Via Carpatia şi consolidarea flancului estic

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (23 iunie, ora 21:00) – Emisiunea: „Euroatlantica” – Radu Dobrițoiu: Radu Dobriţoiu – Bun găsit. O logistică militară dezvoltată are nevoie de o bună mobilitate pentru a pune în practică viitorul concept de securitate pe care NATO îl va aproba la summitul de la Madrid, de la sfârşitul acestei luni. Timpul este foarte important pentru forţele de reacţie ale Alianţei Nord-Atantice şi, din acest motiv, mobilitatea militară reprezintă factorul principal pentru a asigura o deplasare rapidă dintr-o bază militară din Europa, spre principalele zone strategice de pe continent.

Proiectul Uniunii Europene pentru mobilitate militară a fost conceput de structura permanentă de cooperare în domeniul apărării, PESCO, şi este inspirat de spaţiul Schengen, motiv pentru care este cunoscut şi sub numele de Schengen Militar. Principalul obiectiv care a stat la baza acestui proiect este utilizarea mai bună a reţelelor de transport pentru ca Uniunea Europeană să se asigure că nevoile militare sunt luate în considerare la planificarea proiectelor de infrastructură.

De ce este atât de importantă mobilitatea militară? Într-un context geostrategic dinamic, cu posibilitatea izbucnirii unui conflict pe graniţa de est a Europei, este important ca detaşamentele militare şi tehnica de luptă să poată fi mutate cu uşurinţă acolo unde sunt principalele probleme de securitate. O atenţie deosebită este acordată mobilităţii militare pe şi în susţinerea flancului de est al NATO. Acest concept include şi Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee; traseul va începe în Lituania, continuă în Polonia, în Slovacia şi în Ungaria. Pe teritoriul României, traseul va avea două direcţii, una spre Portul Constanţa şi alta spre frontiera româno-bulgară, la podul de peste Dunăre de la Calafat, Vidin. Din Bulgaria, Via Carpatia ajunge în Salonic, în Grecia.

Discutăm în această seară despre importanţa mobilităţii militare. Invitaţii acestei ediţii „Euroatlantica” sunt generalul de brigadă în rezervă profesor universitar Stan Petrescu şi expertul în securitate militară Claudiu Degeratu. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: ”Via Carpatia şi consolidarea flancului estic”.

Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Stan Petrescu.Stan Petrescu: Bună seara, stimate dle Radu Dobriţoiu.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule Claudiu Degeratu. Bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea Euroatlantica.

Domnule general Stan Petrescu, mobilitatea militară va fi unul dintre subiectele de pe agenda summitului NATO de la Madrid. Care este legătura dintre securitate şi mobilitate militară?

Stan Petrescu: Legătura este destul de strânsă şi e extrem de justificată, pentru că securitate militară, în primul rând sau prin securitate militară înţelegem în primul rând să realizăm un echilibru, dacă vreţi, de securitate în tot arealul acesta din care şi noi facem parte şi să-i spunem euroatlantic, între cele două maluri ale Atlanticului: cel european şi cel al SUA. Sigur că pentru a menţine securitatea îţi trebuiesc forţe, iar aceste forţe trebuie să fie mobile, mişcate permanent, potrivit doctrinei lansată de Clausewitz, comandanţii trebuie în permanenţă să cunoască câmpul acesta de bătaie şi să fie în măsură să-şi mişte forţele acolo unde el are nevoie pentru asigurarea securităţii forţelor sale şi pentru a obţine succesul în luptă. Lucrurile nu s-au schimbat de atunci, sunt valabile şi astăzi şi iată că acest concept, acest proiect de mobilitate militară lansat de Centrul de Analiză a Politicii Europene, acronimat CEPA, el este menit sau are drept scop să promoveze o sumă de standarde, de reguli, de condiţii, de reglementări în ceea ce priveşte infrastructura şi toate cerinţele militare impuse de acesta pentru a mişca forţa, hai să spunem forţele şi mijloacele de luptă într-un cuvânt, dar în acelaşi timp să dezvoltăm şi principii ale unui management al riscurilor pentru a mişca sau a pune în mişcare aceste forţe, forţa vie, dar şi armamentele, şi trimise acolo unde securitatea este în pericol. Că este în flancul central-estic european, că este în flancul nordic, că este pe linia aceasta a Intermariumului, tocmai din Norvegia şi până aici, la Marea Neagră, 2.500 km, unde se despart, dacă vreţi, cele două mari puteri care se află, iată, acum în conflict prin terţi.

