
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 mai, ora 21:05) – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Bun găsit! La Summitul G7 de la Hiroshima, Statele Unite au acceptat ca Ucraina să primească aeronave multirol F16. Acestea vor susţine în viitor un echilibru în spaţiul aerian, zona de luptă dominată în prezent de Rusia. F16 este o aeronavă redutabilă performantă. Mai greu va fi pentru Ucraina să opereze aceste avioane. Au nevoie de piste de decolare speciale şi de piloţi antrenaţi pentru aceste aeronave multirol de generaţia a patra. La Summitul G7, Statele Unite au anunţat un nou pachet militar de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 375 de milioane de dolari. Conducătorii celor mai puternice democraţii din lume au avertizat China şi Coreea de Nord să nu îşi construiască arsenale nucleare, să nu dezvolte crize majore în nord-estul Asiei şi să nu ameninţe Europa cu arme nucleare. Citez din comunicatul G7 referitor la Ucraina: „Noi, liderii G7, ne-am reafirmat angajamentul de a rămâne împreună împotriva războiului de agresiune ilegal, nejustificat şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Condamnăm în cei mai fermi termeni încălcarea de către Rusia a Cartei Naţiunilor Unite şi impactul războiului Rusiei asupra restului lumii. Ne exprimăm deplina simpatie şi condoleanţe pentru poporul ucrainean, pentru pierderea şi suferinţa sa. Salutăm poporul ucrainean pentru rezistenţa sa curajoasă. Sprijinul nostru pentru Ucraina nu va înceta”. Totodată, astăzi s-a desfăşurat o nouă reuniune în format virtual a miniştrilor apărării din iniţiativa Ramstein, grupul de contact pentru Ucraina. Discutăm la „Euroatlantica”, în această seară, despre sprijinul pe care ţările din G7 l-au reafirmat pentru Ucraina. Invitaţii ediţiei sunt profesorul universitar Ştefan Ciochinaru, jurnalist şi analist de politică externă şi contraamiralul de flotilă în rezervă Constantin Ciorobea. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să ascultaţi emisiunea „Euroatlantica” la Radio România Actualităţi. Tema ediţiei: ”Liderii G7 măresc sprijinul pentru Ucraina”.
Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule Ştefan Ciochinaru!
Ştefan Ciochinaru: Bună seara! Bine v-am găsit!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule contraamiral Ciorobea Constantin.
Ciorobea Constantin: Bună seara! Vă salut cu respect!
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea Euroatlantica. Bun venit la Radio România Actualităţi.
Domnule Ştefan Ciochinaru, un nou semnal, noi mesaje transmise de această dată de cele mai puternice state din lume, cu cea mai importantă pondere globală economică: susţinere pentru Ucraina. Trecând peste eşecul ONU în rezolvarea crizei din Ucraina, comentaţi, vă rog, mesajul transmis la Hiroshima de statele membre ale grupului de elită, G7.
Ştefan Ciochinaru: În primul rând, ar trebui spus că ONU nu avea cum să rezolve problema invaziei ruse în Ucraina, pentru că ONU este un vestigiu al secolului trecut, care permite ca oricare dintre ţările membre permanente ale Consiliului de Securitate să-i poată bloca activitatea dintr-un simplu veto. De aceea, va trebui să se reformeze. Revenind însă la reuniunea G7 de la Hiroshima, trebuie spus că a fost, poate, una dintre cele mai aşezate şi chiar liniştite astfel de întâlniri. Un consens general a dominat discuţiile, abordările vizând, mai degrabă, problemele tehnice ale rezolvării diferitor dosare şi în niciun caz, finalitatea acestora. Lucrurile sunt foarte clare acum. Blocarea armatelor ruse pe frontul din Ucraina a perturbat major răscoala împotriva sistemului internaţional declanşat de Rusia, China, Iran, Coreea de Nord, desigur, cu complicitatea şi a unor puteri emergente şi a unor ţărţi din aşa zisul sud global. Toţi aceşti ciraci nu mai vor acum decât să se salveze şi tocmai de aceea mesajul transmis de la Hiroshima a avut o greutate specifică, o unitate mai mare decât oricând a vestului, extinderea susţinerii internaţionale pentru Ucraina, inclusiv, aşa cum arătaţi şi dumneavoastră, prin furnizarea de avioane multirol şi medierea dialogului dintre Kiev şi unele puteri emergente. Avertizarea Chinei cu privire la folosirea coerciţiei economice în relaţiile cu alte ţări şi a forţei în tensiunile cu Taiwanul, oferindu-se, în schimb, Beijingului, foarte interesant, detensionarea şi nu decuplarea economică. Cum spuneam, mesaje puternice, care arată o coordonare a Vestului fără precedent după Războiul Rece. Fiecare din aceste mesaje ale G7, fiecăruia dintre ele i se poate consacra câte o întreagă ediţie a emisiunii dvs.
