Suspendarea serviciului militar obligatoriu este o masura gresit inteleasa. Si Rusia are aceasta informatie: Romania se poate baza acum doar pe „batranii rezervisti” de peste 40 de ani. Nimeni nu s-a ingrijit de evidenta militara. Iar Centrele militare nu sunt decat niste locuri de „retragere” pentru anumiti ofiteri, functii de taiere a frunzelor la caini. Sa fim foarte sinceri: centrele militare sunt o vulnerabilitate pentru Armata Romaniei in acest moment! Ofiteri cu arogante in teritoriu, colonei, locotenent-colonei care deseori sunt si comandanti de garnizoana (in zona respectiva). Acesti comandanti din armata ne vor ucide ca natie in cazul unui atac, in cazul unei campanii militare de aparare. Nu s-au ingrijit de ani de zile de evaluarea datelor, de aplicarea legii pentru evidenta militara. Stau pe bani frumosi si o „canta” la cald si la rece prin birouri de comisariate (centre) militare. De la suspendarea serviciului militar obligatoriu toate activitatile de planificare a mobilizarii, de evidenta militara a revenit in sarcina acestor „gauri negre” ale MApN: centrele militare iar pozitiile de comanda pentru aceste centre au fost ocupate de personal militar cu foarte putina pregatire activa, coerenta si aplicata. Multi au ajuns inapoi in orasele de garnizoana (de bastina) in calitate de comandanti ai Centrelor militare pe parghii doar de ei stiute, pe diverse cai mai putin sau mai mult corecte.
Cand un maior, ltcol sau colonel MApN doreste sa se „retraga la vatra” da din coate sa ocupe o functie in centrul militar din zona de bastina. Nu pentru a face treaba acolo ci pentru a ocupa un scaun, o functie platita de armata pentru a nu face absolut nimic. Desi sarcina unui sef de centru militar este foarte clara potrivit legislatiei. Dar pe cine intereseaza? Pe MApN? Categoriile de forte? Pe nimeni nu intereseaza situatia evidentei militare de care ar trebui sa se ingrijeasca acesti „sefi” de centre militare.
In conditiile in care efectivele Armatei Romaniei (si ma refer doar la functiile militare) pot fi „adunate” in intregime in tribunele Stadionului National este clar ca in situatia unui atac extern, oricat de bine pregatiti ar fi militarii activi din acest moment, replica ar fi „subtire”. In mod normal, la o mobilizare bine gandita, intr-un termen cat mai scurt, rezervistii care au deja pregatire militara ar trebui incadrati in unitati active intr-un raport de aproximativ 1 militar activ la 3-4 rezervisti. In paralel, centrele militare ar trebui sa se reconfigureze ca unitati tactice de pregatire a bazinului de militari incorporabili. Si sa pregateasca, impreuna cu centrele de instructie, noul val de militari mobilizati.
Din pacate baza de rezervisti (care au efectuat stagiul militar) este in scadere. Desi reprezinta o masa militara importanta, cu barbati in mare parte pregatiti cel putin teoretic si moral pentru apararea tarii, rezervistii actuali pot fi utilizati mai ales in linia a doua.
In acest conditii varful de lance este reprezentat de batalioanele de elita, de brigazile cu experienta de lupta in Irak si Afganistan. Trebuie insa sa tinem cont ca razboiul impotriva terorismului, conflictul asimetric, operatiile de tip mentinere sua impunere a pacii nu sunt identice cu razboiul clasic. Iar fortele operationalizate ale MApN exceleaza in primul rand in astfel de operatii. Iar cele mai multe dintre exercitiile militare aplicate din ultimii ani au avut in vedere astfel de misiuni.
Printre avantajele misiunilor externe se numara implementarea si insusirea de catre militari a unor proceduri riguroase, cresterea interoperativitatii cu armatele NATO, impunerea unor lideri militari cu experienta, disciplina si rigoare militara, profesionalizare si dedicare pentru haina miitara, misiuni reale de lupta si proceduri de pregatire a misiunilor si pregatire a personalului. Din pacate foarte multi dintre militarii angajati pe baza de contract (denumirea fuctiei in trecut – SGV acum) care au trecut in rezerva la varste de 40 de ani (conform legislatiei trecute) nu au fost cuprinsi intr-un bazin special de rezerva militara. Experienta acestor oameni este incontestabila. Si plecarea lor din sistemul militar brusc si in numar mare a fost resimtita. Parte din ei au fost reangajati de MApN dar foarte multi si-au gasit locuri de munca in privat, inclusiv in cadrul serviciilor internationale de protectie si paza.
S-a dorit reducerea efectivelor militare iar in lipsa unei posibile amenintari in ultimii ani bugetul MApN a fost permanent redus. Doar relativ recent Guvernul Ponta a marit bugetul apararii dar asta s-a intamplat tardiv si indeajuns de consistent. Planurile de inzestrare pe categorii de forte demarate pe timpul ministrului Frunzaverde au fost in parte uitate. S-au cumparat masini de lupta ce nu au fost utile nici macar pentru misiunea din Afganistan (si aici ma refer la Pirana – generalul Frunzetti cunoste mai bine problema). De problemele transportorului Pirana nu este strain nici generalul Dumitru Scarlat (vezi aici). Un transportor achizitionat fara toate blindajele, capabil sa indeplineasca in versiunea achizitionata doar anumite misiuni de lupta. Cu toate problemele insa… Ambii generali au continuat colaborare pentru Pirana. S-au produs in masa pusti mitraliere cu un calibru 5,45 PA Md 86 aproape unic in NATO (doar Germania foloseste extins acest calibru). Calibrul NATO este de 5,56 cu utilizare extinsa a munitiei de acest fel.
Dispunem in acest moment de ofiteri de comanda si generali de elita in MApN dar asta nu este de ajuns.

