EMISIUNEA EUROATLANTICA, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (10 noiembrie 2022, ora 21:05) – realizator Radu Dobriţoiu.
Realizator: Radu Dobritoiu – Bun găsit. Au trecut 260 de zile de când Federaţia Rusă a invadat Ucraina. Un război care a întărit unitatea ţărilor libere care s-au alăturat Kievului în faţa agresiunii neprovocate a Moscovei, o confruntare inegală David contra Goliat, în care Kremlinul bombardează de ceva vreme ţinte civile, elemente de infrastructură, cartiere rezidenţiale şi instalaţii de electricitate, afectând în primul rând populaţia civilă. Pentru a evita un dezastru, trupele ruseşti au primit ordin să se retragă din Herson. Armata ucraineană a lansat o contraofensivă împotriva trupelor ruse în partea de nord-est a ţării, în afara Harkovului, şi a stabilizat liniile din Donbas, continuând să facă progrese metodice în jurul Hersonului. Preşedintele Volodimir Zelenski a insistat că forţele sale nu vor ceda nici măcar un centimetru în luptele pentru controlul regiunii Doneţk, din estul ţării.
Ucraina are alături Uniunea Europeană, ţările din G 7 şi din NATO, peste 50 de state care s-au angajat să sprijine Kievul în faţa agresiunii ruse. Cel mai recent pachet de asistenţă anunţat de Pentagon include 45 de tancuri T-72; acestea provin din industria de apărare a Republicii Cehe, iar Statele Unite plătesc pentru recondiţionarea a 45 dintre ele, iar guvernul Olandei se aliniază sprijinului şi va oferi susţinere financiară pentru încă 45 de tancuri T-72. Recondiţionarea va adăuga noi sisteme optice, de comunicaţii şi blindaj, iar tancurile vor deveni cele mai avansate din punct de vedere tehnic de pe câmpul de luptă. Pachetul de asistenţă oferit de Statele Unite Kievului include şi peste 1.000 de drone tactice, deja utilizate în luptă de forţele armate ale Ucrainei. Ieri, secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, a anunţat că Statele Unite au livrat Ucrainei două sisteme de apărare aeriană NASAMS.
Vorbim astăzi la „Euroatlantica” despre războiul patriotic al Ucrainei şi despre sprijinul pe care îl primeşte Kievul pentru a se apăra de agresiunea Rusiei. Invitaţii ediţiei sunt generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar Stan Petrescu, şi fostul europarlamentar Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de Securitate şi apărare din Parlamentul European. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantică”. Tema ediţiei: „Occidentul ajută. Ucraina avansează”.
În studio alături de mine, generalul Stan Petrescu. Bună seara.
Stan Petrescu: Bună seara. Mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Prin telefon fostul europarlamentar Victor Boştinaru. Bună seara.
Victor Boştinaru: Bună seara.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi.
Domnule general Stan Petrescu, asistăm la un război inegal, o Rusie invadatoare, putere globală, încă, la 24 februarie, şi Ucraina care contraatacă pe cel puţin două fronturi. Nici măcar aliatul tradiţional al Moscovei, ‘generalul iarnă’, nu mai este, cel puţin până acum, de partea Rusiei. Ce şanse are Ucraina să îşi elibereze teritoriile ocupate de Rusia?
Stan Petrescu: Asistăm la un război, la o stare de confruntare asimetrică. Dumneavoastră aţi menţionat, adineaori, că este disproporţionat, dar este un război care se desfăşoară pe un spaţiu creştin-ortodox. Eu i-am spus într-un editorial al meu, publicat, şi anume un război slavo-slav. Această stare de confruntare sigur că a fost provocată, ipocrit vorbind, de o stare operaţională specială, pe care a provocat-o Federaţia Rusă contra fraţilor, într-o credinţă şi, dacă vreţi, şi în cultură, slavi. Aşadar, la 24 februarie se produce această mare invazie, după o demonstraţie de forţă, pe sute de kilometri, la frontiera de vest a Rusiei, frontiera de est a Ucrainei. Sigur că întreaga lume şi întreaga Europă a fost ţinută într-o stare de tensiune ca urmare a acestei demonstraţii de forţă, deoarece armata rusă, Federaţiei Ruse, alcătuită din peste 200.000 de militari şi tehnică îndeajuns de mare era gata pregătită să treacă frontiera, lucru pe care şi l-a făcut la 24 februarie, o dată care ne aminteşte de o altă dată, şi anume 24 martie, cu 17 ani în urmă, dacă scădem, 23 de ani în urmă, când, practic, forţele NATO au intrat pentru a stinge starea conflictuală din Kosovo. A fost şi momentul prielnic pentru gândirea unor serii întregi de state care s-au eliberat de sub …
Radu Dobrițoiu: Ce şanse are Ucraina să…?