Sigur că securitatea europeană este un concept care, să spunem aşa, este discutat viu şi la toate înâlnirile între marile puteri pentru a se menţine această securitate europeană şi, dacă securitatea este pusă într-o poziţie subsecventă, trebuie să aibă forţe la dispoziţie – nu e aşa – în conivenţă cu forţele NATO sau cu alianţa politică militară cea mai puternică a lumii. Aşadar, trebuie să ne înscriem în principiu, şi acesta doctrinar – „Together with Europe, but not separated from America”. Spaţiul securităţii euroatlantice este asigurat de forţele Uniunii Europene, dar mai cu seamă de forţele euroatlantice. Iar în conceptul acesta, mobilitatea forţelor este unul dintre principiile extrem de importante pentru a interveni acolo unde securitatea este în pericol şi tocmai asta se va discuta la Madrid.

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, cum sunt pregătite ţările de pe flancul de est pentru punerea în practică a conceptelor principale de mobilitate militară?

Claudiu Degeratu: Pregătirea este diferită. Nu există, să zicem aşa, un clasament sau o evaluare publică pe care să o discutăm. În acest moment avem 25 de state participante în mecanismul de mobilitate militară la nivelul Uniunii Europene şi care s-au implicat în majoritatea programelor lansate de Agenţia Europeană de Apărare. Acest lucru a început în 2018. Până acum, cred că putem discuta de vreo opt obiective care au fost atinse în cazul acestui mecanism. Sigur, sunt obiective de început şi, din punctul acesta de vedere, ţările din flancul estic sau de la graniţa de est a Uniunii Europene sunt cele mai văduvite. Adică, ne uităm, să zicem, în catalogul de priorităţi care este asumat de Iniţiativa celor Trei Mări şi acolo o să vedeţi că majoritatea celor 91 de proiecte prioritare sunt, de fapt, pe infrastructură şi conectivitate. Există un catalog semnificativ al acestor priorităţi asumate. Acest lucru… Sigur, atingerea acestor obiective de a îmbunătăţi mobilitatea militară este o chestiune de lungă durată, nu vom avea peste noapte, să zicem, schimbări spectaculoase. Iar pandemia şi după aceea războiul din Ucraina ne-au demonstrat că dacă facem acest lucru, trebuie să îl facem într-o viziune integrată civil-militară şi cred că aceasta este, să zicem, noutatea, cel puţin la nivel mondial, pentru că nu s-a mai discutat până acum. Şi asta este iniţiativa Uniunii Europene, de a se discuta despre mobilitate militară, de fapt, într-un sistem de interconectivitate transeuropean.

Radu Dobrițoiu: Iniţiativa celor Trei Mări, cu un important rol pentru România, include proiecte majore de infrastructură care susţin mobilitatea militară. Oana Bâlă a realizat o sinteză de la recentul summit al celor Trei Mări.

Reporter: Proiectele din cadrul iniţiativei prioritare pentru România sunt: Rail-2-Sea şi Via Carpathia – a declarat preşedintele Klaus Iohannis şi a menţionat că implementarea lor va îmbunătăţi legăturile dintre ţările participante. Şeful statului a afirmat totodată că va discuta cu premierul Nicolae Ciucă şi cu miniştrii de resort pentru a vedea cum poate ţara noastră să accelereze implementarea proiectelor de interconectare ale iniţiativei celor Trei Mări.

Klaus Iohannis: Nu trebuie să ne imaginăm că vom face o autostradă nouă cap-coadă, de la Baltică până la Marea Neagră. Această legătură va conţine părţi de drum rapid sau autostradă care deja există. Ideea este de a le lega în aşa fel încât să avem o conexiune fluidă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru legătura pe calea ferată.

Reporter: Şi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a vorbit despre stadiul proiectului Via Carpathia.

Andrzej Duda: Sentimentul meu este că în Polonia nu putem să grăbim mai mult decât deja o facem, pentru că nu de mult deja a fost deschis un nou segment între Rzeszów şi Lublin al acestei căi. În acest moment este în construcţie segmentul dintre Rzeszów şi graniţa cu Slovacia. Lucrările de construcţie sunt foarte intense la noi, şi ne-am dori ca şi în Slovacia aceste activităţi să înceapă.

