Aderarea celor două ţări la NATO va produce un impact semnificativ. Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membri NATO şi graniţa Alianţei cu Federaţia Rusă va fi mai mare.
Suedia şi Finlanda şi-au păstrat neutralitatea timp de zeci de ani în condiţiile în care pacea europeană nu a fost ameninţată după cel de-Al Doilea Război Mondial. Ceea ce susținătorii aderării la NATO, atât în Suedia cât și în Finlanda, nu au reușit să facă în șapte decenii, Vladimir Putin a realizat în câteva săptămâni, iar impactul geopolitic al aderării celor două ţări la Alianţă nu trebuie subestimat.
Invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, a arătat Finlandei că vecinul său estic nu poate fi de încredere în privinţa respectării graniţei comune. Finlanda nu avea nevoie să i se reamintească acest lucru pentru că a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939. Dar asta a fost înainte ca Rusia să deţină arme nucleare pe care și-a exprimat în mod repetat dorința de a le utiliza. Finlanda a înţeles că atunci când plăcile geopolitice se mișcă trebuie să acţioneze rapid pentru a se situa în tabăra puternică a istoriei.
În timpul Războiului Rece, Norvegia și Danemarca au aderat la NATO dar Suedia a optat pentru o politică de neutralitate, susținută de capacitățile sale puternice de apărare. Pe măsură ce opinia publică finlandeză s-a modificat rapid în privinţa aderării la NATO, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Suedia. În ambele ţări opinia a fost întotdeauna că, dacă ar trebui să adere vreodată la NATO, ar trebui să o facă împreună.
Impactul geopolitic al aderării celor două ţări la NATO va fi unul semnificativ. Cu Finlanda și Suedia ca membre, Alianţa va fi mai puternică, consolidând extinderea pe întregul continent. Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membri NATO. În plus, aderarea Finlandei va extinde graniţa terestră a Rusiei cu NATO cu peste 1300 de kilometri.
Deşi ca populaţie nu vor mări semnificativ potenţialul NATO, din punct de vedere economic Finlanda şi Suedia vor avea o contribuţie importantă.
Ambele țări și-au construit capacitățile de apărare respectând standardele NATO, astfel încât deţin armate compatibile cu Alianţa. Forţa militară a Finlandei pe timp de război este de 280.000 de soldaţi cu o rezervă pregătită de 870.000 de bărbaţi şi femei, efective calculate pentru a rezista singure unui atac rusesc.
La rândul ei, Suedia deţine o puternică forţă militară şi, similar cu Finlanda, are capacităţi importante în domeniul industriei de apărare.
Odată cu aderarea Finlandei și Suediei la NATO se va consolida pilonul european în cadrul Alianţei.
