RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (29 mai, ora 21:05) – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit, vă spune Radu Dobriţoiu la o nouă ediţie a emisiunii „Euroatlantica”. Marcăm nouă ani de la operaţionalizarea sistemului antirachetă de la Deveselu, facilitate realizată de Statele Unite şi integrată acum în sistemul de apărare NATO. Un sistem similar se află în Polonia, tot pe Flancul de est al NATO, susţinut de Statele Unite în ultimii ani cu o prezenţă din ce în ce mai numeroasă de trupe. În Polonia, efectivele americane sunt în mare parte staţionate permanent, în timp ce în România, acestea sunt prezente pe bază rotaţională la Mihail Kogălniceanu, dar şi la Deveselu şi Câmpia Turzii.
Securitatea şi descurajarea pe Flancul estic al NATO este consolidată astfel de prezenţa americană şi implicit, prin două parteneriate strategice. Este vorba de principalul pilon de securitate al ţării noastre, Parteneriatul strategic cu Statele Unite. Un parteneriat strategic există şi între Bucureşti şi Varşovia. Parteneriatul nostru strategic continuă să livreze rezultate concrete pentru securitatea regională şi pregătirea militară a aliaţilor noştri, transmitea printr-un comunicat Ambasada Statelor Unite la Bucureşti cu ocazia livrării către România a unui nou echipament militar avansat. Pe principiul prezenţei rotaţionale a revenit la Mihail Kogălniceanu în luna martie o brigadă din celebra Divizie 101 Asalt Aerian „Screaming Eagles”.
Un împrumut de 920 de milioane de dolari acordat de Departamentul de Stat al SUA poate fi utilizat de România pentru o potenţială coproducţie atât a proiectilelor de artilerie standard NATO, cât şi a muniţiei pentru tancuri NATO. Un comunicat de presă primit ieri de la Ambasada SUA informează că Ministerul Economiei din România a semnat două scrisori de solicitare în vederea explorării modalităţilor prin care Statele Unite şi România pot consolida capacităţile de producţie în domeniul apărării. Realizarea de muniţie pentru tancurile Abrams şi de muniţie de artilerie reprezintă un pas esenţial în dezvoltarea capacităţii de producţie internă a României.
Discutăm la „Euroatlantica” despre Flancul de est al NATO, cu un reper important – Parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite. Invitaţii ediţiei sunt Eusebiu Slăvitescu, diplomat expert în politică externă şi cu un interviu înregistrat, Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de Securitate şi Apărare a Parlamentului European.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Parteneriatul strategic România – SUA: securitatea şi capacitatea de descurajare pe Flancul estic al NATO”.
Bună seara, domnule Eusebiu Slăvitescu! Ne auzim?
Eusebiu Slăvitescu: Vă aud foarte bine.
Radu Dobrițoiu: Bun venit la emisiunea „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi.
Domnule Eusebiu Slăvitescu, să precizăm pentru ascultători că eu sunt în studioul din Bucureşti, Radio România Actualităţi şi dumneavoastră sunteţi acum în Polonia, ţară care, alături de România, susţine puterea militară a Flancului de est al NATO. Cunoaşteţi importanţa ambelor ţări aflate la graniţa răsăriteană a Alianţei. Să folosim matematica în suport la această primă întrebare. Cum putem folosi numitorul comun Statele Unite în relaţia Polonia-România pentru flancul răsăritean al Alianţei?
