
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (14 iulie, ora 21:05) – Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Statele Unite ale Americii au răspuns rapid şi eficient, în strânsă cooperare cu aliaţii NATO, la criza de securitate europeană provocată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Vorbim despre o asistenţă militară importantă, dezvoltată şi proiectată pe interesele de securitate ale Europei, ca răspuns la acţiunile militare agresive ale Federaţiei Ruse.
După 24 februarie, Pentagonul a desfăşurat 20.000 de trupe suplimentare în Europa, ca răspuns la criza din Ucraina, la care se adaugă capabilităţi adiţionale aeriene, terestre, maritime, cyber şi spaţiale, ajungând în acest moment la peste 100.000 de militari americani prezenţi pe teritoriul Europei. Cu ocazia summitului de la Madrid, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a anunţat angajamente suplimentare pe termen lung, pentru a consolida securitatea europeană.
În Polonia va fi staţionat permanent un post de luptă înaintat al Corpului al 5-lea al Armatei SUA, o garnizoană de comandament şi un batalion de susţinere. Pentagonul va continua să menţină şi va căuta să îşi îmbunătăţească forţa rotaţională prezentă în Polonia, care include o brigadă de luptă blindată, elemente ale unei brigăzi aeriene de luptă şi structuri ale unei divizii de luptă care poate coordona oricând desfăşurarea de forţe luptătoare de la nord la sud, pe tot Flancul de est al Alianţei.
În România va fi poziţionată pe baza rotaţională o brigadă de luptă americană, menţinând astfel o brigadă suplimentară pe Flancul estic, în comparaţie cu postura Statelor Unite din ianuarie 2022.
În Spania, Statele Unite colaborează cu guvernul pentru a creşte numărul de distrugătoare staţionate la Baza Navală Rota de la 4 la 6.
În Marea Britanie, Statele Unite îşi suplimentează prezenţa şi capacitatea de luptă cu două escadrile F-35. Toate aceste forţe credibile şi facilităţi de luptă sunt susţinute de investiţii semnificative pe termen lung de către Statele Unite în Europa.
Discutăm în această seară despre efortul Statelor Unite pentru apărarea Europei.
Invitaţii acestei ediţii „Euroatlantica” sunt profesorul universitar Ştefan Ciochinaru, analist de politică externă şi colonelul în rezervă Gabriel Toma, fost şef de Stat Major al Brigăzii „Banat”, fost comandant al Batalionului 26 Infanterie „Scorpionii Roşii”. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”.
Tema ediţiei: „Statele Unite conştientizează pericolul şi reacţionează”.
Bună seara, domnule profesor Ştefan Ciochinaru!
Ştefan Ciochinaru: Bună seara, domnule Dobriţoiu!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Gabriel Toma!
Gabriel Toma: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Bun venit la emisiunea „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi! Domnule Ştefan Ciochinaru, este prima dată când SUA vin în sprijinul Europei. Cum ar arăta NATO şi protecţia militară a Europei fără sprijin american?
Ştefan Ciochinaru: Nu este prima dată când America salvează Europa. A mai făcut-o în istorie, e un lucru bine cunoscut. Cum ar arăta NATO fără sprijinul american? Ar arăta ca tatăl lui Hamlet. Ar fi, adică, o fantomă. Nu ar mai exista. NATO a fost de la început gândit, construit în jurul Americii, a puterii colosale militare, ştiinţifice, economice, dacă vreţi, a SUA – singura capabilă să se opună ameninţării Rusiei imperiale, numite pe atunci URSS. O Europă fără scutul american ar fi un, cum să spun, un teritoriu strategic aflat la discreţia Moscovei, dominat de aceasta şi în consecinţă, ar forma un bloc anti-american care, unit cu alte puteri, cum ar fi China şi Iranul, ar putea schimba faţa lumii. Occidentul, aşa cum îl cunoaştem astăzi, lumea liberă ar dispărea, iar Europa ar deveni atunci un actor minor pe scena globală.
Pe scurt, NATO şi Europa Occidentală sunt de neimaginat fără Statele Unite. Toţi cei care se declară europocentrişti în această eră globală şi proiectează o Europa fără America sunt fie nişte naivi utopici, fie idioţi utili şi tovarăşi de drum ai puterilor iliberale, autoritariste şi revizioniste, care încearcă să schimbe ordinea internaţională bazată pe reguli, cu una bazată pe dreptul forţei. A fi sau nu a fi NATO fără America? N-ar mai fi.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Gabriel Toma, în regiunea baltică, Statele Unite îşi vor îmbunătăţi desfăşurarea rotaţională, care include forţe blindate de aviaţie, de apărare aeriană şi de operaţiuni speciale. Vor fi aceste forţe îndeajuns pentru a apăra graniţa directă cu Federaţia Rusă din acea regiune?
Gabriel Toma: Desigur, ameninţarea militară pentru statele baltice este apreciată de către NATO ca fiind mult peste nivelul lor de pregătire. Astfel că o prezenţă NATO puternică şi permanentă în Lituania, în special, va consolida securitatea Europei. Va demonstra interesul vital pentru această zonă şi ar umple golul de capacitate de apărare. Ar oferi, totodată, ţărilor baltice încrederea de a investi mai mult în apărarea cibernetică, în războiul electronic şi în operaţii de informaţii. Estonia, Letonia şi Lituania, ţările baltice, trebuie să avem în vedere că acolo, lângă ele, există această enclavă rusească numită Kaliningrad şi totodată, o fâşie de 65 de kilometri de-a lungul frontierei dintre Polonia şi Lituania, numită coridorul Suwalki, posibil conflict Rusia – NATO. Acolo acum sunt nişte tensiuni mari, în jurul acestei enclave ruseşti, Kaliningrad, şi a felului în care este afectată aprovizionarea cu materiale din diferite metale, cărbune, materiale de construcţii, din cauza sancţiunilor Uniunii Europene şi NATO impuse Rusiei. Se află acolo acum, am înţeles, Nikolai Patruşev, şeful Consiliului de Securitate al Rusiei, un potenţial înlocuitor al lui Putin, pentru a vedea la faţa locului despre ce este vorba.
Letonia este, aşadar, cea mai vulnerabilă ţară din NATO şi Uniunea Europeană, deoarece Rusia a instalat sisteme de rachete riscante cu potenţial nuclear în Kaliningrad, deci între Polonia şi Lituania. Ameninţarea acestui coridor Suwalki leagă pe cale terestră enclava militarizată Kaliningrad de Bielorusia, unde se urmăreşte realizarea joncţiunii terestre al Kalinigradului cu Rusia, în contextul unei presupuse uniri a Rusiei cu Bielorusia şi totodată, separarea ţărilor Baltice de Uniunea Europeană şi NATO. Deci, acolo cartoful este cel mai fierbinte în cadrul Flancului de est. De aceea, NATO, la summitul recent încheiat de la Madrid, a repoziţionat anumite elemente, forţele, iniţiativa NATO, de prezenţă avansată pentru consolidarea Flancului estic.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, mai mulţi senatori americani, atât democraţi, cât şi republicani, au iniţiat un proiect de lege prin care solicită Administraţiei Statelor Unite ale Americii creşterea implicării în regiunea Mării Negre, inclusiv prin dezvoltarea relaţiilor economice. Avem nevoie de un parteneriat economic întărit, alături de cel militar, cu Statele Unite, bineînţeles?
Ştefan Ciochinaru: Aş zice ”Slavă Domnului!”, pentru că nevoia parteneriatului economic cu Statele Unite este o temă actuală şi aşa a rămas până astăzi, încă de la începutul anilor 2000. Şi poate părea bizar, dar este, în primul rând, o temă securitară, pentru că s-a dovedit că cea mai bună garanţie militară americană este asigurată atunci când există interese economice serioase şi sunt prezente marile corporaţii, nu întâmplător numite „adevăraţii generali ai Americii” – General Oil Company, General Electric, General Motors, General Dynamics şi alţi asemenea generali.
Fără îndoială că la nivel politic şi militar, parteneriatul româno-american e la cote înalte, dar nu stăm, nu stăm deloc bine şi la nivel economic, din păcate, şi asta să ştiţi, în primul rând, din cauza noastră, a inconsecvenţelor noastre guvernamentale – şi vorbim aici de toate guvernele, nu de cel actual. Schimbările permanente în legislaţia ţării, care de multe ori au semănat cu schimbarea roţilor în mers şi uneori chiar lipsa de seriozitate au îndepărtat o serie de parteneri, care ar fi putut să dea o altă greutate relaţiilor economice bilaterale. Ne aducem cu toţii aminte de ExxonMobil, care a fost în Marea Neagră, dar a plecat, de Chevron, care venise pentru cei, atenţie, peste 1500 de milioane de metri cubi de gaze din şisturile bituminoase, dar a plecat şi el. Şi ar mai fi şi alte exemple, din zone poate mai puţin strategice, dar la fel de importante şi ele pentru economie. Deci, ca să sintetizez, da, avem mare, mare nevoie de un parteneriat economic consolidat şi amplificat cu cea mai mare putere economică a lumii, care, atenţie, este în acelaşi timp şi principalul nostru furnizor de securitate.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Gabriel Toma, ce detaşamente au Statele Unite în acest moment în România şi unde sunt situate?
Gabriel Toma: Trebuie să privim puţin această forţă a NATO în contextul întregului flanc NATO. În România, într-adevăr, prezenţa este mare, ca şi în Polonia de altfel, dar vorbim despre aceste ţări baltice, o să vedem importanţa întregului dispozitiv strategic desfăşurat pe acest Flanc estic. În Estonia, ca să o luăm de la nord la sud, există acum un grup de luptă condus de Marea Britanie, unităţi de integrare NATO, în Letonia la fel, grupul de luptă este condus de Canada, în Lituania, Germania conduce grupul de luptă, în Polonia sunt forţe NATO ceva mai multe, vorbim de un grup de luptă, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră în introducerea emisiunii, condus de SUA, acolo există şi rachete americane care fac parte din scutul acesta pentru Flancul estic şi, de asemenea, Slovacia are un grup de luptă condus de Cehia, unde au defăşurat în plus şi câteva sute de paraşutişti cehi, Ungaria are grup de luptă, în România avem grupul de luptă condus de Franţa, la Cincu, de asemenea, aşa cum a spus Biden la summit-ul de la Madrid, va fi dislocată brigada americană cu 5.000 de militari, plus forţele de sprijin, bineînţeles, necesare pentru funcţionarea acestei mari unităţi tactice…
Radu Dobrițoiu: Va fi o brigadă din Divizia 101 Aeroporată?
Gabriel Toma: Domule Radu Dobriţoiu, nu ştiu exact de unde va fi, însă pentru că tot am trecut în revistă forţele din Polonia, pot să vă spun că a aterizat acolo o unitate din Divizia 82 Aeropurtată, iar comandantul acestei divizii, generalul Christopher Dunaway, a declarat, atunci când a venit cu unitatea din Divizia 82 Aeropurtată, că unitatea sa a fost dislocată în Polonia pentru a întări, pregăti şi realiza interoperabilitatea aliaţilor şi totodată, la nevoie, pentru a apăra NATO. Acum, noi ştim amândoi despre ce este vorba, pentru că acum 20 de ani am lucrat împreună cu unităţile astea ale Diviziilor 82 şi 81 Aeropurtate în Kandahar, la comanda cărora erau…
Radu Dobrițoiu: Linnington şi Huggins…
Gabriel Toma: [Michael] Linnington şi [Jim] Huggins, ulterior era consilier la Casa Albă, general cu două stele, aşa este!
Să revenim la dispozitivul strategic de pe Flancul estic. În România avem, bineînţeles, la Deveselu elemente ale scutului antirachetă, care este în strânsă relaţionare cu cele din Polonia şi Portugalia, bineînţeles. În Bulgaria, de asemenea, va opera un grup de luptă condus de către Italia. Vreau să vă spun că aceste grupuri de luptă, aşa cum s-au stabilit la summit-ul de la Madrid, se vor transforma în brigăzi, deci, va creşte foarte mult capacitatea operaţionă a acestor structuri militare. Totodată, se suplimentează forţele SUA în Polonia şi în Germania, iar forţele americane din Germania vor suplimenta pe cele din România. Structuri ale aviaţiei vor fi prezente şi întărite în Germania şi în Italia, dar aş dori să mai precizez că pe mare vor mai fi elemente de răspuns NATO, în adâncimea dispozitivului strategic în Europa. De asemenea, pe mare vor fi grupuri purtătoare de avioane de atac, submarine şi alte nave de război dislocate permanent de această dată. Şi bineînţeles, se va întări, consolida şi apărarea cibernetică. În toate ţările acestea de pe Flancul estic sunt deja şi funcţionează comandamente de integrare ale forţelor NATO. Acestea sunt pregătite şi facilitează instrucţia forţelor şi introducerea în dispozitivul strategic a forţelor NATO, care vin din adâncimea strategică din Europa sau de peste ocean. Voiam să mai reamintesc că în România mai există deja un detaşament de apărare antiaeriană, adus şi condus de către Franţa. Acesta este dislocat la centrul de instruire pentru apărare antiaeriană de la Capu Midia.
Radu Dobrițoiu: Să le transmitem „La mulţi ani!” astăzi, de ziua lor, militarilor francezi, de Ziua Franţei, să le spunem o urare de bun venit la noi în ţară şi „La mulţi ani!” de ziua lor naţională, bineînţeles!
Să precizăm, totuşi, domnule colonel Toma, că americanii îşi vor mări efectivele din România. Va fi o brigadă de 3.000 de militari, de 5.000 de militari, dintre care 3.000 forţe militare luptătoare şi 2.000 pentru asistenţă logistică şi mentenanţă.
Gabriel Toma: Corect!
Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, vă rog să ne referim la anunţul făcut de Joe Biden la summitul de la Madrid. În ce măsură vor putea fi implementate aceste măsuri, dacă se va schimba reprezentaţia schimbării politice din SUA?
Ştefan Ciochinaru: În primul rând aş vrea să remarc faptul că eu am pierdut şirul, la un moment dat, de generali pe care i-a amintit domnul colonel împreună cu dumneavoastră în discuţie. Deci sunt mulţi generali americani în Europa, ceea ce este foarte bine, apropo de ce discutam mai devreme. Din păcate, ‘generalul Ford’ a plecat din România, şi atunci aici avem probleme. Cât despre ce s-a discutat la Madrid, despre deciziile anunţate de preşedintele SUA şi despre interogaţia aceasta cu privire la reprezentarea politică din SUA – şi vă referiţi aici la jocul politic intern. Dacă măsurile vor putea fi implementate, în funcţie de acest joc, vreau să vă spun că atunci când este vorba despre măsuri strategice, avem de-a face în America cu o politică bipartizană, adică o politică unică, dincolo de rivalităţile politice interne. Priviţi agenda preşedintelui SUA, chiar din momentul în care vorbim, în aceste zile, în Orientul Mijlociu.
Radu Dobrițoiu: Unde a spus că nu o să meargă, în Arabia Saudită…
Ştefan Ciochinaru: Da – şi în care a mers, şi după cum aţi văzut declaraţia, a spus: „Am venit aici pentru interesele SUA”. Biden se află literalmente în papucii lui Trump, în Orientul Mijlociu. Şi asta pentru că papucii politicii externe americane nu erau, de fapt, papucii lui Trump. Sunt papucii Americii. Şi apoi mai este un lucru şi anume, aceasta se numeşte necesitate obiectivă. Măsurile anunţate la Madrid sunt cerute, sunt impuse de nişte realităţi incontestabile. Deci indiferent de configuraţia politică de la Washington, indiferent de, nu ştiu, disputele politice interne dintre democraţi şi republicani, aceste măsuri, vă asigur, vor fi implementate. Şi aş zice că chiar şi indiferent de unele ezitări europene. Şi aş mai adăuga o nuanţă, dacă îmi permiteţi: problemele implementării măsurilor anunţate la Madrid pot fi date mai degrabă de evoluţii de pe teren, de la faţa locului, de schimbare a unor lucruri şi în niciun caz de confruntările interne din America.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Gabriel Toma, în Polonia va fi staţionat permanent un post de luptă înaintat al Corpului al 5-lea al Armatei SUA. Ce presupune un astfel de post de luptă înaintat?
Gabriel Toma: Într-adevăr, așa e cu aceste structuri militare care fac parte din Corpul 5 Armată al SUA, nu e de joacă. Spunea comandantul Comandamentului Multinaţional de la Sibiu, generalul, fostul comandant, generalul Tomescu mai deunăzi, el având o experienţă foarte mare în structurile acestea, că această structură, acest Corp 5 Armată al Statelor Unite e atât de puternic, făcea o comparaţie, aşa, precum un tanc din acela foarte mare care intră într-o casă de chirpici după ploaie. Deci este o structură militară deosebit de puternică. Nu ştiu dacă astăzi îi poate rezista cineva. Apropo de aceste corpuri multinaţionale, am amintit de Corpul Multinaţional, Comandamentul de Corp de la Sibiu şi nu vreau să uit să amintesc despre Comandamentul Brigăzii Multinaţionale de la Craiova. Ei, revenind la structura aceasta din Polonia, probabil că planificatorii de la NATO, de la Comandamentul aliat, au avut în vedere ca aceste structuri să fie vârful de lance, ori o eventuală agresiune din partea Rusiei se va lovi, în primul rând, de aceste unităţi. Ele cu siguranţă vor avea absolut toate armele necesare pentru a da o ripostă hotărâtă şi foarte puternică unui eventual atac. Am mai auzit anumite voci care spuneau: domnule, până vine NATO, trec ăştia peste noi, ruşii. Ei, nu este aşa, pentru că aceste grupuri de luptă, de nivel brigadă, ele nu aşteaptă să vină acea forţă de răspuns NATO din adâncime. Ele vor interveni în secunda următoare, ele sunt pregătite şi de aia au venit aici. Se pregătesc, se antrenează, au planurile foarte bine puse la punct, astfel încât să reacţioneze imediat şi pentru adversari, pentru inamici, pentru ruşi nu este uşor să poată trece la o ofensivă atât de mare, strategică, pe un front atât de mare, aşa peste zi, fără să ştie NATO. NATO cunoaşte orice mişcare, vă daţi seama. De aceea există şi acele capabilităţi, AWACS-uri şi aşa mai departe. Ei, deci comparaţia pe care o făcea generalul Tomescu cu tancul şi cu casa de chirpici cam aşa este, e adevărat.
Radu Dobrițoiu: Domnul general Tomescu are şi o imaginaţie bogată, ştim lucrul acesta…
Domnule Ştefan Ciochinaru, putem spune că Vladimir Putin va fi descurajat chiar de propria strategie, care, iată, a provocat NATO, Europa şi Statele Unite?
Ştefan Ciochinaru: Da. Fără îndoială putem să afirmăm acest lucru, ba chiar, parafrazând o serie de filme de mare succces, aş spune că Vladimir Putin este nu greu de ucis, dar cu siguranţă e greu de dezamăgit şi asta pentru că el se pare că trăieşte o mare autoamăgire. El crede că Rusia sa este o mare putere globală, când de fapt se dovedeşte în fiecare zi o relativă putere regională, al cărui singur argument de forţă este, la fel ca în cazul Coreei de Nord, atenţie, doar faptul că posedă arma nucleară. Vladimir Putin crede că are de îndeplinit un rol istoric, de a reface imperiul Romanovilor, de a recrea puterea şi influenţa URSS, când, de fapt, Rusia sa este o ţară din ce în ce mai mică, cu o armată rămasă cu 50 de ani în urma celor occidentale, cu o economie care trăieşte doar din exportul de materii prime, la fel ca ţările subdezvoltate şi cu o prăbuşire demografică, care dacă continuă aşa, va face ca în 20 de ani, ruşii să fie minoritari în federaţia care le poartă numele. Asta, desigur, dacă va mai fi o Federaţie Rusă peste 20 de ani. După cum merg lucrurile, se pare că nu. Putin crede că joacă şah pe o tablă de ţintar şi pierde.
Radu Dobrițoiu: Sau o fi întors tabla de şah şi acum cred că joacă table şi nu îi iese zarul acela mai bun.
Ştefan Ciochinaru: E o imagine la fel de corectă!
Radu Dobrițoiu: Da. Domnule colonel Gabriel Toma, ce rol a avut Armata României în dezvoltarea parteneriatului cu Statele Unite? Vă rog să îmi răspundeţi într-un minut.
Gabriel Toma: Păi dumneavoastră, domnule Radu Dobriţoiu, ştiţi, când eram în Kandahar şi ulterior în Irak, se spunea pe unele canale de ştiri că drumul României către NATO a trecut prin Kandahar. Prezenţa Armatei Române sub structurile pe care le-avut operaţionalizate, în toate teatrele de operaţii, în Afganistan, în Irak, în Balcani şi nu numai acolo, aţi văzut că a demonstrat şi a arătat Alianţei că putem face faţă unor provocări, pe lângă celelalte reforme care au fost obligatoriu să fie făcute la nivel naţional în celelalte domenii. Vreau să vă spun că România a demonstrat nu numai că are nevoie de securitate, a demonstrat că este un generator de securitate şi poate fi un partener de încredere pentru Alianţă şi acest lucru a fost dovedit, este în continuare dovedit şi uitaţi că România este apreciată ca atare în cadrul Alianţei.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final, tema ediţiei – „Statele Unite conştientizează pericolul şi reacţionează”.
Invitaţii emisiunii au fost: profesorul universitar Ştefan Ciochinaru, analist de politică externă şi colonelul în rezervă Gabriel Toma, fost şef de Stat Major al Brigăzii „Banat”, fost comandant al Batalionului 26 Infanterie „Scorpionii Roşii”.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi!
Transcriere RADOR