Deși îndeplinește toate criteriile tehnice și operative, Suedia așteaptă deciziile Turciei și Ungariei pentru a fi acceptată în Alianța Nord-Atlantică. La summitul din Lituania de luna viitoare, Suedia speră să își finalizeze parcursul de un an de aderare, pentru a deveni al 32-lea membru după ce Finlanda vecină a intrat în alianță în aprilie. Aprobările Ungariei și Turciei sunt esențiale pentru ca Suedia să adere la NATO. Suedia şi Turcia se vor întâlni în cadrul unei reuniuni la nivel înalt la Bruxelles cu privire la posibila aderare a Suediei la NATO, înainte de summitul Alianţei din iulie de la Vilnius.
Suedia a oferit noi garanții pentru a confirma cererile formulate de Ankara în privința unor eventuale persoane care ar putea amenița securitatea și suveranitatea Turciei, într-un demers consolidat pentru a obține votul necesar pentru integrarea în NATO. Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că țara sa sprijină eforturile Turciei împotriva tuturor amenințărilor la adresa securității sale naționale și condamnă toate organizațiile teroriste, inclusiv PKK, în timp ce Stockholm-ul așteaptă aprobarea de către Ankara a aderării sale la NATO.
Într-o conferinţă de presă Billstrom a afirmat că Suedia a implementat o nouă lege împotriva terorismului, aşa cum se angajase printr-un acord bilateral cu Turcia, pentru a îndeplini solicitările formulate de președintele Recep Tayyp Erdogan.
Billstrom a afirmat că în Suedia a intrat recent în vigoare legislaţia care interzice participarea în orice mod la o organizaţie teroristă – aşa cum este considerată oficial PKK de Turcia, SUA şi Uniunea Europeană. „Aşadar, am îndeplinit ultima parte a acordului”, a declarat oficialul suedez.
Turcia susține însă că Suedia găzduiește membri ai grupărilor pe care le consideră teroriste – o acuzație pe care Suedia o neagă – și a cerut extrădarea acestora ca un pas către ratificarea aderării Suediei la NATO. De asemenea, Ankara și-a exprimat indignarea față de demonstrațiile anti-turce desfășurate recent în țara nordică. Turcia a condamnat această acțiune prin vocea ministrului de externe Hakan Fidan. Oficialul turc a criticat incendierea unui exemplar al Coran-ului în fața unei moschei din Stockholm, într-o nouă demonstrație care poate complica decizia Turciei pentru aderarea Suediei la NATO. Protestele din Stokolm au avut loc după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, îi declarase cancelarului german Olaf Scholz că Suedia a făcut progrese, dar nu destule pentru a convinge Turcia.
Într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Suedia trebuie să oprească protestele susținătorilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan din Stockholm pentru a obține undă verde cu privire la candidatura sa de aderare la NATO.
Aderarea Suediei a fost ratificată de toate statele membre ale NATO, cu excepţia Turciei şi Ungariei. Pentru a face parte din Alianță, Suedia are nevoie de aprobarea tuturor țărilor din NATO, un singur vot împotrivă sau abținere împiedicând accederea în cea mai puternică alianță militară din lume.
După decenii în care a făcut reduceri, armata Suediei recrutează soldați, deschide baze și se dotează cu tehnologii moderne, pe măsură ce relația cu Rusia s-a deteriorat pe fondul invadării Ucrainei. La summitul NATO din Lituania de luna viitoare, Suedia speră să își finalizeze parcursul de un an de aderare, fiind al 32-lea membru după ce Finlanda vecină a intrat în alianță în aprilie.
”Nu căutăm să aderăm la NATO doar pentru propria noastră protecție, avem, de asemenea, mult de de oferit”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson, citat de Politico. Premierul suedez a adăugat că țara sa poate contribui la asigurarea securității altora.
Neutră în Al Doilea Război Mondial, Suedia a devenit un jucător militar regional respectat în anii care au urmat. Până la sfârșitul anilor 50 forțele sale aeriene se situau pe locul patru ca mărime din lume. Suedia a menținut pregătirea soldaților în rezervă și a dezvoltat o tehnologie de ultimă oră pentru submarine. Totodată Suedia deține o importantă industrie de apărare.
Suedia a oferit noi garanții pentru a confirma cererile formulate de Ankara în privința unor eventuale persoane care ar putea amenița securitatea și suveranitatea Turciei, într-un demers consolidat pentru a obține votul necesar pentru integrarea în NATO. Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că țara sa sprijină eforturile Turciei împotriva tuturor amenințărilor la adresa securității sale naționale și condamnă toate organizațiile teroriste, inclusiv PKK, în timp ce Stockholm-ul așteaptă aprobarea de către Ankara a aderării sale la NATO.
Într-o conferinţă de presă Billstrom a afirmat că Suedia a implementat o nouă lege împotriva terorismului, aşa cum se angajase printr-un acord bilateral cu Turcia, pentru a îndeplini solicitările formulate de președintele Recep Tayyp Erdogan.
Billstrom a afirmat că în Suedia a intrat recent în vigoare legislaţia nouă care interzice participarea în orice mod la o organizaţie teroristă – aşa cum este considerată oficial PKK de Turcia, SUA şi Uniunea Europeană. „Aşadar, am îndeplinit ultima parte a acordului”, a declarat oficialul suedez.
Turcia susține însă că Suedia găzduiește membri ai grupărilor pe care le consideră teroriste – o acuzație pe care Suedia o neagă – și a cerut extrădarea acestora ca un pas către ratificarea aderării Suediei la NATO. De asemenea, Ankara și-a exprimat indignarea față de demonstrațiile anti-turce desfășurate recent în țara nordică. Turcia a condamnat această acțiune prin vocea ministrului de externe Hakan Fidan. Oficialul turc a criticat incendierea unui exemplar al Coran-ului în fața unei moschei din Stockholm, într-o nouă demonstrație care poate complica decizia Turciei pentru aderarea Suediei la NATO. Protestele din Stokolm au avut loc după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, îi declarase cancelarului german Olaf Scholz că Suedia a făcut progrese, dar nu destule pentru a convinge Turcia.
Într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Suedia trebuie să oprească protestele susținătorilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan din Stockholm pentru a obține undă verde cu privire la candidatura sa de aderare la NATO.
Aderarea Suediei a fost ratificată de toate statele membre ale NATO, cu excepţia Turciei şi Ungariei. Pentru a face parte din Alianță, Suedia are nevoie de aprobarea tuturor țărilor din NATO, un singur vot împotrivă sau abținere împiedicând accederea în cea mai puternică alianță militară din lume.
După decenii în care a făcut reduceri, armata Suediei recrutează soldați, deschide baze și se dotează cu tehnologii moderne, pe măsură ce relația cu Rusia s-a deteriorat pe fondul invadării Ucrainei. La summitul NATO din Lituania de luna viitoare, Suedia speră să își finalizeze parcursul de un an de aderare, fiind al 32-lea membru după ce Finlanda vecină a intrat în alianță în aprilie.
”Nu căutăm să aderăm la NATO doar pentru propria noastră protecție, avem, de asemenea, mult de de oferit”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson, citat de Politico. Premierul suedez a adăugat că țara sa poate contribui la asigurarea securității altora.
În ciuda retoricii guvernului, cheltuielile militare ale Suediei sunt încă sub recomandările NATO conform cărora bugetul de apărare al unei națiuni ar trebui să fie cel puțin 2% din produsul intern brut. În 2022, Suedia a dat 1,3% din producția sa economică forțelor armate, cea mai mică alocare dintre toate statele din jurul Mării Baltice, potrivit grupului de reflecție de securitate din Stockholm SIPRI. Guvernul spune că nu se așteaptă să atingă ținta de 2% până în 2026.
În 2017, guvernul suedez a anunțat reintroducerea stagiului militar obligatoriu. Masura se aplică în prezent atât barbaților cât și femeilor, începând cu cetățenii născuți în 1999. Suedia suspendase obligativitatea armatei în favoarea unui sistem de recrutare bazat pe voluntariat în 2010.
Neutră în Al Doilea Război Mondial, Suedia a devenit un jucător militar regional respectat în anii care au urmat. Până la sfârșitul anilor 50 forțele sale aeriene se situau pe locul patru ca mărime din lume. Suedia a menținut pregătirea soldaților în rezervă și a dezvoltat o tehnologie de ultimă oră pentru submarine. Totodată Suedia deține o importantă industrie de apărare.