Eusebiu Slăvitescu: Este esenţial pentru Flancul estic de securitate ca România şi Polonia să rămână puternic ancorate atât în familia euroatlantică, cât şi în familia europeană. De aici şi marele interes pe care polonezii l-au avut cu privire la alegerile pe care România tocmai ce le-au avut şi interesul pe care şi România îl are la rândul ei cu privire la alegerile lor. O Românie care ar fi mers în direcţia Est ar fi fost o problemă mare pentru Polonia, pentru că ar slăbi foarte mult Flancul Estic, acest lanţ de securitate în condiţiile în care România şi Polonia sunt statele cu cele mai mari economii şi mai ales statele cu cele mai mari armate pe acest flanc. În aceste condiţii este esenţial ca să ne coordonăm cu Polonia şi Polonia cu România în continuare mai ales în contextul unui război brutal, criminal, ilegal al Federaţiei Ruse în Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Şi să dezvoltăm cu numitorul comun Statele Unite, iată, cu un parteneriat strategic cu România şi România cu un parteneriat strategic cu Polonia, ca numitor comun al acestei relaţii pentru securitatea pe partea răsăriteană a Europei.
Eusebiu Slăvitescu: Da, atât România cât şi Polonia, dumneavoastră aveţi dreptate, ambele state, prin parteneriatul strategic încheiat cu Statele Unite, această relaţie privilegiată pe care o avem cu Statele Unite, securitatea noastră, umbrela de securitate atât a României cât şi a Poloniei, iată, sunt aceste garanţii de securitate date de Statele Unite, respectiv articolul 5 din Tratatul de la Washington-NATO, cât şi această relaţie specială pe care o avem, mai ales în termen de securitate cu Statele Unite.
Dacă România în continuare, pentru că trebuie să vorbim de o nouă administraţie la Casa Albă, care îşi regândeşte, redimensionează interesele strategice, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine, acum vreo două luni de zile, Pentagonul ne-a anunţat că România, mă scuzaţi, că Europa, nu mai este un centru de interes strategic pentru Statele Unite, în condiţiile în care Asia ocupă acest loc în acest moment. În aceste condiţii, dacă România în continuare nizează, şi, din păcate, noi nu avem alte opţiuni pentru moment, cum întreaga Europa nu are alte opţiuni, mizează în continuare pe articolul 5, pe relaţia privilegiată cu Statele Unite. Polonia, în timp ce mizează pe aceeaşi relaţie privilegiată şi articolul 5, Polonia, în ultimile două-trei luni de zile, şi-a diversificat opţiunile de securitate, încheiind acordul de securitate consolidată cu Marea Britanie, urmează să încheie cu Germania, ce este un lucru mare pentru că relaţiile dintre Polonia şi Germania n-au fost întotdeauna foarte bune, din motive istorice, evident. Au încheiat acum trei săptămâni, la Nancy, în Franţa, acelaşi acord cu francezii, au mai încheiat cu stările nordice, cu stările baltice.
Iată, Polonia îşi diversifică aceste opţiuni de securitate în condiţiile în care şi aici este foarte important să menţionăm, dacă România este în continuare şi acum avem confirmarea, în ultimele zile am primit confirmarea de la Casa Albă, că România în continuare este de interes strategic pentru Statele Unite, dar până acum o săptămână, două săptămâni, nu mai eram singuri dacă Statele Unite mai consideră România de interes strategic – prin toate anunţurile făcute, prin toate, vă aduceţi aminte, dialoguri cu vicepreşedinte, mă rog, cu alegeri şi toate cele. Acum, faptul că, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră la început, în martie, o brigadă, prin rotaţie, a venit în România, faptul că baza militară de la Mihail Kogălniceanu, unde am crescut eu chiar lângă, este în continuă dezvoltare şi s-au investit milioane de euro în continuare, iar investiţia merge înainte, plus investiţiile masive ale firmelor private ExxonMobil în Marea Neagră pentru gaze şi resurse, iar numirea unui ambasador în România, la nici 24 de ore după terminarea mandatului a fostului ambasador, cât şi apelul telefonic cu Nicuşor Dan, ne confirmă, şi este o veste foarte bună pentru România, că România, în continuare, rămâne o ţară de interes pentru Statele Unite, iar interesele noastre pe securitate se aliniază perfect cu interesele Statelor Unite. De aici şi relaţia privilegiată pe care o avem. De aici şi relaţia privilegiată pe care o au, iată, şi vecinii noştri, şi mai mult decât atât, prietenii noştri, fratii noştri polonezi.
