RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 august, ora 22:20) – Emisiunea ”Agenda globală”, realizator: Radu Dobriţoiu
Radu Dobrițoiu. Kremlinul a respins astăzi propunerea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a unui plan pe care îl are pentru a pune capăt războiului şi a declarat că Rusia va continua ceea ce numeşte „operaţiunea militară specială din Ucraina” – relatează AFP.
Zelenski declarat ieri că le va prezenta planul preşedintelui american Joe Biden şi celor doi potenţiali succesori ai săi. Zelenski a precizat într-o conferinţă de presă că incursiunea de trei săptămâni a Kievului în regiunea Kursk din Rusia face parte din planul său, dar că acesta include şi alţi paşi pe fronturile economic şi diplomatic.
Membrii NATO şi-au reafirmat astăzi angajamentul de a consolida în continuare apărarea Ucrainei, în cadrul reuniunii Consiliului NATO-Ucraina. Ucraina continuă să intercepteze zilnic rachete ruseşti, salvând nenumerate vieţi, dar capacitatea Ucrainei de a-şi menţine apărarea necesită o aprovizionare sporită şi mai mult sprijin – a precizat astăzi secretarul general al NATO, Jens Soltenberg, într-un comunicat.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ajutorul forţelor aeriene ale statelor europene vecine pentru a distruge valurile de rachete şi de drone ruseşti care au lovit masiv ţara la începutul săptămânii.
Dezvoltăm subiectul cu redactorul-şef al publicaţiei „Defence România”.
Bună seara, domnule Tudor Curtifan, bun venit la Radio România Actualităţi!
Tudor Curtifan: Bună seara! Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră şi mulţumesc pentru invitaţie domnule Dobrițoiu!
Radu Dobrițoiu: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat astăzi o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, la cererea Kievului. Întâlnirea, la nivel de ambasadori, urmează valurilor recente de lovituri grele ruseşti împotriva civililor şi infrastructurii ucrainene. Ce ar putea face acest consiliu al Alianţei pentru a ajuta Ucraina?
Tudor Curtifan: S-a discutat despre situaţia de pe front. Cu siguranţă, Ucraina a prezentat aliaţilor inclusiv operaţiunile din nord, inclusiv – cum aţi menţionat corect şi dumneavoastră – atacurile repetate, în valuri, care s-au înteţit în ultimele zile, ale Federaţiei Ruse asupra infrastructurii civile şi asupra ţintelor civile. Sunt convins că Kievul a ridicat problema apărării antiaeriene, pe care ştim că de foarte mult timp o pune pe tapet. Cu siguranţă, s-a vorbit despre posibilitatea urgentării unor sisteme de apărare antiaeriană, şi cred că a fost şi România în discuţie, în contextul livrării sistemului Patriot. Cred că Kievul a ridicat şi o problemă controversată, cea a posibilităţii ca statele vecine aliate să intercepteze drone şi rachete. Şeful diplomaţiei ucrainene, domnul Kuleba, a mai adus în discuţie acest aspect în urmă cu câteva săptămâni. Aici e o problemă controversată – e o linie roşie şi probabil o decizie în acest sens va dura. Şi Ucraina efectiv supravieţuieşte doar în baza acestor echipamente antiaeriene şi probabil şi România ar trebui să identifice soluţii cât mai rapid pentru livrarea acelei baterii Patriot, prin înlocuirea acelui sistem cu un sistem similar.
Radu Dobrițoiu: Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat ieri testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate de Ucraina, la câteva zile după ce a lăudat crearea unei drone-rachetă cu rază lungă de acţiune. Pot schimba aceste arme cursul războiului?
Tudor Curtifan: Cred că au capacitatea să influenţeze, dar nu mă aştept să existe o armă-minune care să fie un „game changer” în contextul războiului rusesc de agresiune. Cred că de la Himars, de la celebre sisteme de artilerie Himars, nu au existat echipamente pe care să le numim cu adevărat „game changer”. E de salutat însă aici faptul că Ucraina rezistă şi industria de apărare a Ucrainei rezistă, în contextul atacurilor permanente de doi ani şi jumătate ale Federaţiei Ruse, şi acest lucru e important. Eu am mai precizat că războaiele sunt eşecul diplomaţiei, dar ele sunt câştigate de industria de apărare. Puteţi observa cum Federaţia Rusă a accelerat la maximum pedala industriei de apărare – a trecut pe o economie de război, investeşte mult şi produce la scară mare, deci e clar în situaţie de război, chiar dacă e mascată acolo. De aceea e foarte importantă industria de apărare. Şi Ucraina reuşeşte şi ne arată că, în ciuda loviturilor masive pe care le primeşte de doi ani şi jumătate, are capacitatea să dezvolte autohton inclusiv o rachetă balistică. Cred că au existat, şi în ceea ce priveşte dronele şi rachetele şi alte echipamente militare, colaborări la nivel de dezvoltare, de cercetare cu state aliate cu Ucraina. Ne arată că respiră inclusiv prin intermediul industriei de apărare. Şi nu e uşor ca doi ani şi jumătate să reuşeşti să te lupţi şi să ţii piept unei asemenea maşinării de război cum e Federaţia Rusă. Deci, pe de altă parte, acest lucru e un factor pozitiv. Nu ştiu dacă va fi game changer, cum nici nu cred că vor fi game changer avioanele F-16, spre exemplu, mai ales că, dacă ne uităm în urmă, toate sistemele pe care noi le-am predat Ucrainei – şi când spun „noi” mă refer la occidentali – au fost în număr limitat, deci, practic, au fost cât Ucraina să reziste. Inclusiv celebrele tancuri Abrams. Dar e un boost de moral inclusiv pentru ucraineni, inclusiv pentru armată şi pentru populaţia civilă.
Radu Dobrițoiu: Situaţia din apropierea oraşului Pokrovsk rămâne foarte dificilă. Ce se întâmplă dacă ruşii vor ocupa această localitate?
Tudor Curtifan: Pokrovsk e un punct logistic foarte important, cum cu siguranţă bine ştiţi. Federaţia Rusă pune în continuare presiune mare pe Pokrovsk, deschide căi către ocuparea în totalitate a Donbasului. Ne aşteptăm să fie o fortăreaţă şi sperăm să fie o forţăreată, pentru că unul dintre obiectivele intrării în Kurk şi ale acestei operaţiuni şi a bătăliei pentru Kursk – că deja nu mai e o incursiune, e o bătălie pentru Kursk – a fost şi de a lua din presiunea din est. Şi aici avem o situaţie destul de ciudată, diferită şi o premieră în acest război, în contextul în care avem ambele tabere preluând iniţiativa: ucrainenii în zona de nord, ruşii continuând să aibă iniţiativă în zona de sud şi mai ales în zona estică. Ceea ce s-a transformat în bătălia pentru Kursk nu a luat neapărat presiunea de pe Pokrovsk, unde în continuare Federaţia Rusă alocă forţe importante şi, în continuare, ruşii reuşesc să avanseze, chiar dacă centimetru cu centimetru şi cu pierderi foarte mari – pentru că pierderile ruseşti depăşesc cifrele de 300 de morţi pe zi, ceea ce e uriaş, în contextul unui avans atât de mic. Ei în continuare pun presiune. Aici v-aş atrage atenţia doar asupra ultimelor două mari bătălii din Ucraina – pentru Bahmut şi pentru Avdiivka. Ambele au durat foarte mult. La Bahmut, unde a fost un adevărat măcel, ruşii au reuşit să ocupe Bahmutul după aproximativ un an de zile. La Avdiivka au aproape doi ani de zile. Deci, dacă Pokrovsk e fortificat, cred că vom avea o bătălie îndelungată, da. E un punct logistic important pentru armata rusă. Deschidem şi calea către mai multe direcţii.
Sunt convins că şi Kramatorsk este în vizorul Federaţiei Ruse şi mă gândeam cât de volatil e fondul şi cât de mică e distanţă dintr-oraşe, dacă intră cam întors. De exemplu, şi Basmo sunt doar 50km, adică unde s-au dat luptele basmotim imaginabil acum un an de zile. Deci fontul e atât de stabil şi atât de greu de de. Modificat radical şi cu pierderi foarte, foarte mari de ambele părţi, ajungem la CURSC, o denumire cu reverberaţii istorice. Trupele ucrainene intenţionează să reţină teritoriul rusesc pe care l-a ocupat pentru o anumită perioadă de timp, iar o contro ofensivă a Rusiei preconizată va fi o luptă dificilă, a declarat astăzi adjunctul directorului CIA de Vid Coen. Ce şanse are Kievul să menţină teritoriile ruseşti ocupate?
Majoritatea lucrurilor pe care le ştim despre o bătălia pentru curs, mai ales în prima fază a operaţiunii decipupă 6 august, au venit din surse ale Federaţiei Rusă. Deci Statul Major al Ucrainei nu a oferit că diferite informaţii. Ce ştim e că există o bătălie reală pentru curs. Ce ştim că Armata Ucrainei este în teritoriu Federaţiei Ruse. Un alt obiectiv a fost de stabilizare a Federaţiei Ruse. Nu ştiu dacă sidera ce rusa din punct de vedere politic, pentru că acolo e un regim foarte centralizat al puteri, dar din punct de vedere al imaginii, a faptului că ucrainenii se află în curs, ocupă localităţi ale Federaţiei Ruse sunt cred că 1.300km aproximativ 1.300km acum când vorbim din Federaţia Rusă se află sub controlul Ucrainei. Peste 100 de aşezări se afle sub controlul Ucrainei.
E o în strângere din perspectiva imaginii din failibile armatei ruse şi a modului în care Vladimir Putin reuşeşte să-şi securizeze să şi ape. Referitoriu e o înfrângere majoră, deci ca imagine de foarte, foarte prost în acest moment ceea ce se întâmplă la curs, am văzut că Vladimir Putin a cerut armatei ruse ca până la 1 octombrie să reuşească să-mpingă forţele militare ale Ucrainei în afara teritorilor ruse. Generală SĂ şi spunea că undeva la 30.000 în soldaţi şi Oderaţiei ruse se pregătesc să formeze un enel pentru încircuirea trupelor ucrainene. Cred că ucremienii fie vor alege să se retrag organizat dacă îşi vor atinge obiectivele, fie vor încerca să-şi păstreze poziţiile. E foarte dificil de răspuns la această întrebare şi cum se vor desfăşura operaţiunile astolo în regiune, dar probabil în următoarele săptămâni vom şti exact care va fi planul.
Cred că puţină lume ar putea să răspundă acum la această întrebare şi cred că mult timp de acum încolo depinde cum va decurge operaţiunea din curs, care are într-adevăr conotaţii istorice majore. Din 1943, marea bătălie de tancuri de la curs. Cred că se va naşte această întrebare. Dacă resursele Ucrainei ar fi fost mai bine folosite undeva în partea de est nu ştim încă momentan. Dar ce ştim e că Ucraina se află în curt şi, cel mai important, lutul s-a dus, realitatea morţii pe front s-a transferat în Federaţia Rusă, a fost dusă şi în Federaţia Rusă, pentru că am văzut oraşe din curs efectiv în care s-au dat în lupte exact ca în oraşele Ucrainei, cu soldaţi morţi de ambele părţi pe străzi, ş.a.m.d. E o presiune mare din acest punct de vedere şi pe Federaţia Rută, pentru că Vladimir Puţin nu cred că îşi permite.
Formă de mobilizare, pentru că, vedeţi el, acum a dus foarte mult soldaţi sub contract, i-a dus din Orientul Îndepărtat în Ucraina ş.a.m.d. În momentul în care această realitate a Boştică sunt va ajunge în marile oraşe Moscova sau sun pe Tes Burg, atunci am putea vorbi de o destabilizare politică, dar până atunci mai sunt etape multe de parcurs. Domnule Tudor Curtifan, vă mulţumesc!
Vă mulţumesc şi eu pentru o oportunitate, domnule Dobrițoiu.
Transcriere RADOR