
Pentru prima dată după summitul de la Lisabona, din 2010, Alianţa Nord Atlantică va aproba un nou concept strategic la reuniunea de la Madrid, de săptămâna viitoare. Liderii din Alianța Nord -Atlantică vor decide și parcursul aderării Finlandei și Suediei la Alianță.
O temă importantă pe agenda summitului Alianței Nord-Atlantice de la Madrid, din aceaastă săptămână, este acceptarea candidaturilor Suediei și Finlandei. Aderarea celor două ţări la NATO va produce un impact semnificativ. Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membri NATO şi graniţa Alianţei cu Federaţia Rusă va fi mai mare.
Suedia şi Finlanda şi-au păstrat neutralitatea timp de zeci de ani în condiţiile în care pacea europeană nu a fost ameninţată după cel de-Al Doilea Război Mondial. Ceea ce susținătorii aderării la NATO, atât în Suedia cât și în Finlanda, nu au reușit să facă în șapte decenii, Vladimir Putin a realizat în câteva săptămâni, iar impactul geopolitic al aderării celor două ţări la Alianţă nu trebuie subestimat. Cele două națiuni au, de asemenea, relații strânse de lucru și interoperabilitate militară cu armatele NATO.
Candidaturile întâmpină însă opoziţia Guvernului de la Ankara. Acesta este deranjat de sprijinul pe care cele două țări îl acordă militanţilor kurzi şi de embargoul impus vânzărilor de arme către Turcia şi vrea măsuri concrete şi imediate din partea celor două capitale nordice care să răspundă preocupărilor sale. Pentru a fi abrobată aderarea celor două țări scandinave este necesară aprobarea unanimă, un singur vot împotrivă blocând acceptarea Finalndei și Suediei.
În ciuda discuţiilor de la Bruxelles, între Turcia, Suedia şi Finlanda, o deblocare rapidă a candidaturilor celor două ţări la NATO se anunţă complicată în înaintea summitului de la Madrid. Pe de altă parte, Franța a cerut Turciei să ia o decizie privind intrarea Suediei și Finlandei în NATO. Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la integrarea în NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la „comportamentul” său în cadrul Alianţei, a afirmat ieri șefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, potrivit France Presse.
Cu toate că Statele Unite sunt încrezătoare că în curând va apărea o rezolvare a problemei dintre Turcia, Finlanda şi Suedia, în ce priveşte aderarea celor două state nordice, oficialii turci nu au exprimat aceeaşi grabă şi au afirmat că summitul NATO de la Madrid nu reprezintă un termen-limită. Orice progres legat de aderarea la NATO „depinde în prezent de direcţia şi viteza cu care aceste ţări vor lua măsuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Turciei, Ibrahim Kalin.