Reporter: Preşedintele Letoniei, Egils Levits, a spus la rândul său că în cazul marilor proiecte de infrastructură este important ca fiecare ţară participantă la acestea să se concentreze mai întâi pe componentele naţionale, care au ca scop facilitarea interconectării. Şi secretarul american de stat Antony Blinken a transmis un mesaj în cadrul summitului, subliniind importanţa unei infrastructuri de transport solide în regiune.

Antony Blinken: Şoselele din regiune, căile ferate şi aeroporturile au fost folosite de NATO pentru desfăşurarea de trupe şi echipament, necesare consolidării flancului estic al Alianţei. În timp ce armata rusă continuă să blocheze exporturile ucrainiene de cereale pe mare, aceeaşi infrastructură de transport este vitală pentru a scoate alimente din Ucraina, pentru a ajunge la zeci de milioane de oameni, ameninţaţi de foamete, într-o criză alimentară pe cale de agravare.
*
Radu Dobrițoiu: Domnule general Stan Petrescu, Statele Unite ale Americii au anunţat investiţii pentru construirea unei autostrăzi şi de căi ferate, care să lege Constanţa, de la Marea Neagră cu Gdansk, de la Marea Baltică. Cum va susţine acest proiect flancul de est al NATO?

Stan Petrescu: Sigur că viteza de deplasare este un principiu foarte important al ducerii acţiunilor de luptă. Or, principiile mobilităţii militare sunt două, foarte importante şi anume viteza de adunare, deci să asamblăm rapid, cum a zis colegul Degeratu, să integrăm rapid necesarul logistic pentru a trimite /…/ acţiunilor de luptă şi mai ales viteza de angajare a acestor forţe care, fie că se deplasează pe calea ferată, fie că căi navigabile, chiar şi, întâlnim o componentă, se numeşte logistica expediţionară, asigurarea logistică la distanţe foarte mari cu avioanele. Această autostradă, să-i spunem aşa, care leagă Constanţa de Gdansk şi despre care a amintit şi preşedintele nostru, sigur /…/ o importantă cale ferată modernizată, dar modernizată pentru a permite viteze mari şi mai ales ea trebuie integrată foarte bine pentru spaţiul de cultură tehnic al fiecărei ţări. Există nişte decalaje de cultură tehnică, de modul cum se modernizează, cum se aşează, ca să reziste unui transport din acesta modern şi foarte agloemerat, pentru că în timp de război, iată ce se se întâmplă în Ucraina sau la confruntarea aceasta dintre cele două părţi, acest război slavo-slav, ce se întâmplă aici şi mai ales care sunt consecinţele, unele dezastruoase privind asigurarea logistică, aducerea forţelor logistice şi sprijinul logistic din spate, din adâncime, pentru a-ţi aduce acţiune militare. Sigur, această autostradă este foarte necesară. Trebuie să ne angajăm, avem nevoie de bani publici, avem nevoie de angajamente, de multă seriozitate.

Iar cu această ocazie, dacă îmi permiteţi în emisiune, stimate prietene şi coleg, să-i propunem dlui Daniel Petrescu, un distins general de o înţelepciune extraordinară şi pe care îl admir şi pe care îl salut, să reînfiinţeze, să pună pe tapet, împreună cu ministrul Dîncu, la CSAT, reînfiinţarea Brigăzii de Căi Ferate. Era, să spunem aşa, o entitate militară, care venea în sprijinul dinamizării mobilităţii pe calea ferată. Am avut această, iertaţi că spun, am avut această nenecesară ironie, când pe un drum feroviar dinspre Ardeal către Constanţa, un tren cu forţe NATO a parcurs aproape 18 ore. Este inadmisibil aşa ceva şi un şef de staţie care a întors spatele acestui indicativ militar. Nu s-ar fi întâmplat treaba aceasta, dacă această Brigadă de Căi Ferate, o unitate veche, excepţională, care a participat la două sau la trei războaie, a fost desfiinţată în mod arbitrar. Iată revin la această Via Carpathia, este o axă vitală nu numai pentru mobilitatea forţelor, dar şi pentru dezvoltarea regiunilor din Europa Centrală şi de Est. Înţelegeţi treaba aceasta, pentru că acest proiect poate fi finanţat şi poate fi pus în operă şi asigură o logistică dezvoltată, pentru că ea poate să pună în mişcare forţele, poate să le transporte pe această, să spunem aşa, axă de cale ferată foarte importantă. Aduce forţe dinspre Vest aici, în flancul sud-estic european, pe care Putin îl urmăreşte să facă legătura între Nikolaev-Odesa şi Transnistria, de la Odesa până în Transnistria sunt 40 de km. Ajung în Moldova, trece Prutul şi ajunge în poarta Focşanilor, un scenariu despre care au vorbit şi americanii, au vorbit /…/ armatei noastre. Poarta Focşanilor este neasigurată la ora actuală, iar reţeaua rutieră, reţeaua feroviară este extrem de slabă, este precară, nu poate să asigure ducerea unor acţiuni de luptă sau să asigure un sprijin logistic foarte important.

