
Emisiunea Euroatlantica, difuzată la Radio România Actualităţi în data de 24 februarie, realizator Radu Dobriţoiu.
Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Noi decizii au fost luate de preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, după ce Vladimir Putin a recunoscut două regiuni ale Ucrainei, Lugansk şi Doneţk, ca state independente şi a anunţat apoi că include şi Donbasul. Sancţiuni economice fără precedent au fost anunţate de şeful de la Casa Albă în urmă cu câteva minute. În ultimele zile, Rusia a trimis efective importante în aceste zone care aparţin Ucrainei şi au început primele ciocniri dintre trupele ruseşti şi cele ale Kievului. În replică, Statele Unite mută deja trupe aflate în Europa în ţări membre NATO aflate în proximitatea Ucrainei. 20 de elicoptere ruseşti Mi8 au desantat astăzi paraşutişti pe aeroportul Hostomel din regiunea Kiev, unde luptă pentru controlul zonei cu forţele ucrainene. În mai multe regiuni ale Ucrainei, armata se luptă cu forţele ruseşti invadatoare, în cel mai mare atac asupra unui stat european după cel de-Al Doilea Război Mondial. Preşedintele Ucrainei a anunţat ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Donbasul a devenit astăzi principala zonă de conflict. Tot astăzi, liderii europeni s-au întâlnit la Bruxelles într-o reuniune de urgenţă. Subiectul principal: sancţiunile la adresa Federaţiei Ruse şi poziţia comună a Uniunii Europene în cea mai gravă criză de securitate de la terminarea Războiului Rece. Mâine este convocată o şedinţă de urgenţă a NATO. Tot mâine, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, se va adresa Parlamentului Franţei. La Bucureşti am avut astăzi o şedinţă CSAT convocată de preşedintele Klaus Iohannis. Invitaţii acestei ediţii „Euroatlantica” sunt George Scutaru, director general New Strategy Center, fost consilier prezidenţial pentru securitatea naţională şi generalul locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, preşedinte al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Ucraina în flăcări”.
Colegii din regia de emisie îmi confirmă că avem legăturile telefonice stabilite cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule George Scutaru!
George Scutaru: Bună seara! Vă salut pe dumneavoastră şi pe ascultătorii dumneavoastră.
Radu Dobriţoiu: Bună seara, dle general Virgil Bălăceanu.
Virgil Bălăceanu: Bună seara tuturor!
Conferinţa de la Munchen şi situaţia din Ucraina
Radu Dobriţoiu: Domnule George Scutaru Suntem din nou în actualitatea „Euroatlantica”, la această emisiune. Aţi participat, chiar aţi condus un panel de dezbateri în cadrul Conferinţei de Securitate de la München, probabil cea mai importantă conferinţă de securitate de pe glob. La scurt timp, Vladimir Vladimirovici Putin a anunţat o nouă etapă a invadării Ucrainei, după cea din 2014. Aţi anticipat la München această acţiune liderului de la Kremlin?
George Scutaru: La Conferinţa de Securitate de la München s-a putut vedea solidaritatea la nivel NATO, începând cu vicepreşedinta Statelor Unite, dna Kamala Harris, şi apoi cu Olaf Scholz, cancelarul german, Boris Johnson, liderii… preşedinta UE şi secretarul general NATO, toţi au dat un mesaj foarte ferm privind sancţiunile care vor urma în cazul în care Ucraina va fi atacată. Din păcate, discutăm de un preşedinte care este foarte puţin dispus să mai intre în dialog cu Occidentul. Cred că în acest moment, Putin este mai preocupat de locul pe care îl va avea în istorie, iar din păcate pentru vecinii Rusiei, a rămâne în istoria Rusiei, de fapt, înseamnă a cuceri noi teritorii. Din păcate, Ecaterina cea Mare este mare pentru ruşi nu fiindcă a avut reforme statul rus, ci pentru că a adus Rusia până la Marea Neagră. Putin are această obsesie a rămânerii în istorie şi iată că a declanşat un război absolut criminal, neprovocat, faţă de o ţară vecină, sub pretextul apărării propriilor conaţionali din republicile separatiste. La München se simtea tensiunea, multă lume se aştepta ca această agresiune să înceapă vineri noapte, sâmbătă noapte. Deci, toată conferinţa a stat sub semnul unui atca iminent. Noi am avut un eveniment în care ministrul de externe al României, domnul Bogdan Aurescu, a prezentat participanţilor situaţia de securitate din regiunea Mării Negre şi determinarea României de a contribui la politica de apărare şi descurajare a alianţei în această zonă. E un mesaj ferm pe care România l-a transmis prin ministru său de externe, că România participă la eforturile aliate pentru a securiza flancul estic al NATO.
Radu Dobriţoiu: Vă propun să ascultăm un foarte scurt fragment din declaraţia făcută de preşedintele Statelor Unite, Joe Biden.
Cine, în numele lui Dumnezeu, este acest Putin să gândească că are dreptul să declare aşa numite noi ţări pe teritorii care aparţin unei ţări vecine? Aceasta este o încălcare flagrantă a legii internaţionale şi cere un răspuns ferm din partea comunităţii internaţionale
Diversiunea rusească din Donbas a început, primele ciocniri, apa şi curentul oprite, declaraţii alarmiste ale celor doi lider separatişti din Doneţk şi Lugansk cu chemarea în ajutor a Moscovei. Rusia mimează un atac ucrainean în Donbas şi chiar o incursiune în teritoriul rusesc, întocmai după cum naziştii înscenaseră un atac polonez asupra unei staţii radio germane. Apoi, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, ne amintim, a urmat invadarea Poloniei de comun acord, în parteneriat cu URSS. Domnule general Virgil Bălăceanu, cum ar trebui să reacţioneze Occidentul, NATO, la această nouă agresiune comandată de Vladimir Putin?
Reacţia Occidentului
Virgil Bălăceanu: Vreau să plec de la cele spuse atât de bine de domnul George Scutaru. Mă gândeam la mesaj istoric legat de Petru cel Mare, dar comparaţia cu spiritul cuceritor al Ecaterinei cea Mare este binevenit, binevenit în sensul în care este o bună analiză, pentru că în definitiv, iată, revine spre gurile Dunării, revine în Crimeea, revine în zona Odessa, zone cucerite prin campaniile din perioada ţarismului de către Ecaterina cea Mare. Lucrurile ar spune felul următor, dacă presupuneam că acţiunile viitoare ale Federaţiei Ruse, în baza ordinului lui Putin, se vor limita la controlul militar al celor două republici şi o anumită probabilitate de acţiune dincolo de linia de demarcaţie. Lucrurile par mai complicate, chiar dacă concentrarea efortului, într-un termen militar, este pe zona Donbas, sunt lovite şi alte zone, inclusiv zona Harkov, zona Mariupol, zona Odesa, ultimele imagini care au fost transmise de acolo şi Harkovul. Este o acţiune de amploare, dar care reprezintă doar o primă etapă a unei operaţii de de invazie a Ucrainei. Sunt consemnate loviturile care se dau cu rachetele, rachetele de tip Iskander. Federaţia Rusă a dislocat aproape nouă brigăzi, cele nouă brigăzi din 12 brigăzi pe care le are Federaţia Rusă, apar şi primele acţiuni ale aviaţiei şi ale elicopterelor, dar mai ales în zona Donbas. Vom vedea în continuare care este evoluţia legată de amploarea pe care o ia războiul neaşteptat, în definitiv, pentru că este un act sinucigaş din multe puncte de vedere, metaforic spus, la adresa lui Putin. Este un stigmat istoric pentru viitorul poporului rus, pentru că poporul rus va deveni, dintr-un popor care şi-a apărat cu măreţie întinderea imensă a pământurilor, pe care le cucerise, însă, cu secole în urmă, într-un popor agresor.
Reacţia Occidentului are dimensiunea unor sancţiuni grave, dramatice şi cu consecinţe dramatice pentru poporul rus, suferă, dacă vreţi, un act iresponsabil al preşedintelui Putin şi va suferi poporul rus. Pe de altă parte, Occidentul va înţelege mai bine că Europa este o zonă extrem de complicată la ora actuală. Occidentul trebuie să înţeleagă că războiul în Europa se poartă în continuare cu mijloacele clasice şi asta o demonstrează războiul început între Rusia şi Ucraina. Occidentul trebuie să înţeleagă că este de datoria sa să investească mai mult în apărare şi să echilibreze efortul investiţiilor în apărare faţă din efortul considerabil pe care îl face Statele Unite şi Europa trebuie să înţeleagă, Occidentul trebuie să înţeleagă foarte bine; graniţa NATO şi graniţa Uniunii Europene are doi piloni de bază, în Flancul de nord-est – Polonia şi în Flancul de sud este România. Cele două state, zona de est, are nevoie de dezvoltare economică şi are nevoie de o întărire considerabilă a capacităţii de apărare ca element de descurajare la acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse acum, şi nu ştim ce se va întâmpla în ziua de mâine.
