RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 decembrie 2025, ora 21:05) – Emisiunea ”Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit, vă spune Radu Dobriţoiu cu o nouă ediţie emisiunii ”Euroatlantica”.
Războiul din ţara vecină a intrat în cea de-a patra iarnă şi nu se întrezăresc şanse de pace pentru acest an. Se negociază în continuare, şi Kievul face eforturi pentru a diminua o posibilă soluţie de pace favorabilă Rusiei. Un set cu 28 de proiecte de propuneri de pace ale Statelor Unite, divulgate prin scurgeri de informaţii, a apărut luna trecută, alarmând oficialii ucraineni şi europeni care au declarat că se supun, de fapt, principalelor cerinţe ale Moscovei.
Kremlinul a anunţat ieri că preşedintele Vladimir Putin a acceptat unele propuneri ale SUA care vizează încheierea războiului şi le-a respins pe altele, dar că Rusia este pregătită să se întâlnească cu negociatorii americani, de câte ori este nevoie pentru a ajunge la un acord. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters, a vorbit, după ce discuţiile de la Moscova dintre Vladimir Putin şi trimisul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi ginerele său, Jared Kushner, au continuat până în primele ore ale dimineţii de ieri. Întrebat dacă ar fi corect să se spună că Putin a respins propunerile SUA, Peskov a răspuns că nu va fi aşa. Un schimb direct de opinie a avut loc pentru prima dată, a spus Peskov, unele lucruri au fost acceptate, altele au fost marcate ca inacceptabile – acesta este un proces normal de lucru pentru găsirea unui compromis.
Ieri, consilierul Kremlinului, Iuri Ushakov, a declarat că progresulul recent al Rusiei pe frontul din Ucraina a avut ceea ce a descris ca fiind un ”impact pozitiv asupra negocierilor de pace purtate cu emisarii americani la Moscova”. Tot ieri, la reuniunea mminiştrilor de externe din NATO, statele aliate au promis peste un miliard de dolari sub formă de ajutor militar pentru Ucraina. Discuţiile de pace sunt în desfăşurare, ceea ce este un lucru bun, dar în acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm că în timp ce acestea au loc şi fără a şti când se vor încheia, Ucraina se află în cea mai puternică poziţie posibilă pentru a continua lupta, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Discutăm la ”Euroatlantica” despre şansele de a se ajunge la pace în Ucraina. Invitaţii ediţiei sunt: George Scutaru, director executiv New Strategy Center, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională şi colonelul în rezervă Gabriel Toma, fost şef de stat major al Comandamentului Multinaţional NATO al Diviziei de Sud-Est. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta ”Euroatlantica”. Tema ediţiei: Perspectivele păcii în Ucraina.
Bună seara, domnule George Scutaru!
George Scutaru: Bună seara, vă salut! Bună seara, domnule colonel!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Gabriel Toma!
Gabriel Toma: Bună seara, am onoarea să vă salut, domnilor!
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea ”Euroatlantica” la Radio România Actualităţi.
Rusia negociează foarte dur, susţinându-şi pretenţiile imperialiste, fără a ceda de la solicitările punitive la adresa Ucrainei. Discuţiile pentru un acord de pace se poartă direct între Casa Albă şi Kremlin, fără o implicare reală a aliaţilor europeni din NATO, fără a avea Ucraina la masa negocierilor directe. Domnule George Scutaru, istoria pare să se repete aducându-ne aminte de perioada războiului rece. S-au prins Statele Unite în jocul abil al diplomaţiei ruseşti?
George Scutaru: Cred că ne apropiem mai mult de momentul Munchen în 1938, fiindcă, ceea ce este evident, ambii negociatori, mă refer şi la partea rusă şi la partea americană, nu văd în europeni un partener de dialog apt să fie în jurul mesei negocierilor. Întotdeauna Europa, atât cât este informată, este invitată de partea americană pentru a lua act de negocierile care au loc cu ruşii. Şi lucrul acesta este în favoarea Federaţiei Ruse, fiindcă ruşii doresc obsesiv să recreeze paritatea dintre URSS şi America şi este un cadou pe care Washington îl face, în opinia mea, absolut gratuit Moscoviei. În al doilea rând, noi ne concentrăm foarte mult pe chestiunile teritoriale, ce se întâmplă cu Donbasul, cu accesul sau nu în NATO al Ucrainei, dar omitem să discutăm şi despre alte câteva puncte care au existat şi care au fost publicate în acel plan, 28 de puncte asumat de americani. Şi mă refer la conţinutul unor puncte care au în vedere arhitectura de securitate europeană.