Radu Dobrițoiu: Scutul antirachetă de la Deveselu, conectat şi coordonat cu o facilitate similară pe Flancul de est al NATO din Polonia, cu importanţă inclusiv pentru apărarea Europei – să ascultăm şi ce mi-a declarat Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de Securitate şi Apărare a Parlamentului European. Marcăm nouă ani de la operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu. Potrivit Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, acest sistem de ultimă generaţie joacă un rol vital în arhitectura de apărare antirachetă a NATO. De la activarea sa, Aegis Ashore a sporit securitatea şi capacitatea de descurajare pe Flancul estic al NATO. Domnule Victor Boştinaru, din perspectiva apărării europene, cât de important este parteneriatul pe care România îl are cu Statele Unite?
Victor Boştinaru: Eu cred sincer că în sistemul de apărare a Flancului estic în ansamblul său, rolul Statelor Unite este esenţial, iar parteneriatul dintre România şi Statele Unite şi prezenţa acestui sistem pe teritoriul României, ca parte a unui sistem menit să apere această regiune a Europei în ansamblu, dar şi Statele Unite, ca ultim beneficiar al acestui sistem, printr-o proiectare a sistemelor antirachetă la distanţă mare, el devine cu mult mai important chiar decât şi-au imaginat decidenţii instalării acestui sistem la Deveselu. Cred că astăzi acest sistem este o piesă centrală în această zonă, împreună cu cel din Polonia, şi contribuie la securitatea Uniunii Europene în ansamblul său, aşa cum cred că în viitorul proiect de sistem de apărare a spaţiului aerian al Uniunii Europene în viitor, sistemul de la Deveselu va avea, de asemenea, un rol esenţial de jucat.
Radu Dobrițoiu: Aţi amintit deja, domnule Slăvitescu, Donald Trump l-a sunat pe noul preşedinte al României după ce Nicuşor Dan şi-a preluat mandatul. A fost o surpriză şi, totodată, o recunoaştere a parcursului euroatlantic al ţării noastre. Domnule Eusebiu Slăvitescu, reprezintă în acest moment România partenerul pe care Statele Unite şi-l doresc din punct de vedere militar alături de Polonia pe Flancul de estic al NATO?
Eusebiu Slăvitescu: Categoric da. Pentru Washington, în acest moment, Polonia ţine linia de nord, România ţine poarta Mării Negre, iar împreună formează un arc de rezistenţă care obligă SUA, cumva, să investească simultan pe ambele direcţii, ceea ce se întâmplă, chiar dacă fosta administraţie de la Casa Albă avea o abordare mai agresivă în sensul acesta. Vedem că şi noua administraţie Trump continuă în această direcţie, iar asta este o veste foarte bună atât pentru România – români, cât şi pentru Polonia – polonezi. Mai ales că în acest moment nici România, nici Polonia, noi nu avem o altă opţiune de securitate, iar faptul că Statele Unite şi noua administraţie Trump îşi doreşte să aprofundeze acest parteneriat, această relaţie specială, aşa cum reiese din apelul telefonic cu Nicuşor Dan, poate să fie doar o veste foarte, foarte bună. Încă o dată, să nu uităm, la graniţa noastră avem un război brutal, ilegal şi criminal, iar în acest context, cu atât mai mult, securizarea Flancului estic este mai importantă. Dacă îi întrebaţi pe românii în care locuiesc în Tulcea – eu sunt din Tulcea -, cei care stau mai prin nord, pe lângă Delta Dunării, care au mai auzit acele drone iraniene, vă vor spune ei cât de importante sunt aceste garanţii de securitate pentru ei. Pentru că ei sunt mai aproape, iată, de bocancul criminal rusesc.