O invazie deliberată
Radu Dobriţoiu: Domnule George Scutaru, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat: „aceasta este o invazie deliberată, îndelung plănuită, executată cu sânge rece” am încheiat. Putem spune că am intrat într-o nouă eră? Vom avea un nou război rece între Rusia şi Occident începând din această săptămână?
George Scutaru: Cu siguranţă, fiindcă şi cei care erau dispuşi să-i accepte un anumit comportament al lui Putin, şi trebuie să recunoaştem că în ultimii şapte ani a fost în unele ţări dorinţa de a se întoarce la acel business as usual cu Rusia din diverse interese economice, dependenţă de gazul rusesc. Putin, însă, reacţionând atât de violent, şi-a tăiat în bună măsură punţiile de comunicare şi chiar şi acei lideri occidentali care poate erau tentaţi să-i cauţioneze un anumit comportament, iată că nu mai pot să meargă mai departe cu o asemenea atitudine. Ca atare, şi merită de subliniat, până să ajungem să vedem ce sancţiuni va adopta Uniunea Europeană, sunt remarcabile sancţiunile pe care Boris Johnson le-a anunţat deja. Ştim foarte bine că Londra reprezintă un punct important pe harta financiară şi bancară a lumii. S-au îngheţat activele băncilor ruse. Zborurile companiei aeriene Aeroflot au fost interzise. Deja acţiumile la Bursa de la Londra a unor companii şi bănci ruse au scăzut foarte puternic. Boris Johnson a anunţat interzicerea oricărui tehnologii cu dublă ultilzarea a tehnologiiilor care permit Rusiei exploatarea petrolieră. Deci sunt acţiuni foarte concrete pe care Occidentul începe să le ia la adresa Rusiei. Să vedem mâine ce vor anunţa şi în seara asta, târziu, liderii europeni, dar este clar că acest semnal puternic şi avertismentele pe care Occidentul le-a dat la Conferinţa de Securitate de la München, lui Putin, iată că se pun în practică. Ce este important pentru noi este să fim atenţi un pic şi la ceea ce înseamnă campaniile de dezinformare. Înainte de a intra în direct am avut o consultare cu unul din think tankurile ucrainene, cu unul din specialiştii ucraineni, Mihailo /…/ şi ne-a spus foarte clar că dincolo de acţiunea cinetică în forţa armatei ruse, există o campanie de dezinformare foarte bine pusă la punct, care este menită să slăbească încrederea în forţele armate. Apar tot felul de ştiri false. Se doreşte să se sădească panica în populaţie şi, de asemenea, cu câteva ore de anunţul lui Putin şi de declanşarea primelor atacuri a avut loc, iarăşi, un puternic atac cibernetic. Deci trebuie să fim atenţi şi la diverşi binevoitori, pe care o să-i vedem la posturi de televiziune în România, încercând să arunce informaţii şi în mainstream, care să justifice într-o anumită măsură comportamentul rusesc.
NATO nu trimite trupe în Ucraina
Radu Dobriţoiu: Domnule general Virgil Bălăceanu, citez din nou din Jens Stoltenberg: „Nu avem planuri să trimitem trupe NATO în Ucraina. Ceea ce facem noi este defensiv”. Mâine avem o şedinţă de urgenţă a NATO. Cum va reacţiona Alianţa la această criză, care poate deveni una umanitară, de proporţii, în Europa?