Stan Petrescu: În aceste condiţii, starea de confruntare a pornit în defavoarea Ucrainei, dar după doctrine sovietice au luptat şi unii, şi ceilalţi. Ei bine, ne aflăm iată la 7 luni de război sau la 8 luni de de război. Ucraina, cu 700.000 de militari admirabil de bine instruiţi, cu tehnică de provenienţă occidentală, mult mai perfecţionată după noi doctrine de ducere a acţiunilor militare. Şi iată că, după ce Rusia a pornit, e adevărat, la început cu succes, contând pe fraţii ruşi din spaţiile care urmau să fie ocupate şi că această această acţiune ofensivă va dura circa 6-7 zile, eh uite că nu s-a sfârşit nici astăzi, o contraofensivă dacă ne adaptăm la teren acuma, contraofensiva ucraineană face progrese. Iar în această stare de contact, ofensiva Rusiei încetează, se produce o retragere controlată, dar şi cu foarte multe capcane. Ucraina a eliberat peste 1.400 şi ceva de kilometri şi mai multe localităţi. E adevărat că ruşii au declarat că se duc pe malul drept al Nistrului, logistica este foarte greoaie în aceste condiţii. Şi atunci preferă să treacă pe malul celălalt. Şi e posibil ca să se stabilizeze forţele de contra-ofensivă ale Ucrainei pe malul celălalt al Nistrului, cu condiţia ca să o taie spre Nikolaev şi până la Odesa, să rămână, poate la primăvara viitoare să elibereze Crimea. De fapt, a rupt această ofensivă a ruşilor, care voiau să obtureze perfect accesul ucrainenilor la mare.
Radu Dobrițoiu: Domnule Victor Boştinaru, Vladimir Putin a reuşit să întărească unitatea occidentală. NATO, Uniunea Europeană şi statele din G-7 susţin Ucraina, financiar şi cu tehnică de luptă. Cât de important este acest ajutor?
Victor Boştinaru: Eu cred că Putin, prin acţiunea lui criminală, declanşarea de fapt a războiului la scară largă împotriva Ucrainei, aşa-zisa operaţiune specială, a realizat un lucru pe care nu numai că vreun lider sovietic sau rus şi l-ar fi propus sau l-ar fi putut imagina, a refăcut unitatea, la un moment dat pusă sub semnul întrebării datorită unor evoluţii politice, nu mai discut acum, a lumii euroatlantice, a reuşit să reafirme capacitatea NATO ca forţă militară gata să apere, ca să citez din preşedintele SUA, fiecare centimetru pătrat din teritoriul statelor aliate şi în acelaşi timp, a permis sau a declanşat o acţiune de solidaritate a lumii libere, alături de Ucraina. Puţine exemple similare sunt de-a lungul istoriei. Ori toate aceste fapte sunt exact opusul a ceea ce şi-a propus şi şi-a dorit Putin vreodată. În plus, Putin a aruncat Rusia într-o situaţie în care, în oricare dintre evoluţiile previzibile ale conflictului şi oricând s-ar putea încheia pacea, Rusia, la finele acestui război, va fi retrogradată drastic din poziţia sa de forţă militară, va rămâne un stat pe termen mediu, izolat, cu statut de paria semi-paria al comunităţii internaţionale şi va fi decuplată pentru o perioadă lungă de la marile fluxuri economice, financiare şi tehnologice ale lumii în care trăim. Ori, toate acestea sunt fapte care vor condamna, de fapt, Rusia la subdezvoltare. Dar meritul, cu majuscule, aparţine lui Putin şi clicii lui de obedienţi care au zis că pot să-şi satisfacă călăul din fruntea Federaţiei Ruse, dacă îl încurajează în această aventură criminală care este, cum bine spuneaţi în debutul emisiunii dumneavoastră, domnule Dobriţoiu, un război de-o ferocitate, de-o sălbăticie şi de-o meticulozitate a distrugerii care amintesc de forţele naziste sau pe alocuri, chiar le depăşesc prin anvergura operaţiunilor de distrugere pe teritoriul ucrainean.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Stan Petrescu, oficialii occidentali, dar şi analiştii susţin că ar fi utilă o înfrângere strategică a Rusiei în acest război. Un eşec în invadarea Ucrainei va determina Rusia să fie mai ponderată pe viitor cu retorica şi cu acţiunile militare?