Ruşii au afirmat de mai multe ori, sunt numeroase citate din diverse discursuri ale preşedentului Putin, că războiul în Ucraina nu este un conflict dintre două state, ci vorbim mai mult decât atât de reaşezarea arhitecturii de securitate la nivel european şi global. Şi vă spun, sunt două puncte: un acord cuprinzător de neagresiune va fi încheiat între Rusia, Ucraina şi Europa, toate ambiguităţile din ultimii ani vor fi considerate rezolvate. Şi, de asemenea, va avea loc un dialog între Rusia şi NATO, mediat de Statele Unite, pentru a rezolva toate problemele de securitate şi a crea condiţii pentru dezescalatare. Şi iarăşi, un punct ciudat, va fi înfiinţat un grup de lucru comun americano-rus pe probleme de securitate pentru a promova şi a asigura respectarea tuturor prevederilor acestui acord. Practic, ajungem la aceeaşi paritate şi la un drept de codecizii, implicit şi un drept de veto acordat Federaţiei Rusie în probleme de securitate pe continentul european. Deci, cred că ar trebui să vedem în ce măsură aceste puncte se regăsesc într-un acord. Este interesant că acum Putin vorbeşte de faptul că cele 28 de puncte au fost grupate în patru pachete distincte. Intuiesc că unul din cele patru pachete se referă la aspecte care privesc securitatea la nivel european şi vă aduc aminte – şi închei aici – de ceea ce solicitase Moscova în 17 decembrie 2021, înaintea invaziei asupra Ucrainei. Practic, ca toată infrastructura militară NATO să fie retrasă din statele devenite membrele Alianţei după 1997, adică recrearea unui stat, unei zone tampon de la Marea Baltică la Marea Adriatică. Acesta este, de fapt, pericolul, ca Europa să fie lăsată deoparte şi chestiuni care privesc nu doar securitatea Ucrainei şi securitatea Ucrainei ne priveşte în mod direct şi va avea influenţe directe asupra securităţii continentului, dar e şi vorba de securitatea întregului continent. Şi un ultim aspect – astăzi a fost comentată declaraţia lui Putin privind Novorossia şi intenţia de a tăia accesul Ucrainei la mare.
Singura ţară din NATO care ar avea de suferit în cazul prăbuşirii frontului ucrainean sau colapsului apărării ucrainene ar fi România, fiindcă, într-adevăr, am ajunge să avem graniţă directă cu Federaţia Rusă. Noi, uneori, şi nu mă refer la dezbaterile publice, dar şi la comportamentul clasei politice româneşti, parcă am avea confortul distanţei geografice şi am avea aceste dezbateri la Madrid sau la Lisabona, parcă am avea 2.000 de kilometri între noi şi ruşi. Repet, singura ţară care ar putea să aibă de suferit în cazul în care situaţia se deteriorează pe frontul din Ucraina ar fi România, fiindcă am avea graniţă directă cu Federaţia Rusă. Obiectivul Novorossia rămâne un obiectiv asumat de Federaţia Rusă şi Putin l-a asumat şi acum, l-a explicat de mai multe ori.
Radu Dobrițoiu: Solicitări din partea Rusiei ca pentru o capitulare a Ucrainei. „Davai ceas, davai Donbas”. Moscova cere reducerea semnificativă a efectivelor militare ale Ucrainei, cedarea şi recunoaşterea internaţională a Crimeei ca parte a Rusiei. Domnule colonel Gabriel Toma, din punct de vedere militar, ce ar însemna aceste cedări pentru Europa şi, implicit, pentru România?
Gabriel Toma: Da, cel mai cald subiect internaţional, finalizarea conflictului armat, încheierea războiului. Ei bine, acest acord de încetare a păcii se face în urma negocierilor. În acest moment suntem de ceva timp. De remarcat, totuşi, o chestiune. Până să apară Trump în ecuaţie, nu vorbea nimeni de acest lucru. Vorbeam de susţinere, de înarmare. Trebuie dat Cezarului ce e al Cezarului. În al doilea rând, acordul de pace trebuie semnat nu de către Statele Unite ale Americii sau Uniunea Europeană, ci de către cei doi beligiranţi, adică de către Rusia şi Ucraina, Putin şi Zelenski. Altfel, nu ar fi decât un alt dictat în istoria mondială. În altă ordine de idei, pentru ca acest acord de pace să fie semnat de către cei în drept, punctele, sau dacă vreţi, condiţiile planului, 28, 19, 20, câte or fi, or rămâne până la sfârşit, nu reprezintă altceva decât acele compromisuri. Dacă vreţi, acele concesii despre care am mai făcut vorbire în trecut. Asta înseamnă o diplomaţie care să conteze, puternică şi eficientă, şi care timp de trei ani nu a existat. Şi nici un actor nu a dat dovadă de această diplomaţie puternică, nici un actor din cei care joacă în această piesă. A fost vorba numai despre o politică oarecum eşuată, care a continuat sub forma ei brutală, adică cu mijloace militare, nemaivorbind despre pierdele umane şi materiale.
Aşadar, ne aflăm în acest nou impas al progresului de pace. Ucraina nu vrea cedarea teritoriilor ocupate, şi aici vorbim de Crimeea, iar mare parte a comunităţii internaţionale nu va recunoaşte acest lucru, pentru că modificarea graniţelor prin forţă nu poate fi acceptată, iar acest lucru ar putea fi un precedent. Ei bine, în ceea ce priveşte partea militară, solicitarea Moscovei de a reduce efectivele militare ale Ucrainei, de la 800.000 de militari la 600.000 de militari în timp de pace, dar şi la război, precum şi condiţia de a nu intra în NATO, de asemenea sunt două condiţii care deocamdată fac imposibilă încheierea acestui acord de pace. Din punct de vedere militar, pentru Europa şi, implicit, pentru România, aceste concesii au unele implicaţii importante, şi anume, a creşte mult puterea militară şi economică a Rusiei, semnificativ, aşa cum spunea domnul profesor, venind în graniţa României, aici, şi nu ne permitem acel confort pe care îl are Lisabona sau Madridul; de asemenea, Rusia ar putea înfiinţa, disloca baze militare avansate în cadrul dispozitivului strategic către vest, ceea ce i-ar permite acţiuni militare ofensive mai rapide şi eficiente, odată cu limitarea, diminuarea forţelor de apărare ale Ucrainei, cu aproximativ 200.000 de militari. Acest lucru ar presupune realizarea unor ritmuri de ofensivă mai mari şi cu pierderi mici pentru Federaţia Rusă şi, totodată, costuri mai mari pentru ţările NATO, care vor trebui să cheltuiască şi mai mult pentru securitatea flancului estic, toate aceste aspecte afectând mult România militar, dar în primul rând economic şi social. Aşadar, politica economică şi de securitate a României trebuie îmbunătăţită, dacă îmi permiteţi, dacă nu schimbată poate şi aliniată la unele ţări din vecinătatea noastră. Nu putem numai să oferim orice, oricui şi să nu primim nimic doar pentru că suntem ascultători.