Radu Dobrițoiu: Domnule amiral Constantin Ciorobea, supremaţia aeriană este deţinută în prezent în conflictul din Ucraina de forţele aeriene ale Rusiei. S-a discutat la Hiroshima şi despre aeronave F16 pentru Ucraina. Ce presupune pentru războiul din Ucraina un eventual transfer de aparate F16 către Kiev?
Constantin Ciorobea: Da, aş începe prin a sublinia faptul că în acest moment, practic, Federaţia Rusă are pierderi foarte mici în domeniu mijloacelor aeriene şi acţionează de la nivelul, de la aliniamentul liniei de contact, deci pe linia frontului, lovind în adâncime forţele ucrainene. În aceste condiţii, asigurarea acestor avioane F16 va echilibra această situaţie şi va permite şi Ucrainei, pe de altă parte, să-şi sprijine acţiunile de luptă ale forţelor aflate în ofensivă sau în defensivă. De asemenea, asigurarea acestor avioane şi apariţia lor în cadrul forţelor ucrainene va sprijini foarte mult dorinţa de luptă a militarilor ucraineni, aceştia înţelegând că sprijinul pe care îl primesc va continua să fie primit şi că toate ţările sunt alături de lupta dreaptă pe care o duc, dar este şi un factor demoralizator pentru forţele armate ruse. Este, de asemenea, un factor de descurajare pentru Federaţia Rusă. Deci, apariţia şi folosirea în luptă a avioanelor F16 va permite Ucrainei să lovească sistemul de comandă şi control al Federaţiei Ruse, centrele logistice din spatele liniilor inamice şi în aceste condiţii, gândiţi-vă că, ceea ce s-a realizat până acum cu Himars, adică ducerea liniilor de aprovizionare la distanţa de bătaie a Himars, ce vor duce aceste linii aceste depozite şi vor lungi liniile de aprovizionare pentru frontul Federaţiei Ruse, mai departe decât bătaia Himars. Deci, va deveni un element foarte important în evoluţia viitoare a luptei, dar trebuie subliniat faptul că instruirea şi pregătirea va dura probabil patru-şase luni, în funcţie de evoluţie, în funcţie de nivelul de instruire al ucrainenilor, în funcţie de dorinţa lor de a se instrui. Şi pe partea cealaltă, asigurarea condiţiilor favorabile pe teritoriul Ucrainei, pentru operarea în siguranţă acestor avioane.
Radu Dobrițoiu: Domnule amiral Ciorobea, totuşi, Rusia nu prea şi-a folosit toate resursele, întreaga capacitate a forţelor aeriene până acum. De ce oare? Pentru că au apărut aceste sisteme de apărare antiaeriană din Occident în mâinile armatei ucrainene?