Legea 128/2012

Legea 128/2012 modifica si completeaza Legea 446/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare. Aceasta prevede in mod explicit: „La declararea mobilizarii si a starii de razboi sau la instituirea starii de asediu, indeplinirea serviciului militar in calitate de militar in termen devine obligatorie pentru barbatii cu varste cuprinse intre 20 si 35 de ani, care indeplinesc criteriile pentru a indeplini serviciul militar.”. Insa pentru o eventuala mobilizare este absolut necesara o evidenta actualizata, permanenta si corecta atat a barbatilor intre 20 si 35 de ani cat si a rezervistilor. Avem o lege bine definita, avem cadrul legal dar batraniciosii si pilosii care au ajuns in centre militare nu s-au preocupat cu simt de raspundere de evidenta militara, de presiuni si solicitari catre institutii pentru a comunica date, cu o colaborare efectiva cu autoritatile locale pentru a avea in momente de cumpana o evidenta militara corecta si cat mai completa pentru a contribui astfel la apararea tarii. Intrebare: cate amenzi s-au dat pana acum pentru nerespectarea Legii 446? Cati dintre tinerii cu varsta cuprinsa intre 20 si 35 de ani stiu ca sunt obligati de lege sa se prezinte la centrele militare?
Serviciul militar obligatoriu a fost SUSPENDAT si nu desfiintat. Iar de supravegherea aplicarii legii erau responsabile centrele militare locale, regionale, judetene etc. Cu alte cuvinte: nu mai esti luat in armata ca militar in termen dar esti obligat in schimb sa te prezinti macar odata in viata la centrul militar pentru a fi luat in evidenta.