Trebuie să contăm mai mult în Europa. Trebuie să fim conştienţi că ţările aflate în suferinţă, Ucraina şi Moldova, până la urmă, trebuie ajutate şi susţinute. Însă aici trebuie să există o analiză mai temeinică şi o transparenţă, dacă-mi permiteţi. Am jurat să apărăm România şi poporul român. Nu putem să ajutăm vecinii, aşa, fără nici…, la nesfârşit, şi să ne omorâm propriile familii. Atât s-a chinuit Europa să doneze tancuri Leopard, sisteme de apărare de anti-tanc, anti-aeriene şi tot ceea ce cerea pe frontul din Ucraina. Şi teritoriile nu le-am eliberat. Acum avem acel program SAFE, cumpărăm, Uniunea Europeană, armament, tehnică şi o donăm către Ucraina. Ştim, e bine şi normal să avem o ţară tampon între est şi vest, şi care să fie şi în NATO, şi care trebuie să recunoaştem că are acum o armată, după trei ani de război, o armată bine pregătită şi cu experienţă de război cu Federaţia Rusă. Avem tot respectul pentru armata ucraineană, dar trebuie să ne uităm şi la costuri. Acum, ce facem cu populaţiile europene? Dacă analizăm puţin mai bine, parcă am fi şi noi un pic în război. Trebuie să ne impunem mai mult în această politică. Cred că, pe de altă parte, şi aici vreau să închei cu o idee. Germania a achiziţionat sistemul acela de apărare antiaeriană Arrow 3 de curând de la Israel şi îmi place să cred că şi noi vom beneficia de apărarea aceasta antiaeriană, care e foarte performantă, putând să lovească chiar în stratosferă.
Radu Dobrițoiu: Bun, revenim la subiectul principal al emisiunii… Vladimir Putin a ameninţat din nou Europa cu războiul, ca o paranteză, extrem de vorbăreţ în ultimele zile liderul de la Kremlin. De această dată, Putin susţine că Europa doreşte să includă în acordul de pace cu Ucraina termeni de neacceptat pentru Moscova. Citez acum agenţia Reuters: Putin a avertizat Europa că se va confrunta cu o înfrângere rapidă dacă va intra în război cu Rusia şi a respins contrapropunerile europene privind Ucraina ca fiind absolut inacceptabile pentru Rusia. Domnule George Scutaru, să credem în lacrimile Moscovei sau este, de fapt, semnalul unei Rusii încolţite din punct de vedere economic, având şi o dorinţă de revenire în forţă la capacitatea URSS?
George Scutaru: Rusia, din punct de vedere economic, mai are capacitate să ducă minimum un an acest război. Într-adevăr, deficitul Rusiei este în creştere, scad sumele de bani care provin din vânzarea de gaz şi petrol mai ales. Dar eu nu mă aştept ca Statele Unite în perioada următoare să pună mai multă presiune decât au făcut-o până acum asupra Rusiei, ca dovadă că doresc să menţină aceste canale de comunicare. Putin simte că are avantajul în acest moment în relaţia cu Washingtonul şi încearcă să pună presiune pe europeni să diminueze…, e foarte important de subliniat, Ucraina fără sprijinul UE în momentul de faţă ar colapsa. Ucraina are nevoie de bani nu doar pentru a susţine efortul militar, ci şi pentru a-şi echilibra bugetul. Şi, cu toate problemele şi disputele care au existat în agenda bilaterală, să spunem, între noi şi ucraineni, cred că este mai bine să-i avem pe ucraineni vecini, şi nu Federaţia Rusă. Deci şi aici ar trebui acest ajutor să continue.
Cu toate… Şi, totuşi, ar trebui să mai spunem un lucru: banii ăştia care vin din SAFE nu se duc toţi pe Ucraina. În primul rând, ce e mai important, capabilităţile pe care acei 16 miliarde pe care România îi obţine din SAFE, ar trebui să ştie ascultătorii, nu se duc spre Ucraina, rămân şi vor deveni capabilităţi pentru apărare ale României. Deci n-aş vrea să mergem pe nişte narative care nu fac decât să încurajeze ideea că tot ce are România dă de la gură pentru ucraineni şi ne slăbim capacitatea de apărare în detrimentul armatei noastre ajutând Ucrainei. Nu este nici pe departe aşa şi, referitor la ce aţi spus dumneavoastră, Putin consideră că este într-o situaţie favorabilă, atât din punct de vedere militar, continuând presiunea pe front şi aşteptând ca breşa să crească şi să meargă pe un tempo accelerat în ofensiva asta pe teren şi, pe de altă parte, este o ofensivă a atacurilor hibride în care încearcă să întoarcă opinia publică, să diminueze suportul politic pentru Ucraina, care în final ar trebui să se manifeste şi într-o diminuare a suportului financiar şi militar. Trebuie să înţelegem că Rusia va continua…, şi mă refer la România aici, dacă Rusia ar ocupa întregul litoral, ar ocupa şi Insula Şerpilor.