Constantin Ciorobea: Păi chiar, cumva, voiam să punctez şi acest aspect. Vedeţi momentul în care s-a ales şi s-a constituit această coaliţie internaţională pentru avioanele de luptă coincide cumva cu momentul în care vedem că apărarea aeriană de pe teritoriul Ucrainei este foarte eficientă. Deci, am constatat în ultimele raiduri, aproape în unele situaţii, chiar 100% au fost doborâte rachetele sau dronele care intenţionau să lovească teritoriul Ucrainei. În aceste condiţii, când s-a realizat această apărarea antiaeriană eficientă, sigur că şi avioanele F-16 sunt protejate în condiţiile în care ele se află la sol împotriva loviturilor venite din aer, şi atunci vor permite folosirea în luptă a acestor avioane şi cum să zic, operarea lor în siguranţă la sol pe timpul staţionării, pregătirii pentru luptă şi întreţinerilor care trebuie să fie făcute. Deci, dar pe de altă parte şi avioanele F-16 vor trebui să răspundă sistemelor antiaeriene ale Federaţiei Ruse. Şi acestea, dacă ne gândim la Est 400, sunt destul de eficiente şi vom vedea cumva o o confruntare între sistemele antiaeriene ale Federaţiei Ruse şi aceste avioane F-16.
Radu Dobrițoiu: Orice transfer de tehnologie militară americană are nevoie de aprobarea Statelor Unite, cu atât mai mult cu cât este vorba de un avion multirol ca F-16. Până acum există mai multe solicitări din partea ţărilor partenere pentru ca Departamentul american al Apărării să permită antrenarea de piloţi ucrainieni pe aparate F-16. Secretarul de presă al Pentagonului, Generalul de brigadă de forţe aeriene Patrick Rider.
Patrick Rider: Antrenamentele se vor desfăşura în exteriorul Ucrainei, în baze din Europa. Când vor începe antrenamentele? Cum vor fi furnizate aeronavele F-16? Cine le va furniza? Încă purtăm discuţii cu partenerii internaţionali. Statele Unite vor participa în termen de susţinere a coaliţiei internaţionale pentru a ajuta la instruirea piloţilor ucraineni pe F-16. F-16 reprezintă o promisiune pe termen lung pentru Ucraina. Aceste F-16 nu vor fi relevante pentru contraofensiva ce va urma.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, aeronavele de luptă reprezintă ultima solicitare importantă din partea Kievului, toate celelalte cerinţe de armamente fiind aprobate, livrate sau în proces de tranzit. Este acesta un nou semnal puternic din partea NATO, care demonstrează determinarea aliaţilor pentru respingerea agresiunii ruse din Ucraina?
Ştefan Ciochinaru: Întotdeauna trebui să fim atenţi lasemnale. Vedeţi dvs., domnule Dobriţoiu, nu întâmplător liderii celor mai avansate democraţii şi a celor mai puternice economii din lume s-au întâlnit la Hiroshima, locul primului atac nuclear din istorie. A fost un memento asupra riscurilor războiului nuclear adresat celor de la Moscova, care evocă cu atâta inconştienţă posibile atacuri atomice, dar apoi şi un avertisment adresat Chinei şi Coreei de Nord, care sporesc vertiginos arsenalele nucleare. Alminteri, G7 şi-a reiterat angajamentul de a contracara agresiunea Rusiei lui Putin în Ucraina. Iar prezenţa triumfală aş zice, a preşedintelui Zelenski la Hiroshima constituie un moment semnificativ din punctul acesta de vedere. De aceea şi decizia Americii de a aproba livrarea de avioane F-16 Ucrainei şi de a instrui piloţi ucrainieni împreună cu aliaţii, precum şi un nou ajutor militar de peste 300 de milioane de dolari, constituie şi ele sprijin major pentru Kiev. Zelenski, de altfel, a calificat drept istorică decizia americană de a pregăti piloţii ucrainieni cu ajutorul altor ţări, inclusiv a Franţei, după ce a autorizat transferul către Kiev a avioanelor de luptă F-16 de către diverse ţări. Am zis de Franţa, altă dată atât de sceptică vizavi de Ucraina şi care, iată, acum a furnizat avionul cu care preşedintele Zelenskiy a mers la întâlnirea cu liderii arabi din Golf şi după aceea a mers către Hiroshima. De altfel, revenind la problema avioanelor, să ştie că ea a fost reclamată îndelung de conducerea politică şi militară a Ucrainei. Iată că după tancuri, obuziere, rachete cu rază medie şi sistemele antiaeriene, acum vin şi avioanele. Încet, încet, discuţia se va deplasa de la ce se întâmplă acum pe front către ceea ce va fi mâine, după ce Rusia va pierde acest război. Şi în momentul de faţă cam aceasta este direcţia în toate think tank-urile de pe glob.
