care include arme, metode şi mijloace adaptate la cele mai recente tehnologii de comunicare, de prezenţă în mediul online şi de propagandă în spectrul radio.
Ca răspuns la campaniile de dezinformare ale platformelor ruseşti de propagandă, Uniunea Europeană a decis blocarea unor website-uri care sunt folosite pentru dezinformare în războiul hibrid purtat de Federaţia Rusă condusă de Vladimir Putin.
În contextul Crizei din Ucraina, Guvernul României a decis, în acord cu Uniunea Europeană, să blocheze site-uri utilizate de Moscova pentru a transmite ştiri false sau specializate în fraude financiare. Aceste platforme online erau accesibile inclusiv din România, cu conţinut editorial în limba română, şi ajutau Rusia în războiul informaţional pentru a crea panică şi pentru a construi ipoteze false, în principal pentru a dezinforma.
Serviciul militar obligatoriu nu a fost reintrodus în România
Un exemplu de ştire falsă, informaţie promovată în România prin intermediul unor site-uri, mesaje scrise prin telefonia mobilă şi a reţelelor de socializare este reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru cetăţenii români şi mobilizarea rezerviştilor. Ministerul Apărării Naționale din România a anunțat că aceste teme care circulă în spațiul public sunt false. Sunt dezinformări prin care se încearcă să se introducă panica pe teritoriul României. MApN atrage atenția că cetățenii trebuie să preia informații doar din surse oficiale.
Narative de dezinformare ale Rusiei
Alte exemple de dezinformări promovate susţin că Rusia ar fi o victimă şi a fost forţată să răspundă la acţiunile Statele Unite, aliaţilor şi partenerilor occidentali. Când istoria nu se aliniază cu obiectivele politice ale Kremlinului, oficialii guvernamentali ruşi neagă evenimentele istorice sau distorsionează narațiunile istorice pentru a încerca să prezinte Rusia într-o lumină favorabilă și să-și servească agenda internă și geopolitică. Rusia susține afirmația falsă că civilizația occidentală se prăbușește și s-a abătut de la „valorile tradiționale”, deoarece lucrează pentru siguranța și egalitatea persoanelor LGBT și promovează concepte precum egalitatea feminină și multiculturalismul. Aceste narative au scopul de a dezinforma şi sunt folosite în operaţiuni psihologice pregătite în laboratoarele de propagandă ale Rusiei.
În paralel cu invazia din Ucraina, războiul hibrid condus de Rusia urmăreşte să provoace destabilizări în statele și regiunile pe care le consideră inamice sau de care este interesată. România, Statele Unite sau Balcanii se numără printre aceste ţinte. Destabilizările se pot camufla sub diverse mișcări cu potențial violent, care vor lupta pentru diverse drepturi sau vor clama diverse revendicări. Aceste revendicări pot fi adaptate problemelor locale și ar putea fi justificate, însă vor fi simple pretexte pentru alte scopuri ascunse: tulburări social-economice, ciocniri cu forțele de ordine, scăderea loialității populației față de stat, contestarea ordinii legal constituite sau chiar schimbarea guvernării. Scopul final ar fi fragilizarea statelor și regiunilor respective și demobilizarea lor în raport cu ambițiile Rusiei sau chiar trecerea lor de partea acesteia, odată cu schimbarea guvernării.
În același timp, Rusia acţionează prin metode specifice de propagandă şi dezinformare la divizarea Uniunii Europene și NATO, pentru ca acestea să nu reacționeze unitar și solidar împotriva Moscovei. De aceea este esențial ca populația să se informeze doar din platforme credibile, din surse guvernamentale sau publice care difuzează ştiri corecte.