Insula Şerpilor a avut un rol foarte important în delimitarea platoului continental între noi şi Ucraina şi în 2009, la Curtea Internaţională de Justiţie, România a câştigat 9600 kilometri pătraţi în platoul continental, în zona economică exclusivă. Închipuiţi-vă ce ar însemna ocuparea Insulei Şerpilor de către Rusia şi un anunţ din partea Rusiei că nu recunoaşte decizia de arbitraj de la Haga şi că această zonă este o zonă în dispută şi ar trimite navele şi în acel moment nu se mai exploatează niciun gram de gaz din Marea Neagră. Noi avem interese economice vitale, în 2027 vom deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Ar trebui să ne preocupe foarte mult cum securizăm zona economică exclusivă, care nu este acoperită de Articolul 5, cum creştem capabilităţile navale şi cum putem sprijini în continuare Ucraina ca să reziste. Repet, nu Portugalia, nu Germania, nu Franţa, nu Cehia ar putea avea graniţe directe cu Federaţia Rusă. Şi vă asigur că situaţia de securitate, chiar dacă suntem în NATO, va fi mult mai dură şi mult mai dificilă pentru România şi presiunea, inclusiv în plan intern, ar fi mult mai mare dacă am avea graniţă directă cu ruşii. Şi graniţă directă am putea să o avem şi pe Prut, fiindcă Moldova nu are, vorbesc de Republica Moldova, nu are armată în practică, nu are adâncime strategică şi există un risc foarte mare ca şi Republica Moldova să fie ocupată dacă ruşii trec de Odesa. Ce ne facem cu o graniţă de 850 de kilometri, graniţă directă cu Federaţia Rusă? Cum îi va fi României, din punct de vedere securitar?
Radu Dobrițoiu: Consilierul Kremlinului, Iuri Ushakov, a declarat ieri că progresul recent al Rusiei pe câmpul de luptă din Ucraina a avut ceea ce a descris ca fiind un impact pozitiv asupra negocierilor de pace purtate cu emisarii americani la Moscova, deşi cu pierderi semnificative, Rusia avansează încet în adâncime pe teritoriul Ucrainei. Ne aducem aminte de Al Doilea Război Mondial, în timp ce trupele Armatei Roşii invadau România, ţara noastră depunea eforturi de pace pentru a ieşi din război. Domnule colonel Gabriel Toma, de ce nu doreşte Rusia un armistiţiu, mai întâi, pe perioada tratativelor pentru pace?
Gabriel Toma: Da, pentru că toată lumea cunoaşte că rezultatul negocierilor este influenţat în mod foarte puternic de condiţiile, de date de la care încep aceste negocieri. Şi bineînţeles că rezultatul final al acestora este strâns legat de evoluţia situaţiei din teren, inclusiv pe timpul desfăşurării negocierilor. Cei care negociază de pe o poziţie mai bună, o poziţie de forţă, au câştig de cauză mai bun, rezultate mai bune la finalul negocierilor, iar poziţia pe câmpul de luptă se poate schimba relativ repede în anumite condiţii. Deocamdată ne aflăm în faza iniţială a negocierilor, încă nu stau faţă în faţă, aşadar, părţile beligerante. După ce a avut loc divorţul între soţi, vrem ca împăcarea să se realizeze de către părinţi. Aşadar, acum Rusia negociază dintr-o poziţie de forţă, avansează încet, dar cât de cât sigur, are un raport de forţe destul de mare, producţia de război a început să meargă şi la ei. Ce se întâmplă cu resursa umană, aici avem probleme noi pe front cu Ucraina. Dacă Uniunea Europeană… vom continua să sprijinim cu armament, cu tehnică, cu tot ce e nevoie pentru a câştiga războiul, dar oare o să fie nevoie şi de această resursă umană?