Stan Petrescu: Nu se văd pe teren asemenea semne, că în aroganţa imperială, factorii de conducere de la Kremlin, în frunte cu dictatorul Putin, s-ar apleca asupra acestei resurse diplomatice la îndemână, pentru a tempera starea conflictuală şi mai ales pentru a pune capăt zecilor şi sutelor de morţi zilnic, care îşi lasă duhurile pe pământ comun. Ei bine, există nişte indicii şi nişte declaraţii ale unor oficiali americani, că, pe undeva, s-au înaintat câteva propuneri, adică ar exista contacte şi sunt convins că sunt şi contacte la care încă presa n-a ajuns, pentru a putea să tempereze acest zel războinic din partea Goliat faţă de acest David care se numeşte Ucraina. Eu cred că deocamdată nu se întrevăd date precise, certe că se vor întâlni părţile ca să negocieze.
Presa a denominat mai multe propuneri, pace contra teritorii. Zelenski menţine teoria lui, că a spus: „Când se eliberează ultima palmă de pământ, atunci putem sta de vorbă sau în lipsa lui Putin”. Se pare că la propunere americană a lăsat garda un pic mai jos, acceptă, să spunem aşa, discuţii cu Putin, dar deocamdată, pe teren, până când trupele nu vor înceta să mai execute foc unul împotriva celuilalt, nu pot instrumentele diplomatice să fie fixate. Mă gândesc că dacă se creează capul de pod pe celălalt mal al Nipului, pentru că are resurse logistice ca să se menţină, probabil că şi iarna – aţi pomenit de acest „general iarnă”, care întotdeauna a fost de partea ruşilor, dar „generalul iarna” a fost şi de partea ucrainenilor. Să ne amintim că marile armate masificate din Al Doilea Război Mondial, în compunere au avut frontul ucrainean, frontul Belarus. De asemenea, în timpul campaniior napoleoniene, armatele masificate ale ţarilor au avut în compunere inclusiv populaţie ucraineană. Aşa că, din acest punct de vedere, nici pe ucraineni nu-i sperie. Va fi o stare de confruntare sau o pauză de luptă, dacă ar fi să vorbim în termeni militari. Deocamdată, eşecul… Se vede că marea forţă imperială, de culoare sau de sorginte sovietică, a fost îngenunchiată, a fost îngenunchiată, zelul acesta a fost oprit. Este o insultă la adresa acestei mari puteri care are resurse extraordinare…
Radu Dobrițoiu: Dar cum spunea Stoltenberg, să nu îi subapreciem foarte mult.
Stan Petrescu: Să nu-i subapreciem, deoarece nu au scos armele care trebuie. Întotdeauna, la finalul unor confruntări, rezervele…
Radu Dobrițoiu: Rezervenele sunt cele mai…
Stan Petrescu: Rezervele sunt în general ascunse. Să pomenim doar de America, la 1945, când a avut în rezervă, ce? Arma nucleară. Practic, a stins tot conflictul, a îngenunchiat şi Japonia şi atunci a devenit cea mai mare putere. Aşa se poate întâmpla şi acum. O mare putere să dispună de o asemenea armă secretă, cu care poate să încheie o stare conflictuală. Deocamdată suntem în aşteptare, zeii războiului încă lucrează.
Radu Dobrițoiu: Domnule Victor Boştinaru, la un moment dat, acest război se va încheia. Care credeţi că va fi atitudinea Kievului faţă de ţările care au sărit în ajutor, care au oferit susţinere Ucrainei? Şi mă gândesc şi la relaţia cu România, ştiut fiind că istoria a plasat pe teritoriul Ucrainei sute mii de români.
Victor Boştinaru: O întrebare extrem de importantă atât pentru emisiune, dar şi pentru opinia publică din România şi nu numai. Aş dori să fac întâi o precizare. În toată istoria umanităţii există două moduri de a se încheia un război: printr-o victorie zdrobitoare a uneia din părţi şi capitularea celeilalte părţi – vezi Germania nazistă – sau printr-o soluţie negociată, după multe operaţiuni, nu contează. Noi suntem astăzi într-o situaţie în care, indiferent cum ar fi evoluţiile, fie contraofensiva ucraineană extrem de reuşită, fie o posibilă stabilizare şi reluare a operaţiunilor în primăvară, nu există însă niciun element, când discutăm în seara aceasta, să credem că va putea fi obţinută o victorie zrobitoare a unuia dintre părţi. Vedeţi faptul că Hersonul este evacuat de către forţele ruseşti, după ce a fost integrată regiunea sub autoritatea ţarului Putin şi după ce s-a decretat mobilizarea care urma să consolideze forţele ruseşti în Ucraina. Nnu s-a întâmplat. De aceea, finalmente, se va ajunge la o soluţie negociat. Acum, cât de important a fost ajutorul vecinilor şi al lumii occidentale pentru Ucraina, eu cred că, fără exagerare, a fost crucial. A fost la fel de important ca eroismul, tenacitatea, spiritul de sacrificiu şi pregătirea armatei ucrainene. Ambele au contribuit la supravieţuirea forţelor armate ucrainene şi la salvarea statului şi a naţiunii ucrainiene de la distrugerea plănuită de către liderul de la Moscova.
