RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (5 iunie, ora 21:05) – Emisiunea Euroatlantica. Realizator: Radu Dobriţoiu.
Bun găsit vă spune Radu Dobriţoiu, cu o nouă ediţie „Euroatlantica”. Avem o săptămână cu evenimente care influenţează viitorul securităţii euroatlantice. Reuniţi la Vilnius, în Lituania, liderii statelor de pe Flancul estic al NATO şi ai celor nordice şi-au reafirmat sprijinul faţă de Ucraina în războiul cu Rusia. România a fost reprezentată de preşedintele Nicuşor Dan, care a subliniat importanţa prezenţei americane pe Flancul estic al NATO. Discuţiile din cadrul întâlnirii s-au concentrat pe pregătirea summit-ului NATO de la Haga, unde o miză importantă va fi angajamentul statelor membre pentru mărirea cheltuielilor militare, acel 3,5% din PIB, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe. Într-o declaraţie finală semnată de preşedinţii României, Nicuşor Dan, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda şi preşedintele Lituaniei, Gitanas Naus?da, participanţii la summit-ul de la Vilnius au reafirmat sprijinul pentru Ucraina şi au subliniat necesitatea pentru consolidarea apărării şi descurajarea, atât la nivel naţional, cât şi la nivel aliat. Vom căuta şi vom continua suportul politic, militar, economic şi umanitar pentru Ucraina şi, de asemenea, vom continua eforturile de a constrânge Rusia, inclusiv prin viitoare sancţiuni. De asemenea, participanţii la B9 au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova şi au anunţat că următorul summit B9 va fi în România, anul viitor. La summit-ul B9 de la Vilnius a participat şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, având prilejul să construiască, alături de reprezentanţii ţărilor participante, repere importante pentru summit-ul Alianţei din această lună, de la Haga. Dezbatem la „Euroatlantica” despre Flancul estic al NATO după reuniunea de la Vilnius. Invitaţii ediţiei sunt Tudor Curtifan, redactor şef Defense România şi generalul maior în rezervă Dan Grecu. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „În Flancul estic – B9 şi ţările nordice după Vilnius 2025”.
Bună seara, domnule Tudor Curtifan!
Tudor Curtifan: Bună seara, mă bucur că sunt alături de dumneavoastră, domnule Dobriţoiu!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Dan Grecu!
Dan Grecu: Bună seara, dumneavoastră, lui Tudor şi radioascultătorilor emisiunii!
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi. Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din formatul Bucureşti 9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia – şi ai ţărilor nordice – Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia – s-au reunit la Vilnius într-un moment cheie, înaintea următorului summit NATO, ce va avea loc pe 24-26 iunie. La reuniune a participat şi secretarul general al Alianţei, Mark Rutte. Domnule Tudor Curtifan, unul dintre mesajele susţinute în comunicatul final, atingerea unui nivel de cel puţin 5% din PIB alocat apărării şi investiţiilor conexe, pentru a răspunde ameninţărilor şi provocărilor de securitate. Cât de importantă este această ţintă şi poate fi ea atinsă?
Tudor Curtifan: E un subiect extrem de important şi eu mă bucur că-l abordăm alături de dumneavoastră, domnule Dobriţoiu şi alături de domnul general Grecu, pe care îl salut şi eu. Acum, revenind la Summit-ul B9, a fost, într-adevăr, un moment, numit de cotitură, a fost primul eveniment major extern la care preşedintele Nicuşor Dan a participat şi într-adevăr, cum aţi menţionat şi dumneavoastră, s-a subliniat creşterea cheltuielilor de apărare. Toate statele, toate ţările participante au reafirmat angajamentul de a aloca, de a mări pragul de 2% din PIB pentru apărare cu unele state precum Polonia şi Lituania, care oricum deja depăşesc pragul de 2%. Este fezabil, din punctul meu de vedere, 3,5%, a precizat-o şi preşedintele Nicuşor Dan, etapizat. Să nu uităm că România a fost printre primele state, care, după 2014, după summitul din Ţara Galilor, a atins acest prag de 2%. Sigur, există o discuţie continuă, că noi am alocat cei 2%, doar că nu au fost de fiecare dată atinşi, în contextul în care foarte multe programe de înzestrare au fost anulate, dar nu mai intrăm în discuţie, e o altă chestiune aici. Anul trecut a fost într-adevăr atins mai mult, cred că 2,3 şi ceva la sută, ceea ce e înbucurător. Situaţia o impune, din punctul meu de vedere. Eu am tot numit „sindromul păcii eterne în Europa”, o dată cu sfârşitul Războiului Rece şi acest „sfârşit al istoriei”, al lui Fukuyama, care nu a mai venit. Acest sindrom s-a spulberat, avem o situaţie de război, de cea mai mare criză de securitate de după cel de-Al Doilea Război Mondial, avem cea mai mare graniţă cu Ucraina. Sunt foarte multe chestiuni şi de recuperat şi aici, cred că dumneavoastră şi domnul general Grecu ştiu mult mai bine decât mine modalitatea în care a fost subfinanţată Armata României de foarte mult timp, 10-15 ani. E necesar să recuperăm şi cred că e foarte bine că se atinge acest prag, dar e foarte important ca din acest prag să se atingă şi suma alocată pentru modernizarea Armatei României, atât din perspectiva personalului, cât şi din perspectiva tehnicii militare.