Ori aici e o problemă pentru că Ucraina nu este ţară-membră NATO, iar Putin, pe de altă parte, aşa cum spunea invitatul dumneavoastră, afirmă că dacă trebuie să lupte cu Uniunea Europeană, va lupta. E posibil, la un moment dat, ca acceptarea unei păci imperfecte, să fie singura cale de a salva Ucraina. Şi nu este vorba despre o trădare, ci despre o manevră de supravieţuire naţională. Din punctul meu de vedere, cred că există mai multe cursuri de acţiune pentru a încheia acestui conflict. Cel mai periculos, pe care nu-l luăm în seamă, pentru că este şi cel mai periculos şi cel mai puţin probabil, este folosirea arsenalului nuclear, ceea ce ar fi o catastrofă, deşi n-ar fi pentru prima dată în lume. Al doilea curs, cred că este cel mai probabil, aceea de a încheia acest acord de pace cu acceptarea celor două părţi beligerante. Aceasta cred că ar fi cel mai probabil. Poate că Kievul ar fi forţat să aleagă între o onoare suicidară şi un pragmatism dureros, poate singurul care îi poate asigura existenţa pe hartă într-o runda următoare a istoriei, aşa afirma liderul german.
Radu Dobrițoiu: O singură întrebare cu un răspuns scurt. Vă rog, domnule Scutaru, câştiguri pe front revendicate de Moscova, imagini cu pensionarii ruşi care aşteaptă să primească ajutoare, de mâncare cozi, la staţii de alimentare cu benzină, raţii de carburant, zeci de mii de soldaţi căzuţi pe front. Domnule George Scutaru, revoluţia bolşevică a izbucnit tot pe timp de război în urma măsurilor represive ale guvernului. Pot ruşii să pună capăt războiului de invazie, declanşat de Putin în Ucraina?
George Scutaru: Nu cred că sunt încă condiţiile similare februarie 1917; avem nevoie de o ofensivă, cum a avut Brusilov, cum a fost în 1916, care să colapseze , e o sitiaţie economică mult mai proastă. Vreau să vă gândiţi că 11 milioane de ruşi trăiesc la limita sărăciei, sub limita sărăciei, şi ştiţi care este limita sărăciei în Federaţia Rusă? Puternica Federaţie Rusă, 200 de dolari pe lună. Gândiţi-vă că 11 milioane de ruşi trăiesc cu mai puţin de 200 de dolari pe lună şi de aceea foarte mulţi se înrolează şi acceptă să primească nişte sume fantastice pentru Rusia, 20.000, 25.000 bonus federal, dacă semnezi un contract, pentru a se duce pe front. Dar vreau să vă spun şi ultimul lucru. Ar trebui să ne gândim la garanţiile de securitate, dacă vorbim atât de mult despre pace, pentru că Rusia şi-a mai pus semnătura cu documente internaţionale, Memorandumul de la Budapesta, a garantat integritatea Ucrainei. În 2014, mulţi din Europa au sperat că Rusia se va mulţumi cu Crimea şi că va fi suficient.
Radu Dobrițoiu: MinsK 1, Minsk 2, da..
George Scutaru: Nu s-a întâmplat lucrul acesta, deci dacă vom încheia doar o pace, în 2-3 ani de zile, războiul va reporni şi nimeni nu va mai putea să-l oprească pe Putin, să spunem după Odesa sau mai încolo. Nu va face decât …îl vom încuraja să aibă aceeaşi atitudine agresivă cum o are şi acum, cum a avut-o şi în 2014.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! Euroatlantica, la final, titlul ediţiei: Perspectivele păcii în Ucraina. Invitaţii emisiunii au fost George Scutaru, director executiv New Strategy Center, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională şi colonelul în rezervă, Gabriel Toma, fost şef de stat major al Comandamentului Naţional NATO al Diviziei de Sud-Est. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul ”Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţa Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR RADIO ROMANIA