Radu Dobrițoiu: Polonia surprinde periodic prin investiţiile pe care le face pentru a-şi consolida apărarea cu planuri de înzestrare care nu sunt doar eficiente, dar susţin şi economia Poloniei. Victor Boştinaru, fost europarlamentar, despre ascensiunea militară a Poloniei. Polonia îşi dezvoltă capacităţile militare şi va reprezenta în viitor una dintre principalele forţe ale pilonului european al NATO. Domnule Victor Boştinaru, vor reuşi România şi Polonia să consolideze cu propriile forţe securitatea şi capacitatea de descurajare pe Flancul estic al NATO?
Victor Boştinaru: În mod categoric, da. Astăzi, Polonia, printr-un efort absolut impresionant, un efort naţional continuu şi extrem de coerent, a reuşit să facă ceea ce părea incredibil sau aproape imposibil de făcut în urmă cu cinci-şase ani de zile, dezvoltarea fără precedentă a forţelor combatante terestre, dezvoltarea unor forţe aeriene care vor fi înzestrate cu F-35, dar şi cu alte echipamente, un sistem antiaerian extrem de sofisticat, o industrie capabilă să producă vehicule blindate de toate categoriile, devenind ceea ce cunoaştem foarte bine toţi, la orizontul la câţiva ani de zile, cea mai importantă forţă militară terestră din Europa, ceea ce este absolut considerabil. România ar fi trebuit să aibă, la rândul său, viziunea şi mai ales ambiţiile şi angajamentul Poloniei pentru a face la nivelul nostru paşii pe care îi face Polonia, inclusiv în domenii precum rezervele, serviciul militar, bază americană de tipul celei pe care noi vrem să o facem la Mihail Kogălnicianu, dar polonezii au una deja, cu forţe americane prezente permanent, nu prin rotaţie şi în perspectiva finalizării procesului de dotare a Armatei României cu toate categoriile de forţe, a achiziţiilor de tehnică, echipamente, ca şi a cooperării împreună cu Polonia în producţia de drone, văd acum deja o cooperare foarte strânsă care să facă din cele două ţări unul din vectorii importanţi în ce priveşte producţia de drone, de la cele de supraveghere la cele de atac, cele două forţe vor contribui semnificativ la securitatea Flancului de est şi prin aceasta, la securitatea europeană.
Dar singura mea îngrijorare vine mai ales din lentoarea decizională de la Bucureşti şi lipsa până acum a unei viziuni pe termen mediu şi lung a Bucureştiului. Vreau să cred că noul preşedinte care şi-a intrat în mandat şi care a anunţat deja ambiţii în acest domeniu, va da impulsul necesar şi în calitate de comandant suprem şi şef al Consiliului Suprem de Apărare, va face ca toate aceste proiecte să se dezvolte pentru interesele, în primul rând, ale României, pentru a descuraja orice tentativă de atac împotriva ţării noastre, dar şi pentru a creşte capacitatea noastră de cooperare cu alte state şi, în primul rând, cu Polonia, pe care o văd ca fiind o relaţie esenţială pentru stabilitatea şi securitatea Europei în viitorul deceniu.
Radu Dobrițoiu: Domnule Eusebiu Slăvitescu, analizăm consolidarea Flancului de est al NATO cu un parteneriat strategic al României cu Statele Unite, cu o posibilă dezvoltare de la prezenţa şi colaborarea militară la industria de armament. Statele Unite acordă un împrumut ţării noastre pentru colaborarea în domeniul producţiilor de muniţii pentru tancuri şi artilerie la standard de NATO. Cu fonduri europene la dispoziţie, cu o relaţie specială cu Statele Unite, poate România să îşi dezvolte o industrie de apărare la capacitate euroatlantică?