Radu Dobrițoiu: Dle Claudiu Degeratu, portul Constanţa devine din ce în ce mai important pentru operaţiile desfăşurate în Marea Neagră. De asemenea, canalul Dunăre-Marea Neagră poate deveni o arteră importantă în regiune. Este necesar ca România să promoveze mai mult aceste repere în cadrul NATO, aşa cum s-a întâmplat în trecut, cu susţinerea regiunii Mării Negre?

Caludiu Degeratu: Ar fi important, dar mai important ar fi să le modernizeze. Citeam acum câteva zile că cei 14 km de la cele trei terminale din portul Constanţa, cei 14 km de cale ferată, se preconizează a fi modernizate în 159 de zile, conform unui contract semnat la Ministerul Transporturilor. Până atunci, probabil că nu vom mai avea, eu ştiu, război de intensitate mare în Ucraina. Ce vreau să spun prin asta este că noi am aşteptat şi am pierdut foarte mult timp nemodernizând anumite puncte importante. Am urmărit chiar din 2018 conferinţa de la Bucureşti a Iniţiativei celor Trei Mări, în care s-a constituit catalogul de priorităţi naţionale pentru fiecare ţară şi în fiecare an urmăream progresul pe Via Carpathia să vedem care sunt activităţile din partea României pe acesta segment românesc al Via Carpathia. Inerent, nu găseam nimic în tabelul în care activităţile României trebuiau inserate cumva. Aşa cum spunea şi preşedintele Iohannis, discutam, de fapt, de segemente existente, care probabil necesitau anumite îmbunătăţiri. Pentru moment, după părerea mea, ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce ar trebui să facem la nivel naţional în materie, aşa cum spuneaţi şi în reportajul dvs., mai devreme, adică întâi să pregătim la nivel naţional ce avem de interconectat şi după aceea interconectarea se poate face uşor. Eu vreau să vă spun că există trei importante mecanisme de finanţare europeană de care România ar fi putut să beneficieze şi poate să beneficieze în continuare, până în 2027 sunt aceste mecanisme. Unul este mecanismul pentru interconectare europeană, unde sunt două miliarde de euro.

Altul este mecanismul de redresare şi rezilienţă, /…/ pe care îl ştiti de peste 600 de miliarde de euro în care intră şi redresarea infrastructurii, inclusiv destinaţie duală, civil-militară. Şi, de asemenea, Fondul European de Apărare, care este la fel de maximă noutate, unde la fel se aşteaptă ca fiecare ţară să propună proiecte în cadrul programelor de finanţare sau cofinanţare pe aceste infrastucturi, în special terestre, dar nu numai terestre, dar nu numai terestre, şi portuare şi aeriene. Cumva, situaţia noastră este specială în Dobrogea, pentru că acolo există un complex de mai multe noduri logistice, aşa cum spunea şi domnul general Petrescu mai devreme. Şi lucrurile sunt la un nivel de densitate, de conectivitate, de transport mult crescută, probabil similară cu zona Olanda, Germania, în zona să zicem Marea Nordului, în partea aceea, deci cumva este de maximă importanţă pentru NATO. Din păcate, v-am spus, eu observ un progres foarte, foarte, foarte scăzut, aproape modest în cazul României.

Radu Dobrițoiu: Ungaria în schimb şi-a îndeplinit în mare parte ceea ce presupune traversarea teritoriului său de către Via Carpatia, nu?

-: Da, aşa este. Aşa este, da, nu s-a pus problema. Pentru ei a fost o prioritate de la început. Chiar dinainte de lansarea Viei Carpatia, pentru că analiza făcută de Polonia, iertaţi-mă că am intervenit eu, analiza făcută de Polonia a luat în calcul acest segment important din Ungaria, care era oricum bine dezvoltat dinainte de 2017-1018.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Stan Petrescu, în ce măsură mobilitatea militară poate aduce victoria în situaţia unei agresiuni asupra flancului de est al NATO?

Stan Petrescu: Mai întâi trebuie să avem foarte bine vascularizate aceste drumuri, aceste căi de comunicaţie principale pe calea ferată, cum am spus, în toate cele trei forme, pe apă şi mai ales rutiere. Pentru că dinamica şi mobilitatea luptei astăzi depăşeşte orice închipuire. Linia frontului nu este zigurată, zig-zagată şi se mişcă de la o zi la alta, iar o zi de operaţie poate să-i permită adversarului să se întindă pe spaţii în ofensivă, pe lungimi în ofensivă de chiar 15 la 20 de Km zilnic. Or, pentru a aduce /…/ de luptă logistică, adică eu ştiu, muniţie, hrană şi alte echipamente şi a asigura şi infrastrucura cibernetică, pentru că războiul s-a digitalizat, el a devenit /…/, comunităţile sunt foarte importante, deci trebuie să fie şi o infrastructură comunicaţională şi de bruiaj foarte bine pus la punct şi asta trebuie mişcată rapid. Prin urmare, a grăbit această confruntare între Federaţia Rusă şi Ucraina sau a atras atenţia acestui /…/, acest lanţ de comandă politico-militar, atât în NATO, dar şi în structurile de comandă militară din Uniunea Europeană, necesitatea îmbunătăţirii, pentru că se pune problema apărării europene. Eu am şi scris o carte cu 10 ani în urmă, „Apărarea şi securitatea europeană”. Viitoarea această apărare a Europei nu va depinde doar de forţă, adică să avem arme multe şi foarte moderne, dar şi de capacitatea unei astfel de forţe de a mişca pe calea ferată, pe apă, pe şosele, de a mişca mult mai rapid sau foarte rapid, trecând frontierele acestea ale Uniunii Europene, să înlăturăm aceste reguli, să le stabilim încă din timp de pace pentru a nu interveni autorităţi de a frâna sau a tempera viteza de mişcare şi a depăşi orice bariere de graniţă, pentru ca logistica să ajungă în raionul acţiunilor de luptă. Deci la Madrid se va discuta foarte serios pe această chestiune şi părerea mea este că infrstructurile de transport pentru a dinamiza mişcarea, de fapt, pentru că asta înseamnă mobilitate, mişcarea forţei să fie asigurată fără niciun fel de problemă, dar asta presupune efortul fiecărei ţări de a investi şi în a moderniza infrastructura de transport.

Radu Dobrițoiu: Domnule Degeratu, războiul din Ucraina a adus foarte multe informaţii despre desfăşurarea războiului contemporan. Din perspectiva mobilităţii militare ce informaţii sunt de reţinut?

Caludiu Degeratu: Este de reţinut faptul că trebuie să folosim la maxim orice perioadă dinaintea unui conflict pentru a îmbunătăţi logistica existentă şi s-a văzut în cazul Ucrainei, cel puţin, pentru sistemul de căi ferate că el este rezilient şi pregătit pentru un asemenea tip de conflict, ceea ce este foarte important, pentru că discutăm de o ţară cu dimensiuni foarte mari. Al doilea lucru foarte important este această dimensiune aeriană a logisticii, care cred că a jucat un rol foarte important, cel puţin pentru zona Kiev-Harkov, dar şi pentru zona cealaltă, spre Mariupol. Cumva acesta rămâne cel mai important domeniu, de a integra această logistică terestră cu logistica aeriană, pentru că, vedeţi, lucrurile acestea sunt decisive în fiecare zi de desfăşurare a unui conflict.
Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Tema ediţiei: ”Via Carpatia și consolidarea flancului estic”. Invitaţii emisiunii au fost generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar Stan Petrescu și expertul în securitate națională Claudiu Degeratu.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorulul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*