Radu Dobrițoiu: Domnule amiral Constantin Ciorobea, sprijinul cu tehnică militară pentru Ucraina, în special cel primit de Kiev din partea Statelor Unite, este important. În ce a constat până acum susţinerea militară acordată, iată, de G7, de NATO, dar şi de Grupul de contact pentru Ucraina, Iniţiativa Ramstein?
Constantin Ciorobea: Dacă vedem, am ajuns acum să discutăm despre avioanele F16 şi dacă venim cumva anul trecut, la nivelul în care începuse conflictul, erau deja foarte, cum să zic, se puneau în discuţie dotarea cu sisteme antitanc, cu căşti de protecţie, veste de protecţie, după aceea, cu ceva sisteme antiaeriene, după aceea, s-a discutat despre consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, după aceea am avut coaliţie internaţională pentru asigurarea capabilităţilor de blindate – şi aici ne referim la tancuri, maşinile de luptă ale infanteriei, transportoare blindate. După aceea, această iniţiativă la nivelul Uniunii Europene de a asigura 1 milion de obuze de 155 de mm şi, mă rog, toate tipurile de alte muniţii, în condiţiile în care undeva pe la începutul acestui an apăruse problema că Ucraina va rămâne în lipsă de astfel de muniţie. Am avut sistemele de rachete de apărare a litoralului, după ce nava, în aprilie anul trecut, au lovit „Moskva” şi s-a văzut eficienţa rachetelor de coastă. Şi atunci s-au asigurat sisteme de rachete de coastă Harpoon, radare, drone, avioane MiG-29, elicoptere. Deci există o gamă foarte largă de echipamente militare, muniţii şi armament care s-a asigurat Ucrainei pentru a-şi apăra teritoriul şi pentru a aduce acest război de apărare declanşat în mod total nedrept şi nejustificat de Federaţia Rusă asupra unei ţări vecine şi cu urmări foarte grave asupra modului în care, sau, cum să spun, faptul că au fost lovite foarte multe obiective civile arată nedreptatea acestui război şi faptul că avem această coaliţie şi a ţărilor care sprijină Ucraina, avem poziţia G7 de la Hiroshima, în condiţiile în care este tot mai evident faptul că Rusia a atatcat pe nedrept acolo. Şi aici, dacă tot vorbim de G7, aş sublinia chiar întâlnirea dintre preşedintele Zelenski şi premierul indian, care, ştim foarte bine poziţia Indiei de până acum şi acum, cumva, premierul indian a promis că va face tot ce poate pentru a contribui la întreruperea conflictului. Dar faptul că a acceptat să se întâlnească cu preşedintele Zelenski arată faptul, cumva, că India se gândeşte să-şi reevalueze acea poziţie de sprijin a Federaţiei Ruse. Deci vedem o schimbare a tuturor ţărilor, o evoluţie în schimbarea poziţiei ţărilor vizavi de atacul nedrept al Federaţiei Ruse.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, putem vorbi de o nouă versiune a ciocnirii civilizaţiilor? De altfel, după summit-ul G7 de la Hiroshima, au apărut şi mesaje dinspre Moscova şi Beijing. Iată, avem, pe de o parte, Statele Unite, NATO, G7 şi Uniunea Europeană şi de cealaltă parte, Rusia, China, Iranul, Coreea de Nord. Asistăm la un nou Război Rece?
Ştefan Ciochinaru: E foarte provocatoare întrebarea dumneavoastră. Cred că da, cred că asistăm la un nou război rece, dar nu cred că teoria lui Samuel Huntington privind o ciocnire a civilizaţiilor este valabilă în cazul de faţă. Mai degrabă, aş zice că avem de-a face tot cu vechea filosofie politică. Avem, grosso modo, două tabere, una democrată şi o alta autoritaristă, autocratică, dacă vreţi. În cea democratică găsim împreună civilizaţia occidentală cu cea niponă, de exemplu, pe când în tabăra autoritariste sunt aliate, cum spuneaţi şi dumneavoastră, China, Iranul, Rusia, ţări din civilizaţiile sinică, islamică şi răsăriteană. Ceea ce le desparte este raportarea la filozofia politică liberală, la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Unii le recunosc şi le respectă, ceilalţi nu. Şi asta nu are legătură cu blocul civilizaţional de care apar ţările în cauză, ci cu regimurile lor politice şi cu asumarea condiţiei umane evoluate din Revoluţia franceză. Adversarii democraţiei, pur şi simplu, încă nu s-au decis care le este viitorul şi uneori îl confundă cu trecutul. Să nu uităm, domnule Dobriţoiu că Mao Zedong, marele conducător chinez, rugat să evalueze Revoluţia Franceză, obişnuia să răspundă că a trecut prea puţin timp ca să putem înţelege importanţa acesteia.
Aşadar, liberalii, autoritariştii se găsesc într-un retard temporar şi, ca atare, ambiţionează să oprească întreaga omenire pe loc, până când vor ajunge şi ei să înţeleagă şi să găsească sensul istoriei.
Radu Dobrițoiu: Domnule amiral Ciorobea, va fi descurajată Rusia de acest sprijin internaţional pentru Ucraina?
Constantin Ciorobea: Păi, dacă ne uităm chiar la deciziile care s-au luat la G7, la faptul că se vor impune noi sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, dar şi a ţărilor care sprijină războiul de agresiune dus de Rusia. Deci, poate chiar şi declaraţia care subliniază faptul că Rusia trebuie să oprească războiul, să-şi retragă forţele de pe teritoriile ocupate, cumva în, cum s-a afirmat în cadrul G7, Rusia a pornit războiul, tot ea îl poate opri. Deci, da, consider că această poziţie fermă, clară, unitară a G7 şi a invitaţiilor ţărilor invitate care au fost la G7, arată faptul, cumva va da mari semne de întrebare Federaţiei Ruse, chiar şi Chinei, care chiar dacă a stat retrasă, cumva acum se va distanţa de Federaţia Rusă. Şi într-o situaţie de izolare, Federaţia Rusă va trebui să renunţe sub o formă sau alta la acest război.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, să amintim, totuşi, de anul 2014, de fostul G8, de faptul că, în urma invadării Crimeii, Rusia a fost suspendată pe termen nedefinit chiar după anexarea ilegală a Crimeii. Ce poate opune Rusia unui grup de elită, cum este G7.
Ştefan Ciochinaru: A, da, foarte interesantă întrebarea. Ştiţi ce opune? Opune această încercare de fuzionare între BRICS şi sudul global. Încearcă să creeze o structură internaţională care să cuprindă ţările aşa-zis nedreptăţite de actuala ordine internaţională. De altfel, să ştiţi că problema aceasta a sudului global nu a fost rezolvată acum, la Hiroshima. Aţi văzut că liderul Braziliei nu s-a întâlnit, nu, cu Zelenski. E o pierdere pentru el, în primul rând, abia după aceea pentru domnul Zelenski. Dar problema aceasta a /radierii/ ţărilor din BRICS cu ţările… care sunt nişte puteri emergente reale, cu ţările din America Latină, Africa şi Asia de Sud-Est este o problemă reală. Asta încearcă să facă Rusia. Din păcate pentru Rusia, însă, toate aceste ţări privesc cu atenţie la ceea ce se întâmplă. Ele sunt, prin tradiţie, foarte ataşate de drepturi internaţionale, iar dreptul internaţional a fost şi este călcat în picioare de Federaţia Rusă în, nu numai în cazul Ucrainei – acesta este ultimul – şi în cazul celoralte ţări, dar nu mai avem timp.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final. Tema ediţiei: ”Liderii G7 măresc sprijinul pentru Ucraina”. Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Ştefan Ciochinaru, jurnalist şi analist de politică externă, şi contramiralul de flotilă în rezervă Constantin Ciorobea.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR