Emisiunea: „Euroatlantica” 23 mai – Relizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Regiunea Mării Negre reprezintă o falie strategică pe harta geopolitică a Europei, cu o dinamică conflictuală în schimbare şi interese de securitate intersectate. Odată cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi blocarea porturilor ucrainene din Marea Neagră, această regiune capătă o mai mare importanţă geopolitică şi geoeconomică. Rusia a schimbat deja echilibrul de securitate din Marea Neagră în favoarea sa, anexând Crimeea în 2014 şi preluând controlul asupra Mării Azov. Invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022 a transformat Marea Neagră într-o zonă fierbinte, marcată de militarizarea sporită, ca spaţiu de confruntare.
Rusia şi Turcia joacă un rol central în schimbarea coordonatelor geopolitice. Astfel, din perspectiva Rusiei, Marea Neagră este o rampă de lansare pentru proiecţia puterii şi influenţei în Marea Mediterană, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi sudul Europei. Turcia este cel mai important actor al NATO la Marea Neagră. Ankara se consideră totodată o punte pentru comerţul dintre Asia şi Europa. Marea Neagră reprezintă o temă importantă şi în cadrul forumului organizat astăzi şi mâine la Bucureşti de New Strategy Center. La aceste dezbateri vin peste 200 de participanţi. Se discută despre Marea Neagră, relevanţa strategică, tehnologii distructive, lecţii învăţate pentru domeniile aerian şi terestru, folosirea dronelor, contra dronelor, situaţia de pe frontul din Ucraina. Se discută şi despre Balcani, iarăşi o zonă unde Rusia o să speculeze vulnerabilităţile deja cunoscute ale regiunii. Radio România Actualităţi se numără printre partenerii acestei important eveniment.
Discutăm la Euroatlantica despre securitatea în regiunea Mării Negre. Invitaţii ediţiei: Simona Cojocaru, secretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, şi colonelul în rezervă Ion Petrescu, analist militar, fost şef al Trustului de Presă al Armatei. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta Euroatlantica. Tema ediţiei: ”Securitatea la Marea Neagră – punct cheie în stabilitatea Europei”.
Bună seara, doamnă secretar de stat Simona Cojocaru!
Simona Cojocaru: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu!
Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut! Sărutări de mâini doamnei secretar de stat.
Radu Dobrițoiu: Doamnă, domnule, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”! Bun venit la Radio România Actualităţi! Doamnă secretar de stat Simona Cojocaru, sunteţi speaker la conferinţa organizată de News Strategy Center. Aţi luat cuvântul. Aţi dezbătut în cadrul sesiunii intitulate „Ce fel de garanţii de securitate ar trebui să primească Ucraina? Cât de repede se va întâmpla procesul de integrare în NATO al Ucrainei”? Ce informaţii aţi prezentat astăzi la acest forum?
Simona Cojocaru: În primul rând, vreau să vă mulţumesc pentru invitaţie. Sunt încântată să fiu alături de dumneavoastră în această seară. Într-adevăr, astăzi am fost şi eu speaker într-unul dintre panelurile primei zile ale Forumului Balkan and Black Sea Security şi aş dori să vă mai spun că într-adevăr, an de an, a devenit din ce în ce mai clar că acest forum este o marcă a României datorită New Strategy Center, a capacităţii extraordinare de a coagula o participare remarcabilă a oficialilor şi think tank-erilor români şi străini la Bucureşti. Astăzi a fost o zi plină, o zi extraordinară. Vreau să vă spun că dezbaterile continuă şi la această oră. Preşedintele Senatului Nicolae Ciucă şi preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, au fost acolo, generali americani, Petraeus, Breedlove, Hodges, profesorul emerit Nouriel Roubini de la New York University sau distins un profesor şi diplomat francez François Heisbourg, cu care eu am fost în acelaşi panel şi alături de Alice Rufo, directoare generală în Ministerul Apărării francez şi bineînţeles, de generalul american Ben Hodges. Vă mulţumesc pentru întrebare. Astăzi Marea Neagră este un nod strategic, în contextul acestui război brutal şi ilegal care a început la 24 februarie 2022 în Ucraina. Marea Neagră a devenit un punct central pentru securitatea euroatlantică şi este este o zonă deosebit de important pentru România, pentru Alianţa Nord-Atlantică.
Acest nou context a subminat siguranţa şi libertatea de navigaţie în Marea Neagră, crescând nivelul ameninţărilor şi provocărilor la adresa securităţii şi stabilităţii ţărilor din regiune. Mai mult, discutăm de o strategie a Federaţiei Ruse pe termen lung, care vizează refacerea acelor sfere de influenţă în regiune, continuând să reprezinte o ameninţare pentru securitate şi stabilitate. Ceea ce am accentuat eu în intervenţia mea a fost că securitatea şi stabilitatea Ucrainei şi obţinerea unei păci durabile şi juste în Ucraina sunt în interesul strategic al României. Este foarte important să menţinem unitatea aliată. Ştiţi că ne pregătim, în curând, pentru un summit, un summit deosebit de important taliat la Washington, la mijlocul lunii iulie, un summit aniversar, 75 de ani, de la crearea Alianţei şi am subliniat faptul că trebuie să rămânem uniţi. Dacă vreţi unitatea, poate fi sau poate contribui ca Ucraina să învingă. Unitate înseamnă sprijin pentru Ucraina în creşterea interoperabilităţii sale, în creşterea capacităţii sale de apărare şi apropierea sa de NATO. Bineînţeles, Ucraina trebuie sprijinită să câştige, să câştige, să câştige.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, război electronic în desfăşurare deja în regiunea Mării Negre, cu întrerupere a unor activităţi ale companiilor aeriene civile. Rusia operează deja printr-un război electronic care este activ inclusiv în zona de est a României. Oricât de alarmantă pare această informaţie, ea cuprinde esenţa unui raport publicat în această lună de Centrul Euroatlantic pentru Rezilienţă. Domnule colonel Petrescu, cât de mult influenţează sau impactează aceste acţiuni ale Rusiei? Sunt aceste acţiuni o testare a câmpului de luptă electronic în bazinul Mării Negre?
Ion Petrescu: O întrebare justificată, dar v-aş semnala diferenţa specifică dintre Marea Neagră şi Marea Baltică. În Marea Baltică, ruşii aplică celebra politică tradiţională Maskirovka, adică mimează ceva ca să inducă în eroarea adversarul, cum a fost apariţia pe o hartă, pe un site în Moscova a unei noi delimitări a mării de care răspunde Federaţia Rusă, ceea ce a alarmat pe neiniţiaţi, în sensul că s-ar dori schimbarea frontierei maritime a Federaţiei Ruse în Marea Baltică. În Marea Neagră, lucrurile stau diferit şi vestea bună a acestor zile este faptul că trei state membre ale NATO în Marea Neagră, adică riverane la Marea Neagră – Tulcea, Bulgaria şi România – au decis să treacă la operaţiunea de deminare a Mării Negre, astfel încât să fluidizeze traficul naval normal în această zonă. O decizie la care Rusia nu a avut nicio reacţie, pentru simplul motiv că şi navele ruseşti comerciale beneficiază de o asemenea operaţiune. În al doilea rând, aici, în Marea Neagră, se află oameni care au o istorie ce le marchează nu numai trecutul, dar şi modul în care îşi proiectează viitorul. Vizita benefică a premierului român în Turcia şi declaraţiile comune făcute de oficialul român şi preşedintele Turciei au demonstrat că sunt legături tradiţionale între România şi Turcia, care contează în ecuaţia geopolitică actuală şi inclusiv statutul lor de ţări membre ale NATO validează, sigilează noile colaborări convenite de comun acord.
Radu Dobrițoiu: La forumul organizat de New Strategy Center a luat cuvântul astăzi şi generalul american în rezervă David Petraeus. Oana Bâlă a urmărit declaraţiile fostului şef al CIA.
*
Reporter: Oana Bâlă – Fostul director al CIA, generalul american David Petraeus, este de părere că există mai multe variabile de luat în calcul atunci când vorbeşte despre victoria Ucrainei în războiul generat de Rusia. Generalul american a făcut referire şi la pachetul de ajutor militar aprobat recent în Congresul american, prin care Ucraina primeşte 61 de miliarde de dolari.
David Petraeus: Singurul mod în care poţi defini victoria este să spui că Ucraina recâştigă controlul asupra întregului său teritoriu, revenind la configuraţia de dinainte de 2014. Întrebarea cea mai importantă este dacă acest lucru va fi posibil şi cred că singurul răspuns la această întrebare este că depinde; în primul rând, de continuarea asistenţei oferite de Statele Unite ale Americii, care a durat prea mult timp până când a fost aprobată. 61 de miliarde de dolari este, în mod evident o sumă mult mai mare chiar decât cele 44 de miliarde oferite deja de americani. Se întrevede încă un moment periculos pentru Ucraina, cu ofensiva rusă în curs de desfăşurare în jurul Harkovului şi apoi vom vedea ce se va întâmpla cu ofensiva de vară. Asistenţa americană este bună de luat în considerare, cel puţin aş crede că aşa va fi. Aceasta poate dura cam un an, în funcţie de cheltuieli, dar este considerabilă.
Reporter: Generalul David Petraeus mai spune că victoria Ucrainei depinde şi de posibilitatea ca Occidentul să-i transfere Kievului activele ruseşti îngheţate, ca urmare a sancţiunilor, cu o valoare de 300 de miliarde de euro. Fostul director al CIA şi-a lansat la Bucureşti volumul „Conflict, evoluţia războiului din 1945 până la Ucraina”, scris împreună cu istoricul Andrew Roberts.
Radu Dobrițoiu: La dezbatere a participat şi reputatul economist Nouriel Roubini. El s-a referit la impactul pe care îl are conflictul din Ucraina asupra Europei. Cătălin Purcaru a consemnat de la forumul organizat de New Strategy Center:
Reporter: Statele occidentale trebuie să rămână unite pentru a oferi sprijin financiar, economic şi militar Ucrainei, astfel încât acest conflict să nu fie câştigat de Federaţia Rusă, a atras atenţia renumitul economist american Nouriel Roubini. Conflictul se referă doar la Rusia şi Ucraina, ci implică o mulţime de ameninţări pentru zona baltică şi pentru statele din Europa Centrală şi de Est, a afirmat Nouriel Roubini:
Nouriel Roubini: Dacă Statele Unite şi Uniunea Europeană nu sunt capabile să sprijine o ţară care este în sfera lor de influenţă geopolitică sau geografică, atunci ce se va întâmpla cu Taiwanul? China va spune că, dacă europenii nu pot apăra pe cineva de pe propriul lor continent, atunci poate să intre în Taiwan şi nimeni nu va ridica niciun deget.
Reporter: Nouriel Roubini a adăugat că în prezent sunt patru puteri revizioniste – China, Rusia, Coreea de Nord şi Iran, care pun sub semnul întrebări stabilitatea financiară, comercială, politică, securitară şi militară stabilite de statele occidentale după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Nouriel Roubini: Rusia supravieţuieşte din câteva motive: creşterea preţului la marfă a fost în avantajul Rusiei, cheltuie foarte multă apărare pe armată, asta face economia să meargă, dar nu produce marfă pentru populaţie, ci doar echipamente de război menite să distrugă şi mai mult Ucraina. Sunt deficite fiscale enorme, nesustenabile şi acestea vor duce la inflaţie şi la căderea monedei naţionale, deci Rusia pare că stă bine datorită unor factori temporali, dar chiar şi la finalul acestui război şi din nefericire va fi un conflict îngheţat dacă nu se schimbă regimul de la Moscova şi acest lucru este foarte puţin probabil, Rusia va descreşte din punct de vedere tehnologic, economic şi financiar, va ajunge un pitic sub influenţa Chinei şi va stagna şi mai mult decât stagna înainte de război.
Radu Dobrițoiu: Doamnă secretar de stat Simona Cojocaru, Marea Neagră are o nouă importanţă din perspectiva securităţii regionale, cu o evoluţie rapidă după ce Rusia a ocupat Crimeea. Care este rolul României pentru stabilitatea în această regiune, alături de NATO şi partenerul strategic Statele Unite?
Simona Cojocaru: Un rol definitoriu, avem un rol extraordinar de important ca aliat robust la Marea Neagră. Ştiţi că anul trecut, la summit-ul NATO de la Vilnius s-a resubliniat importanţa Mării Negre pentru securitatea aliaţilor şi s-au luat nişte decizii extraordinar de importante, cum ar fi planurile de apărare dedicate consolidării apărării pe flancul estic. De asemenea, anterior, decizia de a consolida flancul estic prin crearea grupurilor de luptă precum şi în România, au condus la creşterea capacităţii de descurajare. Discutăm de creşterea acestei capacităţi de descurajare şi apărare, pentru că trebuie să demonstrăm că avem capabilităţile necesare, că avem voinţa necesară pentru a face faţă oricărui riscuri şi ameninţări la Marea Neagră. Îi mulţumesc invitatului dumneavoastră, că a menţionat cooperarea recentă şi succesul, dacă vreţi, al celor trei aliaţi la Marea Neagră – România, Bulgaria şi Turcia, care, iată, colaborează pentru securitatea navigaţiei în Marea Neagră, având în vedere pericolul în creştere al minelor marine.
De asemenea, vreau să vă mai spun că în România, eforturile pe care le facem la nivel militar, la nivelul apărării, demonstrează că suntem astăzi un aliat extrem de responsabil în ceea ce priveşte apărarea colectivă. Le mulţumim aliaţilor noştri pentru toate contribuţiile şi la nivel bilateral şi în cadrul grupului de luptă condus de Franţa în România, pentru că încă o dată, toate acestea înseamnă descurajare şi transmiterea unor mesaje puternice pentru Federaţia Rusă sau pentru orice agresor că NATO este capabilă să-şi apere teritoriul şi populaţiile.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, reprezintă în acest moment Ucraina, inclusiv pentru zona Mării Negre, o apărare înaintată pentru România şi pentru Europa, o apărare la distanţă?
Ion Petrescu: Da, aţi şi dat răspunsul la întrebarea dumneavoastră, pentru că la preocuparea publică vizând poziţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, dacă vom da sau nu o baterie Patriot, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Dacă vrem ca să nu avem parte de război la graniţe este foarte bine să ajutăm armata ucraineană să reziste pe frontul de est, atât pentru eliberarea /…/ de sud ocupate /…/militarii de trupele imperiale ale lui Putin, cât şi pentru apărarea zonei centrale a Ucrainei, care este puternic presată de trupele ruse din zona Harkovului. Iar opiniei publice ruse în mod particular şi opiniei publice europene în mod general nu li se precizează un adevăr: da, trupele ruse au înaintat, da, au ocupat nişte sate, dar aceste sate-fantome nu sunt decât cu clădiri bombardate, distruse, fără locuitori, între ele ici-colo cu cadavre ale militarilor ruşi şi ale militarilor ucraineni care au căzut în lupte. Deci înaintarea rusă nu înseamnă cucerirea unor mari obiective economice sau a unor terenuri extrem de bogate, mă refer la bogăţii vizibile. S-a înaintat pe fondul realităţii că armata ucraineană a fost privată de muniţii pe care conta înainte. Şi vom vedea cum va fi această vară, care nu cred că va repeta istoria unei noi succesiuni de evenimente favorabile Federaţiei Ruse, pentru simplul motiv că Ucraina a înţeles până la nivelul cetăţeanului de rând că nu este singură.
ntr-adevăr, duce greul, că în lina întâi sunt bărbaţii vorbitori ai limbii ucrainene, dar echipamentul, armamentul, muniţia vin din ţările membre ale NATO, pe filiera germană şi poloneză, unde s-au stabilit punctele de adunare a ajutoarelor statelor aliate, care au convenit în continuare să fie alături de poporul ucrainean, care luptă pentru existenţă, nu numai statală, ci şi pentru salvarea fiinţei sale naţionale. Nu sunt vorbe mari. Iar dacă este să ne referim la constanţa României, România este printre puţinele state din lume care au avut o poziţie echilibrată şi la nivelul conducerii de stat, a guvernelor, au fost personalităţi române care s-au exprimat cu grija cuvenită faţă de necesitatea sprijinirii de către opinia publică românească a poporului ucrainean. Aici avea dreptate generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Apărării României, atunci când spunea că o deteriorare a conflictului militar din Ucraina poate duce la o continuare a înaintării trupelor ruse spre centrul Europei. Şi asta pentru că, ştiţi cum se zice, pofta vine mâncând. Adică, odată ce ne-au înghiţit în mod oficial o serie de regiuni din Ucraina şi visează în continuare preşedintele rus la redobândirea teritoriului sovietic în graniţele Federaţiei Ruse… Nu există nicio garanţie că după rezolvarea – cu ghilimelele de rigoare – a dosarului ucrainean, trupele ruse se vor opri la graniţa, de pildă, cu Polonia.
Radu Dobrițoiu: Doamna secretar de stat Simona Cojocaru, unde regăsim Turcia în actuala balanţă a echilibrului de forţe la Marea Neagră?
Simona Cojocaru: Mâine, chiar mâine avem un panel în cadrul forumului, care se va focaliza din nou asupra Mării Negre, cu participarea directorului general din Ministerul de Externe turc, Basat Öztürk. Am fost împreună în echipa de negociere pentru misiunea de deminare la Marea Neagră, la care mă refer din nou, spunându-vă că reprezintă o premieră, o premieră de cooperare, dacă vreţi, între cele trei state aliate la Marea Neagră /…/ importantă şi a implicării aliate cu personal şi capabilităţi. Turcia este un aliat extrem de important al NATO şi ştim cu toţii lucrul acesta, aminteaţi mai devreme şi vizita recentă a primului ministru, alături de membri ai Guvernului, la Ankara – extrem, extrem de important pentru a demonstra că suntem aliaţi, suntem în această zonă, în Marea Neagră, şi trebuie să avem o cooperare regională, dar, bineînţeles, în cadru aliat. Este foarte necesar să fim împreună /…/ împreună la NATO, cât de importantă este Marea Neagră pe agenda aliată şi cred că vom face acest lucru împreună cu Turcia şi, bineînţeles, cu Bulgaria, pentru că suntem aliaţi, nu, aici. Aşa cum Polonia şi statele baltice susţin importanţa /…/ estic aliat, aşa, în această zonă de sud trebuie să demonstrăm poate mai multă unitate, mai multă consecvenţă în poziţiile pe care le susţinem la NATO. Vreau să vă spun că, în ultima vreme, cooperarea noastră cu Turcia a crescut considerabil. Ministrul apărării român, împreună cu cel turc au semnat şi un nou acord de cooperare la nivelul apărării, anul trecut, avem o serie de activităţi extrem de importante, cum ar fi exerciţiile şi alte tipuri de cooperare între noi. Suntem încrezători că împreună vom reuşi să menţinem Marea Neagră pe agenda aliată.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, iată, România găzduieşte cel mai important târg de tehnică militară din regiune şi cel mai important forum de securitate. Este un nou semnal că România a crescut în ultimii ani ca importanţă în contextul geopolitic regional?
Ion Petrescu: Desigur, dar dacă ne uităm la harta Mării Negre, trebuie să includem, din perspectiva statelor apropiate de valurile acestei mări, care în starea ei normală este o mare cenuşie, Republica Moldova. De altfel, în Republica Moldova pe unde am fost zilele trecute, îmi spunea comandantul Armatei Naţionale, general Ohladciuc că cei din Ministerul Apărării Publice, în Moldova aşteaptă cu interes şi plăcere vizita doamnei secretar de stat Simona Cojocaru la Chişinău. După care îl aşteaptă pe generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării României. Deci şi Republica Moldova, care se află la răsărit de România, trebuie să fie luată în calcul, pentru că în economia, în ecuaţia aceasta democratică a Mării Negre este o voce care contează în corul care cere concordie, construcţie, reconstrucţie, pace colaborare. Deci stări opuse stării de confruntare militară existentă acum în Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Foarte scurt. Doamna Simona Cojocaru – în contextul dezbaterilor despre securitatea în regiunea Mării Negre, vă rog să vă referiţi la Baza ‘Mihail Kogălniceanu’.
Simona Cojocaru: O bază cu rol sporit, în ultima vreme, trupe americane crescute acolo. Avem un angajament de a extinde baza şi de a o face să fie un nod, un hub, dacă vreţi, pe agenda NATO, pentru NATO şi la nivel naţional, extrem de important.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! ‘Eurotlantica’ la final; titlul ediţiei ”Securitatea la Marea Neagră, punct cheie în stabilitatea Europei”. Invitaţii emisiunii au fost: Simona Cojocaru, secretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi colonelul în rezervă Ion Petrescu, militar, fost şef al trustului de presă al Armatei.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi.
Transcriere RADOR