Pregatirea rezervistilor

Lipsa unei evidente militare este doar una dintre problemele principale ale departamentelor MApN care ar trebui sa coordoneze evidenta militara si pregatirea pentru mobilizare. Bineinteles ca de fiecare data cand pun astfel de intrebari raspunsul este acelasi: nu avem bani. Dar in evidentele de documente nu exista nici solicitari concrete in acest sens. Iar dupa pierderea unui eventual razboi de aparare va fi prea tarziu si chiar inutil sa ne gandim la a trage la raspundere persoanele responsabile pentru aceasta problema majora care in caz de necesitate va afecta capacitatea de aparare a tarii.
Bun… avem o problema cu evidenta militara care nu exista. Dar nici cea care exista, baza de date cu rezervisti, nu este utilizata. Nu a mai existat vreo chemare la Centrele militare pentru soldatii, subofiterii si maistrii militari, ofiterii in rezerva ai Armatei Romaniei. De ani de zile. Nu au mai existat pregatiri, concentrari pentru ofiterii rezervisiti si implicit vreo actualizare coerenta si concreta a datelor si fiselor personale pentru ofiterii rezervisti. Intre timp unii dintre ei s-au specializat pe alte domenii, si-au obtinut licente si specializari diferite. Pe scurt: nu exista nimic din ce ar insemna un plan executat pentru pregatirea rezervistilor. Pornind de la soldati si pana la ofiterii in rezerva. Mai mult decat atat: foarte multe dintre unitatile prinse in „foaia de mobilizare” aplicata pe fiecare livret militar nu mai exista. Sunt foi de mobilizare neactualizate care ii indica rezervistului sa se prezinte la unitati care au fost desfiintate, chiar cu terenuri cedate autoritatilor locale.
Despre ce vorbim aici? Despre o slabiciune majora a sistemului national de aparare. Unde sunt vinovatii? De ce nu sunt trasi la raspundere nici macar acum, in 2014?
Ultimul exercitiu militar de mobilizare in Bucuresti a avut loc in septembrie 2013. A fos de fapt o intentie. Pentru ca rezervistii din Bucuresti si Ilfov urmau sa fie chemati la unitatile militare unde erau arondati, pe durata a doua-teri ore, in vederea desfasurarii unor activitati specifice de pregatire si actualizare a datelor de evidenta militara. Astfel de exercitii ar trebui sa fie desfasurate anual. Bugetele (MApN si MAI) dar si personalul redus alocat prefecturilor pentru evidenta militara impiedica asemenea actiuni. Si atunci cand se desfasoara astfel de exercitii de alarmare nu au succes pentru ca aproape nimeni nu le baga in seama.
Foarte putine prefecturi au desfasurat macar la nivel de intentie astfel de exercitii. Foarte putine centre militare i-au invitat pe rezervisti pentru actualizarea datelor. In foarte putine centre militare s-a intamplat asta. Botosani si Buzau sunt printre singurele care „si-au dat silinta”. Cu siguranta ca sunt si alte prefecturi care au facut pasi incipienti dar actiunile sunt doar de testare.

Organizare si planificare a mobilizarii

Unul dintre cei mai titrati generali ai Armatei Romaniei este specializat in acest domeniu. Existau chiar premise ca va ajunge seful Statului Major General peste doar doua luni. Generalul-maior Gabriel Gabor este in acest moment director al Statului Major General. Am insa informatii ca dl gral Gabor va trece in rezerva cat de curand. In aceasi cursa pentru SMG este si generalul Dumitru Scarlat, cel care a stat pe fiecare functie mai putin de doi ani doar atat cat sa se poata lansa spre urmatoarea. Un general cu o singura misiune externa care a reusit sa se „ridice” rapid pana la functia actuala de loctiitor al sefului SMG.

Indiferent de abordare, fie ca este vorba de un general sau altul aflat la conducerea SMG, problema mobilizarii militare este una extrem de serioasa in contextul actual. In tinp ce NATO face eforturi pentru intarirea flancului de est cred ca responsabilii militari de la conducerea Statului Major General ar trebui sa isi dea mana cu toti specialistii pentru a aplica cat mai repede un plan eficient de aparare a tarii cu ajutorul rezervistilor.