Virgil Bălăceanu: În primul rând, NATO şi-a luat măsurile de ridicare a stării de supraveghere şi avertizare timpurie, situaţia aeriană este controlată prin Centrul operaţional aliat de la /…/. Pe de altă parte, situaţia maritimă este sub control din punct de vedere al informaţiilor. Sunt dislocări şi de forţe aeriene, sunt dislocări şi de forţe terestre. NATO se pregăteşte şi pentru o prezenţă înaintată consolidată în zona de sud-est, pe flancul de sud-est. NATO este în măsură să riposteze, dar nu cred că va apărea o asemenea situaţie. Pe de altă parte, însă, NATO are de făcut alţi paşi pentru consolidarea apărării în zona de est şi mă refer la ambele flancuri, şi de nord-est, şi de sud-est. Există perspectiva şi, probabil, termenul de operaţionalizare iniţială şi finală, termenele vor fi mai scurte, legat de grupul de luptă din România. Ar fi foarte important ca NATO să reabordeze problema unui grup de luptă naval permanent în Marea Neagră, se simte nevoia. În NATO trebuie şi va începe consultările între membrii săi, potrivit articolului 4. Este foarte important pentru România ca să aibă la acest capitol de consultări şi consultările pe probleme de apărare şi securitate, cu un actor foarte important în Marea Neagră – Turcia. NATO va trebui să determine statele care nu au alocat 2% pentru apărare să facă acest lucru. NATO este şi va rămâne alianţa cea mai puternică, garantul nostru de securitate, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA, dar, la rândul său, România va trebui să fie mai preocupată de problemele de apărare şi securitate; avem rămâneri serioase în urmă în privinţa unor programe de înzestrare, avem legi care nu au fost adoptate, mai ales ce vizează pregătirea populaţiei pentru apărare şi refacerea rezerve armatei României. Sunt provocări extrem de serioase, la care va trebui să răspundem în perioada următoare, pentru că Federaţia Rusă va fi principală ameninţare pentru NATO şi pentru România, din păcate.
Putin a mimat dorinţa de dialog
Radu Dobriţoiu: Să amintim că există importante forţe aeriene americane pe teritoriul României, sunt aeronave F-16, F-18 şi astăzi au ajuns în România în acest plan, proiect de redislocare a trupelor americane în interiorul Europei, două aeronave F-35. Domnule George Scutaru, voi folosi încă un citat, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, declara: „Preşedintele Putin este responsabil pentru că a adus războiul înapoi în Europa”. A mimat dorinţa de dialog pentru diplomaţie Vladimir Putin?
George Scutaru: De luni de zile, Rusia acumulează o forţă militară şi, iniţial, a constituit-o ca pe o presiune negocierile pe care le-a declanşat cu Occidentul, dar nişte negocieri care au fost foarte puţin uzuale, cu acele solicitări făcute publice, după care, maniera în care Putin a legat într-un singur pachet toate revendicările sale, ajungând la solicitări aberante, cum ar fi retragerea forţelor NATO pe aliniamentele dinainte de 1997, practic plecarea orţelor NATO din România, ţările baltice, dincolo de solicitările sale şi revendicările la adresa Ucrainei. Deci, Putin a mimat acest dialog, încercând să găsească un pretext, repet, pentru o parte a populaţiei sale. În acest moment, pe Putin nu-l interesează ce părere are Occidentul despre el, îl interesează doar ce cred ruşii despre el şi, de aceea, tot acest imens aparat propagandistic este pus în funcţiune pentru a justifica această agresiune ca fiind, de fapt, o operaţiune de apărare a cetăţenilor ruşi din Ucraina, care sunt vânaţi de către naziştii ucraineni, de către NATO. Aţi văzut foarte bine, clar, termenul de nazificare a Ucrainei, deci este o retorică agresivă aberantă, malignă, pe care Rusia şi Putin o promovează în plan informaţional pentru a justifica acţiunile militare. Cum spunea domnul general Bălăceanu – şi a făcut o excelentă analiză – clasa politică din România trebuie să înţeleagă că acest acord de 2% din PIB pentru apărare este, practic, un document sacrosanct şi el trebuie prelungit în continuare şi susţinut de toate forţele politice, că trebuie să lăsăm la o parte /…/ de a spune că poate aceşti bani, chiar dacă traversăm momente economice dificile, ar putea fi folosiţi în altă parte, fiindcă vedem foarte bine cât e de important ca să ai nişte forţe militare bine pregătite să asiguri descurajarea. Aşa cum spunea şi domnul general Bălăceanu, din păcate, România, să spunem, a întârziat nişte ani buni în constituirea unor capabilităţi navale tot din vina clasei politice, dar cred că este momentul ca acum, în primul rând, să ne manifestăm solidaritatea şi să ne gândim că împreună putem depăşi acest moment dificil care se află la graniţa României.
Cele mai întunecate ore ale Europei
Radu Dobriţoiu: Şeful Comisiei de Politică Externă a Comisiei Europene, Joseph Borell, a declarat: „Acestea sunt printre cele mai întunecate ore ale Europei după Al Doilea Război Mondial”. Domnule general Virgil Bălăceanu, citez şi un militar, şeful apărării Germaniei, generalul locotenent Alfons Mais: ”În cei 41 de ani de serviciu pe timp de pace nu m-am gândit vreodată că voi experimenta un război”. Continuând pe această linie, v-aţi gândit vreodată că veţi trăi un nou război în Europa?
Virgil Bălăceanu: Nu gândeam c-am să-l trăiesc, dar să îl practicăm în sensul apărării, nu excludeam o asemenea posibilitate. Poate exagerez un pic, dar de mult timp spuneam că pregătirea Armatei Române doar pentru operaţii expediţionare, abandonul ideii de rezervă a Armatei României, respectiv a forţelor destinate apărării, renunţarea la pregătirea economiei, a teritoriului, a populaţiei pentru apărare constituie un deficit serios de apărare şi siguranţă a României în situaţia în care lucrurile se vor complica. Spuneam, pe de altă parte, să nu uităm, dincolo de ceea ce înseamnă războiul modern, cu componenta sa cibernetică, cu componenta sa informaţională, cu operaţiile psihologice, operaţiile de tip clasic, folosirea echipamentelor clasice, modernizate, pe care s-au introdus elemente de tehnologie, dar tot clasice rămân. Era o capcană şi am stat în această capcană o bună perioadă de timp, pentru că foarte des se spunea ”domnule general, nu vor mai fi viitoare războaie cu tancuri, cu artilerie, cu rachete, cu aviaţie de luptă, cu aviaţie de bombardament” şi aşa mai departe. Lucrurile demonstrează că se rămâne într-o asemenea paradigmă, este o lecţie învăţată, aşa cum o lecţie învăţată este pentru NATO, NATO nu a reacţionat, nici măcar Statele Unite nu au reacţionat potrivit, după Georgia 2008, au reacţionat, dar moderat. După 2014, în mod sigur reacţia NATO, reacţia Uniunii Europene după 2022 va avea o altă configurare. „Si vis pacem, para bellum.”. Este clar că pregătidu-ne de război vom întări şi vom consolida postura de descurajare şi de capacitate de apărare pe care o are NATO.
Radu Dobriţoiu: Corect!
Virgil Bălăceanu: Iar NATO înseamnă, fiecare membru NATO înseamnă, în primul rând, capacităţile militare şi de descurajare ale fiecărei naţiuni şi aici mă gândesc în primul la România.
România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina
Radu Dobriţoiu: Domnule George Scutaru, preşedintele Klaus Iohannis a spus clar: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina.”. Există vreun pericol pentru România? Ce mesaj le transmitem ascultătorilor?
George Scutaru: Au fost informaţii foarte clare, date de toţi oficialii români că într-adevăr, România nu se află vizată de un pericol, dar, aşa cum spuneam, trebuie să fim atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi la ceea ce ar putea destabiliza România şi mă refer la campaniile de dezinformare şi eventualele atacuri cibernetice. Există… lumea este obosită, cu nervii întinşi la maxim după doi ani de pandemie, de restricţii, şi este foarte dispusă să creadă tot felul de ştiri false şi informaţii cu jumătate de adevăr. Ar trebui, într-adevăr, să fim rezilienţi, să fim atenţi la ce informaţii primim şi să avem încredere în acest moment că autorităţile române vor avea capacitatea de a face faţă. Este bine pentru noi, pentru România, să ştiţi că a avea astăzi un premier care a fost militar, ştie ce înseamnă rigoarea militară şi mai ales acţiunea militară, este foarte bine că putem să avem un asemenea leadership politic în momentul de faţă. Cred că, în acest moment, clasa politică românească trebuie să dea dovadă de maturitate şi să manifeste solidaritate. Va veni vremea când fiecare va putea face şi o opoziţie mai mult sau mai puţin gălăgioasă. În momentul de faţă, trebuie toţi să fim solidari şi să fim siguri că putem depăşi acest moment. România nu se află în pericol, fiindcă suntem parte a celei mai puternice alianţe politico-militare, iar aliaţii, preşedintele Statelor Unite a spus foarte clar că dacă va fi ceva, Statele Unite vor apăra fiecare centimetru de teritoriul aliat.
Radu Dobriţoiu: Euroatlantica la final. Tema ediţiei: Ucraina în flăcări. Invitaţii emisiunii au fost George Scutaru, director general New Strategy Center, fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională, şi generalul locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, preşedinte al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Copertă – Photo By: Patrick Albright, Army
Transcriere RADOR