În premieră în istoria României şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, este chemat în instanţă pentru a explica decizii politice. Primul general al Armatei României este chemat de un judecător civil CA PÂRÂT! Niciodată un general, cu atât mai mult şeful Statului Major General, nu a fot chemat în instanţă civilă pentru a justifica o decizie politică. Un judecător civil a decis astăzi ca generalul Nicolae Ciucă să fie chemat pentru a fi interogat ca parte a procesului ce are ca obiect o cerere de anulare a decretului semnat de preşedintele Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului SMAp, generalul Nicolae Ciucă. Şeful Armatei este chemat CA PÂRĂT într-o speţă administrativă de către un judecător CIVIL. Nu vorbim aşadar de un tribunal militar sau de un judecător militar.
Judecătorul Silviu Barbu: ofiţerul Ciucă este PÂRÂT
Trăim vremuri speciale. Un judecător civil îl cheamă „la raport” pe şeful SMAp. În condiţiile în care generalul Ciucă nu are vreun demers, opinie, decizie în prinvinţa prelungirii mandatului său.
Absolut niciodată în istoria României nu a existat un astfel de caz. Un judecător civil (aşadar nu militar) îl cheamă la declaraţii pe şeful SMAp.
Un al doilea proces împotriva decretului lui Iohannis
Un proces separat care de fapt trebuie din punctul de vedere al speţei ar fi trebuit să fie cumilat cu primul. Acelaşi judecător care nu trebuia nici măcar să se pronunţe pe suspendare, cu o decizie care viza de fapt actualul proces, l-a chemat pe şeful SMAp să depună mărturie.
Cariera generalului Ciucă: anchetată de un judecător civil
„Dat fiind specificul cauzei, instanţa urmează să introducă în cauză, în calitate de pârât, a numitului Nicolae Ciucă. În motivare, instanţa are în vedere, pe scurt, faptul că o eventuală soluţie interferează cu cariera militară a ofiţerului Nicolae Ciucă, soluţia ce urmează să se pronunţe urmând să influenţeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestuia, iar respectarea dreptului la un proces echitabil impune ca, într-un litigiu dedus judecăţii pe rolul unei instanţe, să fie avute în vedere drepturile şi libertăţile persoanelor asupra cărora actele judiciare pot să aibă influenţă. Acesta este un element de esenţă al statului de drept”, a motivat magistratul (Silviu Barbu).
De asemenea, judecătorul a pus în vedere MApN şi Administraţiei Prezidenţiale să analizeze posibilitatea ajungerii la o înţelegere amiabilă.
„Dat fiind obiectul cauzei şi interesul public superior, instanţa pune în vedere părţilor să examineze posibilitatea rezolvării litigiului în urma unei înţelegeri. Asta aşa, să aveţi ca temă de reflecţie până la termenul următor”, a transmis magistratul.
Consilierul MApN a anunţat că nu se poate pronunţa în legătură cu introducerea generalului Nicolae Ciucă în proces şi posibilitatea ajungerii la o înţelegere cu Administraţia Prezidenţială, deoarece decizia trebuie luată de conducerea MApN. Judecătorul Silviu Barbu a ridicat din oficiu o excepţie de neconstituţionalitate în legătură cu un articol din Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, raportat la articole din Constituţie privind la rolul şi atribuţiile preşedintelui (art. 80, 92, 94, 100), raportul şefului statului cu Guvernul, dar şi textele constituţionale privind forţele armate şi CSAT. Această excepţie se va discuta la termenul din 26 februarie.
Pe de altă parte, judecătorul a anunţat că se va pronunţa pe 14 februarie pe două excepţii ridicate anterior în cadrul procesului.
Ce ar putea declara generalul Ciucă în instanţă
Generalul Nicolae Ciucă poate declara în faţa instanţei că Armata României a fost prinsă la mijloc într-un joc politic. Şi îl va întreba probabil pe judecător cum s-a putut pronunţa în această speţă. Oare cum judecătorul s-a putut pronunţa fără a preciza care este „paguba iminentă” pe care o poate produce decretul preşedintelui Iohannis dacă acesta ar rămâne valabil (fiind un proces administrativ). Cu alte cuvinte, judecătorul nu a specificat care sunt prejudiciile, ce se poate produce, întâmpla dacă nu se suspendă decretul comandantului suprem al Armatei României (recte preşedintele Iohannis). Este vorba despre „prejudiciul iminent” pe care judecătorul nu l-a specificat. Prejudiciu împotriva unei instituţii sau a unei persoane – asta trebuia sa justifice decizia judecătorului. Peste toate, generalul Ciucă este un executant în urma unei decizii politice.
Potrivit unor surse juridice, suspendarea decretului se putea realiza doar pentru argumentarea unui prejudiciu iminent produs. Ceea ce nu s-a motivat în decizia judecătorului civil care acum îl cheamă în instanţă pe generalul Nicolae Ciucă.
Două dosare pe aceeaşi cauză
Vorbim în acest articol de fapt despre un alt dosar. În mod normal, pe procedură, pe corectitudine, grefierul şef nu trebuia să accepte al doilea caz. În mod normal era necesar, obiectiv şi corect să conexeze cauzele. Totul ne duce la ideea de incorectitudine de procedură pe o speţă ce are de fapt ca obiect ARMATA ROMÂNIEI. Chiar dacă a greşit grefierul, judecătorul trebuia să se pronunţe pentru a lăsa la decizia unei singure instanţe. Ceea ce s-a petrecut nu este nici corect şi nici posibil cu atât mai mult cu cât este vorba de comandantul Armatei României.
MApN, două acţiuni în contencios administrativ
MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti două acţiuni în contencios administrativ având acelaşi obiect: „anulare act administrativ + suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018”. Cele două acţiuni au fost introduse în instanţă pe 11 şi 14 ianuarie, fiind repartizate judecătorilor Vasile Bîcu şi Silviu Barbu.
În primul proces, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au cerut conexarea celor două dosare, susţinând că cererile depuse de MApN sunt identice şi nu pot fi dezbătute separat. În replică, MApN susţinea că solicitările sale nu sunt identice, deoarece prima se întemeiază pe articolul 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, iar a doua pe articolul 15 din acelaşi act normativ. Instanţa a dat dreptate MApN şi a respins cererea de conexare.
Generalul Ciucă va răspunde cererii instanţei
Din surse militare am aflat că în ciuda problemelor de procedură, în ciuda lipsei de corectitudine, generalul Ciucă se va prezenta la instanţă. Şi va prezenta argumentat, corect şi obiectiv că instanţa a decis ca Armata României să rămână fără coerenţa actului de comandă, fără capacitate de a se emite ordine şi dispoziţii militare, fără a avea reprezentare internaţională în mediul aliat (NATO şi UE).
