Emisiunea Euroatlantica, difuzată la Radio România Actualităţi în data de 17 martie, realizator Radu Dobriţoiu.
Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Înainte de a ordona invadarea Ucrainei, Vladimir Putin se aştepta la un război-fulger, prin care ţara vecină ar fi fost ocupată în 72 de ore. Planurile i-au fost cel puţin amânate, dacă nu chiar anulate, pentru că Armata Roşie nu a fost întâmpinată cu flori, ci cu determinare şi patriotism, de către poporul şi armata ucrainene. Au trecut trei săptămâni de când a început noua agresiunea a Rusiei asupra Ucrainei şi pierderile Moscovei sunt din ce în mai mari. Timpul consumă din resursele umane, logistice şi de tehnică ale Armatei Roşii. Vladimir Putin spera să semene discordie între membrii NATO, dar a reuşit, în schimb, să consolideze Alianţa, având ca rezultat creşterea sprijinului şi simpatiei pentru poporul ucrainean. Ieri a avut loc la Bruxelles o reuniune extraordinară a miniştrilor apărării din NATO; principalul subiect pe ordinea de zi: invazia din Ucraina. Ucraina a ales să adopte un război asimetric, care implică tactici neconvenţionale, utilizate atunci când o tabără este puternic depăşită de cealaltă. Tancurile, blindatele, aeronavele ruseşti au fost distruse sau avariate de rachetele portabile folosite de militarii ucraineni. Războiul din Ucraina a readus în actualitate importanţa dronelor. Înainte de începerea invaziei, Ucraina deţinea 72 de drone Bayraktar, cu două centre de comandă. Aceste aeronave fără pilot au devenit atât de populare încât ucrainenii le-au dedicat cântece sau şi-au botezat animalele de companie cu numele dronei. Pe câmpul de luptă, dronele au provocat pagube însemnate între tancurile ruseşti.
Vorbim în această ediţie „Euroatlantica” despre războiul contemporan şi despre importanţa pe care o au dronele şi rachetele portabile, în contrapondere cu puterea tancurilor şi a blindatelor.
Invitaţii acestei ediţii „Euroatlantica” sunt profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane, şi generalul în rezervă Eugen Bădălan, fost şef al Statului Major General. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: Războiul din Ucraina şi noile tehnologii de luptă.
Colegii din regia de emisie îmi confirmă că avem legăturile telefonice stabilite cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu!
Ştefan Popescu: Bună seara şi dumneavoastră şi îl salut şi pe domnul general!
Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule general Eugen Bădălan!
Gen. (r) Eugen Bădălan: Bună seara, domnule Dobriţoiu! Îl salut pe domnul profesor!
Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, se pare că Putin a reuşit să consolideze NATO, cu mici nuanţe din partea unor aliaţi. S-a constatat o importantă unitate. Cât de bine este, cât de importantă este această dovadă pentru NATO, dar mai ales pentru statele de pe flancul de est?
Ştefan Popescu: Da, am putea spune că este unul din rezultatele sau din calculele greşite ale lui Vladimir Putin, care mizase pe diviziunile dintre occidentali, îndeosebi dintre europeni şi aliaţi, marele aliat de pe celălalt mal al Atlanticului. Dar iată că Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic a fost revitalizată, iar acest lucru, desigur, este foarte important de pe flancul estic, în special România, pentru că nu vedem şi nu trebuie numai să vedem faptul că Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic şi-a regăsit o coeziune absolut remarcabilă, dar faptul că există şi o sinergie cu Uniunea Europeană. Pentru că vedem că statele Uniunii Europene încep să îşi dea seama că trebuie făcut un efort mult mai mare în direcţia ţărilor de pe flancul estic. Şi e şi normal să existe această sinergie, pentru că securitatea naţională este un complex, securitatea flancului estic este un concept mult mai larg, care ţine nu numai de forţele militare, dar şi de economie. Vedem că suntem într-un război, cum spuneaţi dumneavoastră, de tip nou. Avem şi un război economic, un război informaţional. Armata este folosită…
Radu Dobriţoiu: Din păcate, nu avem un semnal foarte bun, domnule profesor. Mergem mai departe. Unitatea aliaţilor a fost reafirmată ieri, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară NATO. Cristian Dumitraşcu a realizat pentru „Euroatlantica” un interviu cu ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu.
Reuniunea extraordinară NATO
Reporter: Cristian Dumitraşcu – Invitat la „Euroatlantica”, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, de la Bruxelles. Domnule ministru, vă mulţumim pentru că aţi acceptat să intraţi cu noi!
Vasile Dîncu: E o mare bucurie pentru mine să mă întâlnesc pe unde cu ascultătorii dumneavoastră!
Cristian Dumitraşcu: Care sunt lucrurile care s-au discutat şi dacă vă dau speranţe aceste lucruri.
Vasile Dîncu: Da, astăzi am avut două sesiuni destul de complexe despre modul în care trebuie să ne organizăm ca pe viitor să nu mai avem surprize strategice, cum a fost acest atac al Rusiei în Europa, totuşi. S-a discutat despre Ucraina, a fost prezent ministrul apărării din Ucraina, Reznikov, printr-o teleconferinţă s-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi evident nevoia de a participa cât mai mult la sprijinul Ucrainei, a Republicii Moldova, a Georgiei, şi a ţărilor de pe flancul estic. Rolul pe care ţări ca Polonia, România, Slovacia sau ţările baltice îl au în această zonă, pentru a consolida flancul estic, pentru managementul fluxurilor de refugiaţi şi sprijinul de care au nevoie pentru ca să fie în continuare puternice, să aibă o rezilienţă destulă pentru a primi, a sprijini Ucraina şi a primi refugiaţi.
Cristian Dumitraşcu: În acelaşi timp, opinia publică din România este foarte îngrijorată, sunt convins că dumneavoastră, dincolo de funcţia publică de ministru al apărării, aveţi oameni apropiaţi, aveţi oameni, poate, din familie, care v-au întrebat cu aceeaşi înfrigurare cu care ne-au întrebat şi pe noi, ceilalţi, care mai aveam legătură cu armata, vine sau nu vine războiul peste noi?
Vasile Dîncu: Este logică nevoia oamenilor de securitate, este logică neîncrederea în promisiunile pe care Rusia le face acum, că Ucraina este singura lor problemă, este logic ca oamenii să se îngrijoreze cu privire la situaţia economică sau la situaţia de securitate a României, dar ceea ce am discutat la a doua sesiune a fost tocmai întărirea flancului estic, trecerea la o nouă postură NATO în această zonă, se trece evident, trecem la postura de apărare, după ce a fost activată Forţa de Răspuns înseamnă că flancul estic va fi întărit într-un mod accelerat, dar era un proces care era pe termen mai lung, dar acum, aşa cum aţi văzut, avem deja un battlegroup, un batalion de luptă, care are Franţa ca naţiune cadru. S-a anunţat participarea Belgiei, Olandei, de asemenea, Belgia şi Olanda au adus deja oameni în România. Portugalia ne-a anunţat că va contribui cu trupe. Italienii au dublat numărul de avioane, forţă aeriană pentru poliţie aeriană, nemţii au adus Eurofighter în România, deja dublând de asemenea prezenţa. Deci, este o preocupare vie în a asigura securitatea României. România nu este singură. România este parte a NATO şi am primit şi aici toate aprecierile pentru modul în care s-a pregătit pentru a primi trupe străine, pentru a face toate lucrurile ca trupele care sunt venite pe teritoriul nostru să intre continuu în aplicaţii, cu Armata României, să lucreze împreună la antrenamente, deci, totul se desfăşoară într-o dinamică extraordinară. Oamenii pot să stea liniştiţi din această perspectivă. Nu există niciun semn că ar putea fi atacat un teritoriu NATO. Încă o dată, toate ţările NATO, SUA, prezente aici, prin secretarul Loyd Austin III au reiterat încă o dată hotărârea de a apăra orice centimetru din ţară NATO, aşa cum s-a vorbit şi înainte.
Activarea Forţei de Răspuns NATO
Radu Dobriţoiu: Domnule general Eugen Bădălan, se întâmplă pentru prima dată, ce presupune activarea Forţei de Răspuns NATO?
Gen. (r) Eugen Bădălan: Este pentru prima dată în istoria organizaţiei când se activează Forţa de Răspuns. Aceasta presupune ca o bună parte din efectivele militare, tehnica militară şi efectivele pe care ţările membre le pun la dispoziţia NATO să intre, să zicem aşa, în poziţie de pregătire de luptă, să se realizeze dispozitivul strategic nu numai pentru descurajare, dar şi pentru apărarea împotriva oricărei agresiuni a vreuneia dintre ţările membre. Este foarte important pentru flancul estic al NATO acest lucru, mai ales pentru zona sud-estică, pentru că în zona nord-estică lucrurile erau mai rezolvate oarecum pentru că dispozitive NATO erau mai bine create acolo. În schimb, flancul sud-estic, adică pe zona României, era foarte slab. Acum, prin aducerea grupului de luptă pe teritoriul României, care în zilele şi săptămânile următoare va creşte ca număr şi ca înzestrare, dă certitudinea României că dispozitivul de apărare al NATO este instalat. Din acest punct de vedere, pentru a da un fel de răspuns şi la o întrebare anterioară, personal, apreciez că nu există pericol iminent pentru ca România să intre în război, dar pe termen mediu şi lung, nimeni, în acest moment, nu ne poate da această garanţie.
Radu Dobriţoiu: Cu siguranţă, trebuie să liniştim populaţia şi bine că aţi făcut acest lucru, domnule general. Domnule profesor Ştefan Popescu, un război inegal; cât de importante sunt noile tehnologii militare pentru războiul contemporan?
Ştefan Popescu: Războiul contemporan, sigur că da, tehnologiile, noile tehnologii, domnul general, desigur, cunoaşte mult mai bine, joacă un rol fundamental. Vedem că poziţia de putere a statelor depinde de capacitatea lor tehnologică. Am văzut că, la summitul NATO de la Bruxelles, din iunie anul trecut, cele 30 de state membre au vorbit despre atacurile venite din spaţiu, de spaţiu, direcţionat împotriva instalaţiilor spaţiale sau din spaţiu către teatrele de operaţiuni terestre. Deci, noile tehnologii joacă un rol foarte important în culegerea de informaţii, şi nu numai, armamentul modern, dar, în acelaşi timp, trebuie spus că nu ajunge numai să acumulezi echipamente moderne pentru a avea o bună armată; este foarte important să le şi poţi utiliza, pentru că exerciţiile, capacitatea economică de a susţine o armată modernă este importantă. Gândiţi-vă cât costă o oră de zbor, zeci de mii de dolari pentru a avea un pilot bine antrenat! Şi mai este un aspect foarte important, am locuit mult în Franţa şi cunosc foarte bine situaţia, problema este şi efectul de masă. Actualul război din Ucraina, cu capacitatea ruşilor, sigur, lăsând la o parte deficienţele, dar de a concentra 130.000 – 150.000 de militari a pus pe gânduri strategii şi planificatorii din cea mai importantă armată din Uniunea Europeană. Recent, şeful Statului Major al Armatei franceze, generalul Burkhard, spunea că, în caz de necesitate, armată franceză poate mobiliza imediat 20.000 de militari. Nu ai nevoie numai de echipamente moderne, ai nevoie şi de echipamente clasice şi ai nevoie de efect de masă. Or, aici, forţele occidentale stau foarte rău, pentru că de 30 de ani nu au mai investit suficient, aliaţii americani au spus tot timpul că Europa nu face un efort eficient de apărare şi sper că acest conflict va remedia acest lucru. Am văzut noile credite votate de Parlamentul german, pentru că este foarte posibil ca la un moment dat să ne trezim cu două teatre majore de operaţiuni, atât în Europa, dar şi în Asia, zona indo-pacifică, unde sunt foarte multe elemente de tensiune, în Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud, şi este foarte important, dincolo de aceste echipamente, să pregătim şi rezilienţa noastră, pentru că, vedeţi ce înseamnă, nu foloseşti numai armamentul, foloseşti arma sancţiunilor. Este important să ai capacitatea de a-ţi asigura măcar controlul asupra unor domenii cheie, cum este energia, astfel încât să nu poţi fi influenţat în momentul în care iei o decizie fermă.
Sprijin SUA pentru Ucraina
Radu Dobriţoiu: În această săptămână, Statele Unite au autorizat o nouă tranşă de finanţare în valoare de 200 de milioane de dolari, pentru a susţine un flux constant de arme şi muniţii către Ucraina. Preşedintele Joe Biden:
Acest nou pachet va furniza Ucrainei o asistenţă fără precedent. Include 800 de sisteme antiaeriene, pentru a ne asigura că militarii ucraineni vor continua să oprească avioanele şi elicopterele care le atacă poporul şi pentru a apăra spaţiul aerian ucrainean. Noul nostru pachet de asistenţă include, de asemenea, 9.000 de sisteme antitanc şi 7.000 de mitraliere, armament individual, lansatoare de grenade pentru echiparea ucrainenilor.
Radu Dobriţoiu: Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden. Domnule general Eugen Bădălan, acest nou pachet include atât drone tactice, cât şi rachete portabile. Vă rog să vă referiţi la importanţa acestor echipamente pentru Armata Ucrainei.
Gen. (r) Eugen Bădălan: Oamenii care nu sunt la curent cu ultimele inovaţii în domeniul războiului cred că războiul se duce, aşa cum s-a dus şi altădată, în spaţiul terestru, în spaţiul aerian sau în spaţiul maritim. În ziua de astăzi acestor trei spaţii li s-au mai adăugat două: spaţiul cosmic şi spaţiul virtual. Ce se întâmplă acum în Ucraina vedem combinarea tuturor celor cinci spaţii în care se duce războiul, pentru că Putin şi-a păstrat acelaşi obiectiv strategic, numai că a trebuit să îşi schimbe tactica de abordare a acţiunilor aşa-zisei „operaţii speciale”, cum a numit-o el, dar care este invazie curată, pentru că în momentul în care a văzut că acţiunile lui militare nu au succes în faţa armatei ucrainene, a apărătorilor Ucrainei, a trecut să îi spunem aşa la un război total cu întreaga populaţie a Ucrainei, pentru că bombardează oraşe, bombardează obiective industriale, care nu sunt obiective militare, bombardează infrastructură de toate felurile, afectează grav tot ce au realizat ucrainenii până acum. Dar acum, ca să mă refer un pic la tehnica militară pe care Statele Unite o pune la dispoziţia Ucrainei pentru a putea apăra teritoriu, intră în categoria acelor arme inteligente care combină spaţiul terestru cu spaţiul virtual şi cu spaţiul cosmic, pentru că au capacitatea să se dirijeze şi să lovească, să spunem aşa, chirurgical ţintele. Rachetele antitanc sol-sol sunt rachete din categoria autodirijare, cel care lansează nu trebuie să aibă o pregătire ultraspecială, doar o lansează şi uită că a tras-o, pentru că racheta are capacitatea ca termic sau video să se dirijeze exact pe un blindat, pe care îl scoate din luptă. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu rachetele sol-aer, care, odată lansate nu trebuie ca să existe un operator care să o dirijeze, ea se autodirijează termic sau video şi loveşte o ţintă aeriană. Deci, cred că ajutorul pe care americanii l-au dat acum ucrainenilor este de foarte mare importanţă, ca ucrainenii să îşi întărească rezistenţa în faţa invadatorului rus.
Radu Dobriţoiu: Din această perspectivă, domnule general, Armata României ar trebui să îşi orienteze priorităţile de înzestrare şi spre achiziţii de drone şi rachete portabile şi cu mai mare viteză?
Gen. (r) Eugen Bădălan: Ar trebui. Armatei României i-ar trebui foarte multe lucruri, pe care nu le-a făcut până acum. Acum am văzut că guvernanţii încep să se îndrepte cu gândul către înzestrarea Armatei, atât prin creşterea alocării bugetare, dar şi prin găsirea unor soluţii ca pe teritoriul României, în fabricile din România să se producă transportoare blindate, să se producă drone şi cred că este un pas înainte, dar nu este suficient. Pentru că noi ne bucurăm că avem grup de luptă NATO pe teritoriul României. Întâi ar trebui să avem unităţile noastre operative gata de luptă, dar nu vreau să intru într-un comentariu de acest gen, care nu cred că ajută pe cineva la acest moment.
Războiul din Ucraina şi ciitorul NATO
Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu cât de importante sunt informaţiile furnizate de războiul din Ucraina pentru viitorul Alianţei, inclusiv din perspectiva noilor tehnologii militare?
Ştefan Popescu: Păi, tocmai Alianţa în momentul de faţă şi marile state observă, observă foarte mult. Eu cred că acesta este şi unul dintre costurile foarte mari plătite de Rusia, pentru că probabil s-a gândit că va fi o operaţiune militară de genul celei declanşate pe teatrul sirian. Or, angajarea acestor forţe masive şi a tuturor categoriilor de forţe expun, îi arată slăbiciunile, dar în acelaşi timp, aşa cum, dând exemplu armatei franceze, care dispune de cele mai importante forţe terestre din Europa, permit şi aliaţilor din NATO să tragă anumite concluzii, să vadă unde ne-au dus zecile de ani de subfinanţare, pentru că subfinanţarea, sigur, mult mai gravă în anumite state, cum este România din păcate, dar probleme foarte grave sunt şi în Germania, aţi auzit declaraţia foarte tranşantă a şefului Statului Major al Armatei germane spunând că Armata germană nu poate să îşi asigure singură misiunile. Or, aceste lucruri trebuie corectate. Este nevoie de investiţii, este nevoie să privim securitatea într-un sens global, pentru că avem nevoie şi de factorul demografic, inclusiv în România. Este nevoie, domnul general a spus foarte bine, de industria de apărare, pentru că în momentul în care te afli în conflict trebuie să ai şi capacitatea să îţi mobilizezi industria – vă dau exemplu, ieri s-a discutat în Comisia de apărare în Adunarea Naţională franceză că armata are pentru 15 zile muniţii, 15 zile. Gândiţi-vă, războiul e de mare intensitate. Şi încă ceva ne mai arată conflictul din Ucraina foarte important, în ciuda faptului că războiul a devenit total, pentru că ce a fost operaţiunea de asfixiere, de desfăşurare a forţelor militare în jurul Ucrainei până în 24 februarie, să înceapă invazia? Nu a fost o operaţiune de asfixiere, folosirea forţelor militare ca blocadă asupra unei ţări? I-a afectat securitatea. Dar faptul că revenim la războiul de mare intensitate, or, trebuie să fii pregătit pentru a avea forţe suficiente în momentul în care ne întoarcem la această competiţie clasică între marile puteri.
Radu Dobriţoiu: Domnule general Bădălan, armata rusă nu a reuşit încă să obţină superioritatea aeriană deasupra Ucrainei, în aceste condiţii, plus 800 de rachete Stinger şi 100 de drone tactice care se vor adăuga arsenalului armatei ucrainene, cum sună viitorul pentru armata invadatoare?
Gen. (r) Eugen Bădălan: Eu aş vrea, aşa concluziv, să vă spun un lucru, să presupunem că armata Rusiei are capacitatea să învingă armata Ucrainei, deşi nici de asta nu sunt convins, dar niciodată armata Federaţiei Ruse nu va putea învinge poporul ucrainean, pentru că nici o armată din lume nu poate învinge un popor. Armatele se înving între ele; popoarele nu pot fi învinse cu armată.
Radu Dobriţoiu: Da, este foarte important. Iată, revenim într-un fel şi la războiul popular, nu, domnule general, la armata populară, armata poporului?
Gen. (r) Eugen Bădălan: Ce se întâmplă acum în Ucraina, din punct de vedere al Ucrainei, este un război popular, un război de rezistenţă totală a ucrainenilor în faţa invadatorului. Deşi acest lucru produce pagube enorme, noi doi am văzut dramele războiul, am văzut cu ochii noştri cât de dramatice sunt urmările războiului şi, de aceea, deplâng poporul ucrainean în acest moment.
Radu Dobriţoiu: „Euroatlantica” la final. Tema ediţiei: „Războiul din Ucraina şi noile tehnologii de luptă”. Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane, şi generalul Eugen Bădălan, fost şef al Statului Major General. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Foto copertă: defence-blog.com
Transcrierea emisiunii: RADOR