Radu Dobrițoiu: La Vilnius, liderii statelor de pe Flancul estic al NATO şi ai celor nordice şi-au reafirmat sprijinul faţă de Ucraina în războiul cu Rusia, dar şi dorinţa pentru un suport continuu pentru Republica Moldova. Avem, domnule general Dan Grecu, primele repere generate la Vilnius care vor fi incluse pe agenda summit-ului NATO de la Haga, inclusiv Moldova?
Dan Grecu: Probabil, Moldova, doar din punct de vedere al unui sprijin de securitate, pentru că am avut exemplul american, care tocmai au renunţat la un ajutor, nu mare, dar era vorba de câteva milioane, care pentru forţele armate moldoveneşti erau deosebit de importante. Deci pentru Moldova este important orice sprijin pe care îl acordă. Dar vreau eu să adaug la ce a spus Tudor mai devreme: importanţa acestui format, B9 plus ţările nordice – practic, am asistat la o discuţie diplomatică, dar la înalt nivel, la conducători de stat, a unui Flanc estic pe care pot să-l numesc acum întărit, în sensul că pe lângă B9, consacrat la Bucureşti, prin iniţiativa preşedintelui României şi al Poloniei, s-au adăugat statele nordice, astfel că se formează, dacă îmi daţi voie să spun aşa, o coloană de cooperare de la nordul continentului până la Marea Mediterană, aproape, până la Marea Neagră inclusiv. Acesta este un lucru care este deosebit de important, iar în ceea ce priveşte cheltuielile, să spunem că s-a găsit o soluţie de a răspunde preşedintelui, a cererii preşedintelui american vis-á-vis de cei 5%, în sensul ridicării cheltuielilor strict pentru apărare la 3,5% şi diferenţa de 1,5% să fie în aşa numitul ‘dual use’, adică în probleme gen infrastructură, în principal, pentru mobilitate militară, pentru logistică, pentru ceea ce în general intră în sfera low cost nation support, deci sprijinul naţiunii gazdă, în situaţia unei prezumtive operaţii militare. Şi nu cred că se va întâmpla mâine în toată Alianţa, pentru că este greu să treci de la, uneori, chiar sub 2%, la 3,5% din PIB, dar într-un ritm, probabil, undeva la orizontul anului 2030, se va ajunge, probabil, la întreg spectrul statelor membre NATO, pentru că deja Polonia, Estonia, Lituania, ştim în mod cert că au depăşit inclusiv nivelul de 4%. Ori şi estonienii, de exemplu, şi polonezii s-au propus să-l depăşească. Polonezii, de exemplu, au pentru acest an un obiectiv de 4,7% din PIB alocare. Noi, ştim, suntem undeva aproape de 2,5%. Dar, aşa cum a zis şi Tudor înainte, doar în doi ani am îndeplinit pragul de 2%…
Radu Dobrițoiu: Nu a fost execuţie bugetară, da.
Dan Grecu: Da, da. Execuţia bugetară 2% a fost doar în acest an şi… Anul precedent, îmi cer scuze şi dacă nu mă înşel, în 2020, atunci când am achiziţionat şi am făcut plăţile pentru rachetele Patriot.
Radu Dobrițoiu: Să ne aşteptăm la Haga, după Vilnius, la o decizie cum a fost cea de la summit-ul din Ţara Galilor, despre un nou prag de bugetare pentru apărare, domnule general?
Dan Grecu: Este indiscutabil că va fi în comunicatul final, pentru că preşedintele Trump, printre altele, va porni… Acesta va fi lucrul pe care îl va susţine acolo, atât creşterea cheltuielilor, cât şi creşterea implicării europene în apărarea continentului. Nu cred că vom ajunge la ceea ce tot ne sperie mulţi, că se vor retrage Statele Unite din Europa, pentru că Statele Unite, cinstit vorbind, au un aliat sigur şi cert în Europa. În alte zone, problemele sunt mult mai contondente. Ori o separare nu mi se pare benefică nici în interesul Europei şi nici în interesul Statelor Unite.
Radu Dobrițoiu: Revenim la cei apropiaţi de noi, după summit-ul de la Vilnius. Participanţii la summit-ul de la Vilnius au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova. Domnule Tudor Curtifan, se va afla Republica Moldova pe agenda summit-ului NATO de la Haga, integrată poate chiar distinct?
Tudor Curtifan: Cred că aici va fi rolul României să aducă Republica Moldova pe masa… sau să o pună mai vizibil pe masa summit-ului de la Haga şi pentru că unul dintre obiectivele pe care le va avea România, sau le are de foarte mult timp, de data aceasta, va încerca să-l implementeze mult mai accentuat, va fi cu siguranţă situaţia de la Marea Neagră. Există, într-adevăr, din acest moment şi o strategie, hai să o numim, o strategie a Uniunii Europene pe Marea Neagră, există şi în Senatul american, în Congresul american o strategie americană pe Marea Neagră. Deci din acest punct de vedere, cred că e obligatoriu, în contextul în care vorbeşti de regiunea extinsă a Mării Negre, chiar şi de acvatoriul Mării Negre, să introducem şi Republica Moldova, pentru că e un factor esenţial şi cred că ar trebui să fie unul dintre principalele obiective de politică externă a României. Deci din perspectiva mea, da, ar trebui pusă Republica Moldova pe masa summit-ului, exact cum ar trebui ca România să-şi propună ca obiectiv să găzduiască acest Centru european pentru securitate maritimă pe care structurile europene încearcă să-l formeze. Deci cred că nu avem voie să nu ne luptăm şi să ratăm această oportunitate, mai ales că de foarte mult timp, atât, nu ştiu, jurnalişti ca noi, experţi, cadre militare, chiar şi politicieni, că nu prea îmi stă în caracter să laud, dar au fost foarte multe persoane care de-a lungul timpului, mă refer înainte de 2022, de invadarea Ucrainei, au atras atenţia că asupra pericolului Mării Negre – şi apropo de interoperabilitatea între cei doi piloni ai Flancului estic, între Polonia, România şi acest, nu ştiu, proiect interbelic al lui Piłsudski, Intermarium, tot timpul Marea Baltică a beneficiat de o focalizare mult mai puternică din partea Alianţei Nord-Atlantice. Sigur, interesele sunt majore, statele Baltice, Germania şi aşa mai departe. Dar aici, în Marea Neagră, a explodat mămăliga, să mă exprim pe româneşte, aici, în Marea Neagră, a început războiul de mare intensitate şi cred că Marea Neagră este şi cheia inclusiv pentru soluţionarea într-un mod favorabil a acestui conflict şi să nu uităm că interesele României sunt cruciale, legate de Marea Neagră. Nu ştiu, un scenariu la care nici nu vreau să mă gândesc, cu o Federaţie Rusă la Gurile Dunării, ce ar însemna pentru rezervele de resurse ale României din Marea Neagră. E o chestiune inclusiv de siguranţă naţională şi nu mai spun, un asemenea scenariu ar înghiţi automat Republica Moldova, care nu cred că ar putea rezista unei influenţe şi unei presiuni atât de mari.
Radu Dobrițoiu: Mă gândesc, domnule Curtifan, la alegerile parlamentare din septembrie din Republica Moldova, la ingerinţele Rusiei, care ameninţă că intenţionează să trimită 10.000 de soldaţi în Transnistria. Având această perspectivă sumbră, poate Alianţa să se implice la nivelul contracărării războiului hibrid al atacurilor cibernetice, pentru protejarea Republicii Moldova şi să se ia o decizie în acest sens la Haga?
Tudor Curtifan: E foarte bună observaţia dumneavoastră. Într-adevăr, Republica Moldova va avea alegeri parlamentare în acest an şi să nu uităm, Republica Moldova este folosită de Federaţia Rusă ca laborator de testare şi de implementare a războiului hibrid din toate punctele de vedere. Micuţă, Republica Moldova, aşa cum e, de multe ori, a rezistat şi a dezvoltat anticorpi, poate uneori chiar mai bine decât am reuşit noi şi cred că ar trebui, e obligatoriu şi cu siguranţă, războiul hibrid, această nouă componentă, inclusiv cu amenitările cibernetice, vor fi pe masa summit-ului de la Haga. Şi cred că şi experienţa României aici ar putea fi benefică, mai ales în toată această nebunie pe care am trăit-o în ultimele şase luni. Dar cred că, revenind la Republica Moldova, cred că Federaţia Rusă va încerca din răsputeri să influenţeze, într-un anumit mod, alegerile din Republica Moldova, în aşa fel încât, cred că obiectivul e nu neapărat conectarea Republicii Moldova la Federaţia Rusă, pentru că Rusia nu cred că îşi permite, din perspectivă economică astăzi, mai ales în contextul sancţiunilor, să ajute chiar un stat cum e Republica Moldova, un stat mic, cel mai sărac stat din lumea europeană, dependent inclusiv de România. Dar cred că ceea ce îşi doreşte foarte mult Federaţia Rusă e revenirea în sfera de influenţă politică, revenirea Moldovei, politic, în sfera de influenţă rusă, dar structurile europene să continue să finanţeze şi să îi asigure supravieţuirea. Cred că acesta va fi scenariul ideal şi dacă se va întâmpla cel mai negru scenariu, cred că vom avea o guvernare care ar deschide o portiţă de dialog şi ar deschide relaţiile cu Federaţia Rusă în Republica Moldova. Dar cred că parcursul pro-european al Republicii Moldova e în joc şi mă aştept şi sper ca să avem un rezultat pozitiv, dar e foarte mult până atunci şi cu siguranţă aceste operaţiuni de război hibrid se vor accentua şi vom avea foarte multe de discutat cu privire la Republica Moldova în următoarea perioadă.
Radu Dobrițoiu: Am amintit deja, aliaţii au decis la Vilnius atingerea a 5% din PIB pentru apărare, din care 1,5% pentru cheltuieli conexe. Domnule general Dan Grecu, ce reprezintă aceste cheltuieli incluse într-un buget consolidat al apărării pentru fiecare ţară? Pot fi şi fonduri europene?
Dan Grecu: Păi aici, da, există o discuţie, pentru că trebuie să vedem în ce măsură decizia în cadrul NATO se va alinia la ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, prin fostul program ReArm, acum, Readiness 2030, care vizează întărirea capacităţilor militare ale statelor, inclusiv în ceea ce priveşte producţia de armament. Deci este posibil şi este, probabil, de dorit ca statele membre ale Uniunii Europene să folosească în acest scop inclusiv facilităţile oferite de acest program. Cât de mult – pentru că sunt nişte condiţii acolo vis-á-vis de unde trebuie luat armamentul, să fie 60% producători europeni, să fie cel puţin două state implicate într-un program şi aşa mai departe – condiţiile sunt mult mai ample, aici depinde de fiecare stat în parte, iar noi, care avem o industrie de apărare mirobolantă, dar care aproape lipseşte cu desăvârşire, ar trebui să ne mişcăm foarte repede în această direcţie, pentru a găsi parteneriatele necesare cu marile puteri economice, pentru că vrem, nu vrem, nu ne putem descurca singuri, dar în egală măsură, să dezvoltăm inclusiv cercetarea pe plan local, pentru că, să fim serioşi, dacă acum 40 de ani am putut să facem armament la nivelul şi calitatea pe care le făceam acum 40 de ani, nu înţeleg de ce nu putem să facem acelaşi lucru şi în zilele de astăzi, mai ales că există capacităţile necesare, e adevărat, cu o tehnologie veche, dar care pot să fie modernizate relativ repede, în situaţia unor investiţii profitabile şi pentru Armata României. Pentru că degeaba vrem noi să facem o industrie naţională de apărare, dacă armata, în general, dacă vorbesc de armată, toate structurile din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Securitate şi Ordine Publică nu lansează comezi către aceşti producători. Altfel ei nu au cum să se dezvolte.
Radu Dobrițoiu: „Vom continua suportul politic, militar, economic şi umanitar pentru Ucraina”, se precizează în comunicatul final adoptat la Vilnius. Ucraina a fost invitată să participe la summit-ul de la Haga. Domnule Tudor Curtifan, în ce cheie să interpretăm această rezoluţie, fiind vorba de ţări membre NATO?
Tudor Curtifan: Bun, e şi o chestiune simbolică, e un mesaj din perspectivă politică şi simbolică de o continuă susţinere a Ucrainei. Să nu uităm că la Grupul de contact de la Ramstein, Marea Britanie a preluat iniţiativa, practic, a prezidat reuniunea, ceea ce arată, tot simbolic, un pas, nu o retragere, dar un pas în spate făcut de Statele Unite, aşteptat, din punctul tuturor de vedere. E, probabil, se încearcă o europenizare ajutorului pe care îl acordăm Ucrainei. Din ce perspectivă se va reuşi acest lucru, vom vedea – şi din perspectiva ajutoarelor militare şi din perspectivă politică. Cred în continuare că e nevoie de implicarea Statelor Unite şi cred în continuare că e nevoie de o presiune mult mai mare pusă pe Federaţia Rusă, dar o presiune care să vină şi din perspectiva Statelor Unite. Europa nu a dus lipsă niciodată de bani, nu a dus lipsă de fonduri pentru chestiuni militare. A dus lipsă, din punctul meu de vedere, de o viziune unitară şi de o viziune strategică. Din acest moment se încearcă ruperea sau ajungerea decalajului şi ruperea cât mai mare a dependenţei de Statele Unite, dar acest proces nu cred că poate să se facă peste noapte, deci e nevoie de timp şi e nevoie de o colaborare continuă şi nici nu cred că e de dorit pentru Europa să se întâmple acest lucru peste noapte şi cred că şi Statele Unite trebuie să înţeleagă asta, indiferent de ce super putere e. Cea mai mare putere, din punctul meu de vedere, pe care o are Statele Unite nu e forţa economică şi nici forţa militară, ci a fost, în istorie, aliaţii pe care i-a avut şi cred că va trebui să ţină cu ei. Ştiu că pentru Statele Unite sunt mai importante alte dosare. Noi avem o viziune eurocentrică. Donald Trump foloseşte Ucraina ca un element de negociere pentru dosarul nuclear iranian, de care are nevoie, dar o Europă stabilă înseamnă o Europă în care Federaţia Rusă nu se apropie de Gurile Dunării.
Radu Dobrițoiu: Polonia îşi dezvoltă capacităţile militare şi va reprezenta una dintre principale forţe ale pilonului european al NATO. Domnule general Dan Grecu, vor reuşi România şi Polonia să consolideze cu propriile forţe securitatea şi capacitatea de descurajare pe Flancul estic al NATO?
Dan Grecu: Deocamdată putem spune că acest lucru este realizat în ceea ce priveşte, sau în mare măsură realizat în ceea ce priveşte Polonia, care a trecut la consolidarea apărării imediat după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, atât prin creşterea ponderii armatei, atât armata regulată, cât şi constituirea forţelor teritoriale, cât şi printr-o dezvoltare fără precedent a industriei de apărare poloneze, care a ajuns la o producţie sau la nişte performanţe aproape similare celor din timpul Războiului Rece. Deci la Polonia acest lucru s-a întâmplat. La noi, deocamdată, nu putem să spunem că reprezentăm cu adevărat o forţă de descurajare, pentru că avem limitările despre care am vorbit, atât în ceea ce priveşte personalul, vedem scăderea numărului de militari şi a atractivităţii carierii militare, până la urmă, nu numai pentru toate… pentru toate gradele. Vedem că industria naţională de apărare încă nu funcţionează în sprijinul propriei armate şi mai vedem şi unele bâlbe la nivel politic – îmi cer scuze, poate nu toţi politicienii, dar marea lor majoritate au crezut că dacă suntem în NATO, s-a terminat responsabilitatea apărării naţionale, ceea ce este complet eronat.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei: „În flancul estic – B9 şi ţările nordice după Vilnius 2025”. Invitaţii emisiunii au fost Tudor Curtifan, redactor şef Defense România şi generalul maior în rezervă Dan Grecu. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi!
Transcriere: RADOR RADIO ROMÂNIA