Eusebiu Slăvitescu: Poate, dacă România îşi doreşte acest lucru. Până în acest moment, România a fost foarte înceată, sau chiar absentă de la discuţiile aceste importante. Eu pe unde merg, tot vorbesc despre Polonia ca un model de urmat şi trebuie să ne trezim şi să avem o viziune şi eu îmi pun speranţele în noul preşedinte că va vedea acest lucru, va avea înţelepciunea aceasta. În Polonia se creează acum un hub de mentenanţă pentru tancurile Abrams, un precedent de know-how pe care România l-ar putea importa. Astăzi, cum aţi spus şi dumneavoastră, zilele trecute s-au semnat în România acordurile respective pentru producerea în comun a muniţiei – 155 şi a proiectilelor Abrams.
Iată aici o axă a muniţiei, reparăm tancurile la polonezi, iar noi le dăm muniţia aceasta. Iar acest lucru ar scurta lanţurile logistice NATO şi ar genera economii de scară. Asta pe termen scurt şi pe termen lung, dar pentru acest lucru avem nevoie de voinţă politică. Avem nevoie ca statul român să se mişte, ceea ce până acum nu prea s-a întâmplat. Asta în condiţiile în care Polonia doar asta aşteaptă. Pentru că Polonia, pe securitate, pentru că lor le este foarte frică de ce se întâmplă acum în Ucraina, spre deosebire de noi. Eu lucrez cu polonezi la birou în fiecare zi. Trăiesc în frică. Toţi polonezii cu care am vorbit, s-au gândit deja, dacă îi atacă ruşii, pe unde îşi trimit familie din ţară. Toată lumea are 2.000 – 3.000 de euro cash în casă, lucruri pe care noi în România nu le avem, nu ne-am gândit. Noi suntem mult mai pasivi aşa, mai ignoranţi, ca să fiu elegant. Ori avem nevoie de o atitudine pro-activă, să luăm iniţiativă şi, iată, să dăm mâna deja întinsă a polonezilor, pentru a dezvolta industria de apărare. Şi noi avem ceva industrie, mai micuţă. Polonezii vin cu o forţă mai mare, dar, încă o dată, trebuie să ne dorim acest lucru. Şi îmi doresc foarte mult ca, iată, acest nou început de mandat să meargă în acest sens. Polonia rămâne un model de urmat pentru România fără discuţie.
Radu Dobrițoiu: Domnule Eusebiu Slăvitescu, se va muta interesul militar al SUA în Europa, spre estul continentului, respectiv spre Polonia şi România?
Eusebiu Slăvitescu: În acest moment dificil de spus. Aşa cum am spus la început, Statele Unite urmează să îşi retragă din prezenţa militară în Europa. Asta a fost anunţat oficial. Nu ştim care sunt planurile lor. Mai degrabă m-aş aştepta să îşi retragă din Germania mai multe forţe şi nu din România, în condiţiile în care Baza de la Mihail Kogălniceanu, în continuă dezvoltare, poate servi ca un pod către Orientul Mijlociu, unde Statele Unite au interese masive. Ori pe acest lucru, România riscă să fie în siguranţă. În ce priveşte Germania şi alte state, cel mai probabil ne aşteptăm la o retragere a trupelor şi o slăbire a prezenţei militare de acolo.
Radu Dobrițoiu: Beneficiind de suportul Statelor Unite cu interese clare pentru zona Mării Negre, poate intra România în rândul mediatorilor regionali pentru pacea din Ucraina, alături de Polonia şi Turcia?
Eusebiu Slăvitescu: Destul de complicat, mai ales pentru că România a declarat, nu vor să trimită, nu vrea să trimită soldaţii care să asigure pacea, ca garanţie de securitate. Destul de complicat. Probabil că România, vocea României, va fi auzită la nivel european.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult!
Eusebiu Slăvitescu: Vă mulţumesc şi eu.
Radu Dobrițoiu: „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei: „Parteneriatul strategic România – SUA: securitatea şi capacitatea de descurajare pe Flancul estic al NATO”.
Invitaţii emisiunii au fost Eusebiu Slăvitescu, diplomat, expert în politică externă şi cu un interviu înregistrat, Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de securitate şi apărare a Parlamentului European.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR
