RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (9 iunie, ora 21:05) – Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! În faţa agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică a devenit mai energică, mai puternică şi mai unită. Vladimir Putin şi-a dorit să slăbească ordinea internaţională, bazată pe reguli, dar a obţinut în schimb o consolidare a opiniei faţă de agresiunea Kremlinului. Invadarea Ucrainei de către Rusia a impus deja o gândire a măsurilor de apărare şi descurajare pentru Alianţa Nord-Atlantică. În aceste condiţii, summitul NATO de la Madrid, care se va desfăşura la sfârşitul acestei luni, va avea ca principalul obiectiv stabilirea unui nou concept strategic pentru Alianţă. Ultima dată când a avut loc o astfel de modificare importantă a fost la summitul de la Lisabona, din 2010.
Cea mai mare alianţă militară de pe glob va deveni mai puternică o dată cu integrarea celor două ţări scandinave care au solicitat aderarea la NATO. Finlanda şi Suedia sunt compatibile militar cu Alianţa. La summitul de la Madrid, care începe pe 28 iunie, se va stabili parcursul de integrare pentru cele două ţări scandinave. Ceea ce nu au reuşit suporterii aderării la NATO din cele două ţări a obţinut Vladimir Putin prin invadarea Ucrainei.
Totodată, viitorul concept strategic al NATO trebuie să se adapteze la noile ameninţări şi provocări la adresa Alianţei, cum sunt tehnologiile distructive, cu un accent mai mare pe noi domenii, precum cibernetica, spaţiul cosmic şi schimbările climatice.
Noul concept strategic, subiectul principal al reuniunii NATO de la Madrid, va fi analizat mâine, la Palatul Cotroceni, de liderii ţărilor care fac parte din Formatul Bucureşti 9, sub preşedinţia şefilor de stat din România şi Polonia, Klaus Iohannis şi Andrzej Duda.
Vorbim în această seară despre schimbarea conceptelor strategice ale NATO sub presiunea creată de agresiunea Federaţiei Ruse.
Invitaţii acestei ediţii „Euroatlantica” sunt Liviu Mureșan, președinte fondator Eurisc, președinte EURODEFENSE România și generalul locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România şi generalul locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, preşedinte al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România.
Tema ediţiei: „Madrid 2022 – summitul NATO transformă Alianţa, invazia Rusiei o întăreşte”.
Bună seara, domnule Liviu Mureşan!
Liviu Mureşan: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Bălăceanu!
Virgil Bălăceanu: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Domnule Liviu Mureşan, a reuşit Rusia, prin invadarea Ucrainei, să întărească Alianţa Nord-Atlantică?
Liviu Mureşan: Pentru prima etapă, da! Respectiv, avem exemplul celor două ţări, Finlanda şi Suedia, unde opinia publică a făcut această decizie de a face pasul spre Alianţă, de a solicita primirea în cadrul Alianţei. O serie întreagă de ţări europene care nu erau suficient de conştiente că trebuie să îşi mobilizeze resursele acum sunt într-o fază de clarificare accelerată a propriilor opţiuni pe agenda militară proprie şi a angajamentului faţă de Alianţă. Lucrurile, deci, în prima fază sunt în această formulă. Trebuie să gândim paşii următor şi să fim conştienţi că în interiorul Alianţei, noi avem nişte probleme mari, care trebuie – şi sperăm că vor fi abordate, chiar dacă nu sunt soluţionate – să se găsească un modus vivendi. Trebuie să existe o chimie în continuare în cadrul Alianţei şi avem, dacă am lua numai exemplul Turciei, care este partenerul nostru strategic, care are propria sa agendă, care are rolul în cadrul Alianţei şi o contribuţie deosebită, din partea Europei şi iată că vom descoperi o agendă proprie, relaţii tensionate, nu numai cu Franţa, iniţial, acum cu Grecia. Este prezentă în Siria şi sunt confruntări armate cu forţe sprijinite de Statele Unite şi Guvernul Assad şi aşa mai departe. Sunt relaţiile acestea ale Turciei, ambigue, cu Federaţia Rusă, care a furnizat echipament de înaltă tehnologie, punând în pericol colaborarea care a fost de decenii cu Statele Unite, colaborare benefică pentru ambele părţi. Deci trebuie să vedem cum evoluează lucrurile în interiorul Alianţei şi apoi să vedem unde şi dacă mergem la drum şi cu ce paşi, ca să nu pierdem din substanţă. Principalele probleme pe care trebuie să le rezolvăm şi să dovedim că această alianţă în care am crezut şi ne-am luptat să fim membri are încă un rol important de jucat în această parte a lumii.
NATO se reîntoarce în Europa
Radu Dobrițoiu: Domnule general Virgil Bălăceanu, putem afirma că după încheierea războiului rece, este perioada în care NATO îşi dezvoltă cele mai multe noi comandamente şi grupuri de luptă, sub presiunea acţiunilor comandate de Kremlin?
Virgil Bălăceanu: NATO a trecut prin mai multe etape. NATO a decis, decizie politică, să îşi reducă sistemul de comandă, structura de comandă. Am fost în Cartierul General NATO când procesul era în plină desfăşurare. S-a ajuns la o reducere la aproape jumătate a comandamentelor strategice şi operative. Asta, în condiţiile în care s-a considerat la vremea respectivă, deci vorbim de deceniul după anul 2000, primul deceniu după anul 2000, că nu există în Europa o ameninţare directă NATO. NATO şi-a extins misiunile şi pe cale de consecinţă, forţele naţionale au fost pregătite pe tipurile de operaţii expediţionare. NATO nu a învăţat din lecţia invaziei Georgiei în 2008. A luat nişte decizii nu neapărat eronate, dar nu cele mai bune, după invazia din 2014. Vezi conceptul de prezenţă înaintată consolidată în Flancul de nord-est şi prezenţă înaintată adaptată în Flancul de sud-est, ceea ce a creat de la bun început un dezechilibru, lucru care urmează să fie remediat la Summitul de la Madrid. Toate aceste lucruri sunt nişte lecţii învăţate, care trebuiesc reevaluate şi care trebuie să aparţină unui nou concept strategic, ameninţarea fiind directă. NATO, în definitiv – şi nu cred că este o metaforă – se reîntoarce în Europa.
NATO se reîntoarce la misiunea sa principală: apărarea spaţiului euroatlantic. Sunt dimensiuni de care va trebui să se ţină seama. NATO va trebui să desprindă lecţiile învăţate dintr-un război pe care l-a pierdut. Este vorba de războiul din Afganistan. De aceea, un nou concept strategic să sperăm că va conţine această substanţă, cel puţin în metafora – nu găsesc alta mai potrivită în acest moment – NATO înapoi în Europa, pentru apărarea spaţiului euroatlantic şi NATO trebuie să găsească soluţii astfel încât flancurile din zona de est, mă refer la Flancul de nord-est, de sud-est să fie proporţional întărite, dar trebuie să luăm în considerare – şi NATO să sperăm ca va sublinia principala ameninţare în realitate la adresa NATO, chiar dacă este Flancul de nord-est în realitate – şi revin – în realitate este către Flancul de sud-est. Este zona cea mai volatilă, este zona care aduce cele mai multe conflicte, este zona care poate să aducă un conflict îngheţat destul de deschis în sud-estul Ucrainei. Iar legat de ceea ce spunea domnul Liviu Mureşan, este adevărat, însă pentru România, Turcia rămâne unul din cei mai importanţi actori din NATO, dar mai ales din spaţiul Mării Negre.
În definitiv, apărarea României se bazează pe NATO… NATO însă are nevoie de consens, noi trebuie să fim în măsură să acţionăm şi în condiţiile în care la nivel NATO nu s-a realizat consensul. Polonia gândeşte un asemenea lucru din 2014. În aşa condiţii, noi trebuie să fim în NATO, să sprijinim NATO, să îndeplinim – şi am îndeplinit cu brio – misiunile NATO, dar în acelaşi timp, avem doi parteneri strategici foarte importanţi în privinţa apărării şi garantării securităţii României: SUA şi Turcia. În afară de ceea ce trebuie România în sine să dezvolte şi poate chiar conceptul NATO să aducă, nu numai articolul 4 sau articolul 5, ci şi articolul 3 şi articolul 4 – până la articolul 5, articolul 3 este foarte important: dezvoltarea capacităţilor naţionale de răspuns în situaţii de criză.
Summitul Formatului Bucureşti 9 – 10 iunie
Radu Dobrițoiu: Domnule Liviu Mureşan, preşedintele României, Klaus Iohannis, va găzdui mâine, la Palatul Cotroceni, Summitul Formatului Bucureşti 9. Evenimentul este organizat la iniţiativa preşedintelui României şi a preşedintelui Republicii Polone, Andrzej Duda, ca iniţiatori ai acestui format şi se va desfăşura cu prezenţa la Bucureşti a celorlalţi şefi de state din Formatul Bucureşti 9. Dezbaterile de mâine pot influenţa summitul NATO de la Madrid, cu accent pe consolidarea Flancului sud-estic al NATO?
Liviu Mureşan: Nu numai că pot, cred că trebuie să subliniem că trebuie să fie acomodate poziţiile, interesele ţărilor de pe Flancul acesta de est, din partea de nord până în partea de sud, pentru ca să existe o poziţie unitară în momentul în care se va ajunge la Madrid. Nu este uşor, când te uiţi câte ţări sunt şi istoria fiecăreia, modul în care a intrat în NATO, modul în care s-a angajat să sprijine această alianţă. Şi aceste ţări, dar şi alte ţări din partea de vest a Europei au trăit într-un confort, dacă vreţi, nu numai financiar, dar şi intelectual, atâtea decenii când SUA au fost cele care au dus pe umeri greul pentru această alianţă, 70-80% din buget, iar ceilalţi europeni, în multe cazuri, au fost cei care au venit cu critici, cu sugestii şi mai puţin cu o implicare directă. Deja în ultimii ani şi situaţia de fapt care este în prezent obligă la un angajament ferm pentru apărarea nu numai a acestui Flanc estic, ci a alianţei noastre aşa cum o cunoaştem. Eu cred că ceea ce a apărut la 24 februarie nu numai că a resetat ceea ce s-a pus pe hârtie, ce s-a gândit, dar trebuie să fie foarte flexibilă abordarea, pentru că nu ştim exact cum vor evolua lucrurile în continuare. Îmi amintesc că la Conferinţa de München din 2021, preşedintele Biden recunoştea că în ultimii ani, relaţiile dintre SUA şi NATO au fost evident tensionate, deci, NATO nu înseamnă automat SUA. Există agenda proprie a acestei puteri mondiale, care chiar dacă este contestată, este în continuare puterea numărul 1 a lumii, care este SUA şi care are propriile sale probleme, deşi trebuie să apreciem că în cadrul acestei agende globale, SUA au rămas în continuare angajate în zona europeană. Joacă ca un actor, SUA sunt actor european şi vor juca în continuare, aşa cum şi Rusia este un actor european, aşa cum şi în ultima vreme China este un actor european.
Trebuie să fim foarte atenţi cum evoluează aceste lucruri în continuare şi cum suntem capabili să conducem această Alianţă, care nu trebuie să fie formală. Este o alianţă care, în aceste perioade extrem de tensionate şi cu riscuri de derapaje, să fie o şansă pentru stabilitate şi pace pe vechiul continent. Ceea ce urmează după această situaţie din Ucraina este o chestiune care nu se poate prevedea. A apărut deja această oboseală faţă de, cum se spune, ”Ucraina Fatigue”, cum spun colegii din zona occidentală. Ne uităm că zilele acestea Bilderberg are pe agendă – la numărul patru este trecută China, la numărul şase este trecută Rusia şi mi se pare 14 este Ucraina, ultimul punct. Deci trebuie să gândim lucrurile în continuare şi România este interesantă, cu toate ţările din Flancul acesta estic, ca să vedem ce se va întâmpla în continuare cu Ucraina, cum se va reconstrui, ce va mai rămâne din Ucraina şi cum este capabilă această ţară, cu ajutorul nostru şi al vecinilor şi al Alianţei şi al Uniunii Europene, să îşi reconstruiască un viitor.
Aderarea Finlandei și a Suediei
Radu Dobrițoiu: Domnule general Virgil Bălăceanu, mâine, la Cotroceni, liderii din Formatul Bucureşti 9 vor discuta şi despre procesul de aderare al Finlandei şi Suediei. Dacă va fi transmis un mesaj pe acest palier, cât de important va fi acesta, cât va atârna în susţinerea acceptării celor două ţări scandinave în NATO?
Virgul Bălăceanu: Cred că am mai spus, România trebuie să revină la un tip de politică externă care a personalizat-o înainte de ’89. Iată, un exemplu al unor relaţii bilaterale, cu Turcia, care ar trebui să fie deosebite, astfel încât impasul, pe care trebuie să îl luăm în considerare – să sperăm că se va rezolva – legat de opoziţia Turciei, să fie depăşit. România are interese majore privitoare la acel acord trilateral România – Turcia – Polonia şi are, sigur, interese majore legate de relaţiile bilaterale cu Turcia. Pe de altă parte, chiar Iniţiativa celor Trei Mări, pentru că întâlnirea de mâine, B9 – Bucureşti Formatul 9, este o consecinţă a faptului că Iniţiativa celor Trei Mări nu a prevăzut o componentă de apărare. Nota bene, componentă economică, componentă energetică, componentă informaţională, dar ca şi urmaşi ai Intermarium, conceptul lansat de mareşalul Piłsudski în ideea apărării împotriva estului, Iniţiativa celor Trei Mări fără componenta de apărare, după 24 februarie 2022 nu mai are valoare. Noi nu putem să vorbim de o dezvoltare economică, de schimburi energetice, de linii de comunicaţii de la nord la sud, absolut necesare, în acest areal cuprins între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică, fără să luăm – este un element stringent, imperios – în considerare componenta de apărare, pentru că fără apărare nu avem securitate a zonei de est. Fără apărare şi consolidare a Flancului de nord-est, ca principal pivot, Polonia şi a Flancului de sud-est, ca principal pivot, România, nu putem să vorbim de dezvoltare în plan economic şi de celelalte tipuri de dezvoltare. Este o schimbare de paradigmă şi din punct de vedere al Iniţiativei celor Trei Mări, al Formatului B9 şi al viitorului concept strategic al NATO.
Insula Șerpilor
Radu Dobrițoiu: Domnule Liviu Mureşan, deşi aţi spus că este greu de anticipat, totuşi, la un moment dat, războiul din Ucraina se va încheia. Nu ştim când, dar va exista, probabil, la un moment dat, un acord. Cum va ieşi Rusia din acest conflict? Şi mă refer aici la nivelul de putere în plan mondial şi regional.
Liviu Mureşan: Deci, în primul rând mă interesează, sau ar trebui să ne intereseze cum ieşim noi şi cum ne găsim noi, care va fi strategia noastră de securitate naţională în perioada următoare şi menţionez că au apărut noi realităţi în apropierea ţării noastre, care pot schimba în mod fundamental tot ceea ce aveam noi pus pe hârtie frumos, ordonat, după ’90, în legătură cu mediul de securitate. Şi dacă ar fi să dau numai exemplul Insulei Şerpilor, din 2014 am încercat să conving la Bucureşti, dar şi la Bruxelles, cu atât mai mult la Washington că această insulă este o posibilă vulnerabilitate. S-a dezvoltat toată această construcţie de securitate în zona Dobrogea şi constatăm că la o aruncătură de băţ se găseşte o desfăşurare de forţe, care în minute poate să schimbe soarta şi existenţa tuturor acestor forme de apărare care au fost gândite de către noi şi de către Alianţă. Iată că lucrurile sunt… Trebuie privită harta şi trebuie privite lucrurile şi în interesul propriu şi subliniez acest lucru, că avem o şansă. Acum, chiar dacă este în continuare această desfăşurare de conflict acolo, se constată că există o carte care se poate juca, este cartea alimentară, transportul cerealelor – şi România poate să joace un rol. Nu uităm că acest canal Dunăre-Marea Neagră este o şansă pentru noi dacă îl punem în valoare şi îl cuprindem în acest traseu şi România poate să aibă un câştig din aceste lucruri şi trebuie să gândim în perspectivă, ce putem să facem noi pentru ca să avem un plus de contribuţie, nu numai în creativitate, în legătură cu securitatea în Europa şi numai.
Noul concept strategi al NATO
Radu Dobrițoiu: Eu voiam să vă provoc gândindu-mă că, totuşi, după acest conflict este posibil ca Rusia să îşi piardă din puterea pe care a avut-o înainte, cel puţin în plan extern, şi să îşi reducă nivelul de putere mondială la nivelul de putere regională. Dar pentru că ne apropiem de final şi este foarte important să revenim la tema noastră, domnule general Virgil Bălăceanu, ce va aduce nou viitorul concept NATO?
Virgil Bălăceanu: Nou va aduce un element definitoriu, adică schimbarea paradigmei cu privire la apărare şi securitate în contextul NATO. Lucrurile sunt total diferite faţă de opţiunile trecute. NATO a fost ani de zile, zeci de ani de zile orientat pe tipurile de misiuni, da, şi ca decizii politico-militare, dar ca şi soluţii militare de tip expediţionar. Revenind în Europa, pe teritoriul Europei, are o întreagă problematică de rezolvat, conceptul nu trebuie să aducă elemente de amănunt, dar trebuie să stabilească liniile directoare. Sunt probleme complexe, de la mobilitatea militară, care înseamnă dislocarea forţelor, mai ales a celor americane din porturile germane, din porturile olandeze şi aşa mai departe, până în zona de est, până la apărare cibernetică, mergând până la elementele care ţin de arma nucleară, da. Chiar dacă nu sunt toate statele deţinătoare de armă nucleară. Iată, un punct sensibil rămâne cel al folosirii arme nucleare tactice. Nu ştiu dacă conceptul în sine va aborda în amănunt, dar sunt elemente definitorii, care schimbă, am spune în totalitate, problema paradigmei apărării în contextul NATO. Nu mai este aceeaşi paradigmă a Războiului Rece, nu mai este paradigma în care NATO funcţiona pentru a rezolva problema din punct de vedere militar la adresa lagărului sistemului socialist, ulterior a extensiei Tratatului de la Varşovia, dar ar exista nişte similitudini care trebuie adaptate la secolul 21, la anul 2022. Ameninţarea vine nu din partea URSS-ului, dar vine tot dinspre est şi vine dinspre cel care este urmaş al URSS-ului, Federaţia Rusă.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Tema ediţiei: ”Madrid 2022: Summit-ul NATO transformă Alianța; invazia Rusiei o întărește”. Invitații acestei ediții au fost Liviu Mureșan, președinte fondator Eurisc, președinte EURODEFENSE România și generalul locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorulul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere: RADOR
