RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 octombrie, ora 22:30) – „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu – Noul secretar general al NATO a susţinut că Ucrainei îi revine să decidă condiţiile acceptabile pentru o soluţie negociată şi, de asemenea, care sunt condiţiile pentru iniţierea discuţiilor cu ruşii. Dezvoltăm acest subiect cu Victor Boştinaru, istoric, fost membru al comisiei de securitate şi apărare a Parlamentului European. Bună seara, domnule Victor Boştinaru! Bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea „Agenda globală”!
Victor Boştinaru: Bună seara! Îmi face plăcere să fiu cu dumneavoastră.
Realizator: Armata Rusiei ocupă noi localităţi în zona Doneţk. Încet, dar sigur, Moscova avansează şi câştigă noi teritorii, kilometru cu kilometru în interiorul Ucrainei. Armata rusă anunţă aproape zilnic ocuparea unor noi localităţi pe acest front, în pofida ofensivei lansate de armata ucraineană pe 6 august în provincia rusă Kursk. Pe de altă parte, Rusia nu mai are efective militare. Trimite în prima linie a luptelor orice soldat din orice garnizoană. Un exemplu, aşa-zisul portavion Kuzneţov, singurul deţinut de Rusia, nefiind funcţional, întregul echipaj a fost trimis pe front. Domnule Victor Boştinaru, cât va mai putea susţine Rusia agresiunea militară împotriva Ucrainei? De unde va trimite noi şi noi trupe în luptă?
Victor Boştinaru: Rusia a probat de-a lungul istoriei că are o capacitate de a produce, de a genera carne de tun. Până la urmă, asta a fost dintotdeauna filosofia Rusiei, indiferent cum s-a numit. Viaţa celor din prima linie nu contează prea mult. De aceea situaţia este periculoasă, pentru că Rusia este confruntată cu reducerea surselor de aprovizionare pentru front şi în special a resurselor de combatanţi, de militari. Iar pe de altă parte, Ucraina dovedeşte că bătăliile duse în regiunea Kursk n-au avut o semnificaţie strategică reală şi Ucraina, la rândul său, se confruntă nu doar cu reducerea resurselor de forţe combatante. Înrolările din Ucraina merg foarte, foarte greu.
Realizator: Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, insistă că ar avea un plan de victorie prezentat în Statele Unite şi pe care îl va susţine pe 12 octombrie la Ramstein, cu ocazia unei noi reuniuni a aliaţilor. Este vorba de iniţiativa Ramstein. Ce şanse are Ucraina să oprească tăvălugul militar al Rusiei şi să impună un plan de victorie?
Victor Boştinaru: A vorbi despre un plan de victorie, chiar dacă toţi ne dorim ca acest plan să existe şi mai ales să permită apropierea Ucrainei de victorie cred că este uşor nerealist să vorbim astăzi de aşa ceva, pentru că Ucraina, în ciuda pierderilor uriaşe, în ciuda eforturilor gigantice făcute de statul şi de poporul ucrainean, resursele ţării rămân limitate. Şi mă tem că vor fi complicaţii şi mai mari pe fundalul alegerilor din Statele Unite ale Americii şi ale tranziţiei la noua putere, indiferent cum se va chema ea la Washington. Ori, de aici dificultăţile. Uniunea Europeană, chiar dacă va contribui financiar, cum a făcut-o şi până acum, nu are resursele de producţie, de tehnică de luptă şi de muniţie, de aici complicaţiile. Adăugaţi încă un aspect care sună uşor pesimist: distrugerile din Ucraina, distrugerea infrastructurii critice şi epuizarea resurselor de mobilizare pentru a susţine efortul de război vor apăsa din ce în ce mai greu în ce priveşte continuarea războiului. Eu cred că în momentul de faţă nevoia unor negocieri este mai mult decât necesară pentru a preveni un deznodământ şi mai nefavorabil.
Realizator: Domnule Victor Boştinaru, ne suprapunem pe o perioadă electorală. Foarte mulţi dintre compatrioţi nu înţeleg importanţa participării trupelor noastre la misiuni internaţionale. NATO nu acceptă ca România să susţină Ucraina, opinii sprijinite şi de propaganda rusească. De ce este important să ne implicăm cu trupe în misiuni NATO, de ce să fim alături de Ucraina, domnule Boştinaru?
Victor Boştinaru: Pentru un motiv simplu: războiul este chiar lângă noi, în vecinătatea imediată. Pericolul poate fi gestionat doar în măsura în care noi suntem parte a Alianţei, a unei coaliţii. Dacă România ar fi singură şi nu ar avea sprijinul acestei alianţe militare, îmi reprim tentaţia să vorbesc de posibile consecinţe. Iar cei care fac apologia unei dezangajări a noastre din conflict sau din sprijinul, mai degrabă, ca să fiu corect, din sprijinul pe care l-am acordat Ucrainei şi care propun soluţii iluzorii, fac un mare /deserviciu/ intereselor naţionale. În istorie s-a dovedit că atunci când România a fost singură, România a fost victimă sigură. Şi cei care sunt foarte, foarte dornici să promoveze această variantă a neutralităţii ar trebui să nu uite ce a însemnat pentru istoria ţării noastre singurătatea în faţa războiului. Astea au fost realităţile. Doar că istoria, dacă nu vorbeşti despre ea, dacă nu o transmiţi în mod corect generaţiilor următoare şi dacă nu pregăteşti generaţiile următoare pentru a înţelege sensul istoriei noastre, va fi foarte greu să îi convingi pe compatrioţi de ce trebuie să ne mişcăm într-o direcţie sau alta. În genere, patriotismul nu se realizează doar prin ordin de luptă.
Realizator: Domnule Victor Boştinaru, este important ca în această perioadă dificilă din perspectiva ameninţărilor de la graniţele NATO, să avem în fruntea ţării personalităţi politice cu experienţă în domeniul securităţii şi apărării?
Victor Boştinaru: Eu cred că este vital astăzi, datorită precarităţii leadership-ului politic. Mă tem că incompetenţa reprezintă o mare vulnerabilitate pentru securitatea naţională, înainte de orice altceva. De aceea, a alege un preşedinte care să înţeleagă ce înseamnă securitate naţională, ce înseamnă politică externă, ce înseamnă alianţă, ce înseamnă negocieri din secunda doi după ce a depus jurământul, este imperativ. Aceia care vor să primească meditaţii şi apoi să reprezinte naţiunea în cel mai periculos context internaţional, aceia fie nu înţeleg ce responsabilitate poartă pe umeri, fie cred că funcţia de preşedinte este strict formală. De aceea eu pledez cu frenezie pentru ideea unui preşedinte care să fi probat cunoştinţe solide şi recunoscute de expert în relaţiile internaţionale, cunoscător al tainelor diplomaţiei, cunoscător al modului în care operează Alianţa Nord-Atlantică şi gata să servească interesele acestei naţiuni. Pentru că altfel s-ar putea să constatăm că în acest context absolut periculos, ne vom găsi cu un preşedinte care trebuie să fie împins de la spate, mânat sau ajutat de experţi care nu totdeauna pot să facă ceea ce trebuie să facă preşedintele sau nu pot să-l convingă, pentru că unii dintre candidaţi nu stăpânesc nici limbajul elementar de politică externă, securitate, apărare, nu mai vorbesc de fineţuri şi de capacitatea de negociere din prima secundă.
Realizator: Domnule Victor Boştinaru, a fost NATO prinsă nepregătită de actuala evoluţie, de războiul din Europa? Şi nu mă refer în primul rând la acţiunile militare, la invadarea Ucrainei, stat situat la graniţele Alianţei. Pun accent şi pe războiul hibrid. La 70 de ani de NATO a fost surprinsă alianţa nepregătită?
Victor Boştinaru: Văzând retrospectiv evoluţiile, aş spune că în bună măsură da. În primul rând, NATO nu a crezut că se va întâmpla acest lucru. În al doilea rând, NATO a crezut că va fi o criză ca multe altele şi va putea fi gestionată într-o perioadă de timp relativ scurtă. Şi în al treilea rând nu a gestionat mai ales aspectele războiului hibrid, chiar dacă NATO avea cunoştinţe, pentru că în anii ’70-’80 NATO a ţinut în permanentă stare de alertă societăţile occidentale pentru această probabilitate a unei confruntări cu Uniunea Sovietică. NATO a crezut că victoria prin prăbuşirea Zidului Berlinului va fi o victorie definitivă, că lumea se va schimba în bine şi va îmbrăţişa necondiţionat modelul occidental, ori Rusia, prin propagandă, prin canale îndelung exersate de-a lungul timpului, prin viruşi plantaţi în societăţile occidentale, prin controlul asupra unor partide, de diverse coloraturi şi nuanţe, şi inclusiv prin lideri pe care i-a racolat şi i-a utilizat consistent, a reuşit să aibă un impact asupra societăţilor occidentale şi rezultatul acesta nu este deloc încurajator, pentru că stabilitatea lumii occidentale, la ce se întâmplă în jurul nostru nu este garantată.
Realizator: Domnule Victor Boştinaru, vă mulţumesc foarte mult pentru aceste informaţii.
Victor Boştinaru: Mulţumesc, mi-a făcut plăcere!