Despre România, eu cred că România a arătat o capacitate de a se solidariza cu Ucraina într-un moment esenţial al existenţei sale ca stat şi naţiune, puţin comune în istoria europeană şi, în plus, de o sinceritate şi de o generozitate cu totul excepţionale, care depăşesc pe alocuri capacitatea României de a gestiona problemele interne. România a făcut acest lucru însă conştientă că supravieţuirea Ucrainei este esenţială pentru nevoile de securitate ale ţării noastre, înainte de orice alte considerente. Şi acest lucru este important. România a avut în acelaşi timp luciditatea şi puterea de a nu judeca nicio clipă resentimente sau probleme complicate care vin din moştenirea istorică şi care ar fi putut să genereze posibile alte atitudini. România a făcut-o, continuă să o facă şi sprijinul public pentru această atitudine României este remarcabil şi vreau să cred cu toată sinceritatea, ca unul care, alături de compatrioţii mei, suntem alături de Ucraina în această bătălie pentru supravieţuire, că atitudinea României va fi un element de referinţă, un element definitoriu pentru viitorul relaţiilor româno-ucrainene şi ucraineano-române şi că acest lucru va fi înscris şi în documente şi acte bilaterale, pentru că, de fiecare dată, peste zeci de ani, ar trebui să ne aducem aminte şi să sărbătorim împreună acest gest de solidaritate extraordinară. Cred că România a făcut mult mai mult decât spune şi e bine că este aşa, mai mult face decât spune. România a asumat riscuri extrem de mari pentru capacitatea sa de a le gestiona, conştientă fiind că supravieţuirea Ucrainei este crucială pentru propria securitate, dar şi pentru interesele şi securitatea lumii occidentale şi aceste lucruri vor fi recunoscute.
Nu în ultimul rând, România a demonstrat încă o dată că, dacă geografia nu o poţi schimba, poţi atunci să apelezi la geografie ca un element crucial în definirea viitoarelor tale relaţii cu vecinii. Şi vreau să cred sincer că, prin rolul pe care România şi Polonia l-au avut în primul rând ca vecinii cei mai activi şi mai apropiaţi în efortul ucrainean, acest lucru se va traduce şi într-o consolidare a lor în sporirea securităţii regionale în interiorul lumii libere. Tare îmi doresc ca, după ce Ucraina va fi trecut de acest moment crucial în istoria şi afirmarea sa ca stat liber, liderii ucraineni şi români să sărbătorească pentru eternitate acest moment incredibil de frăţietate.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Stan Petrescu, Ucraina avansează încet, dar sigur în contraofensiva de eliberare a teritoriilor din sud, având ca obiectiv principal oraşul Herson. Victoriile de acolo vor deschide drumul armatei ucrainene spre Crimeea?
Stan Petrescu: Fără îndoială că această contraofensivă este executată cu foarte multă prudenţă, dovadă că această comandă care a planificat contraofensiva este deosebit de sigură şi mai ales de prevăzătoare, în sensul că, odată cu retragerea, ruşii sunt experţi în a întinde capcane, a plasa capcane explozive, luând fiecare cartier, luând fiecare intersecţie, luând fiecare obiectiv, ceea ce va face destul de greoaie această ofensivă. În sensul că odată cu retragerea, ruşii sunt experţi în a întinde capcane, a plasa capcane explozive, luând fiecare cartier, luând fiecare intersecţie, luând fiecare obiectiv, ceea ce va face destul de greoaie această ofensivă. Deja a apărut ştirea pe anumite posturi că ucrainenii se află la 15 kilometri de Herson. Probabil că, cu mari eforturi şi cu pierderi, e adevărat, materiale şi de vieţi omeneşti, îşi vor impune autoritatea acolo. Sigur că prin eliberarea Hersonului se va deschide o cale către Nikolaev şi către Odesa. Sigur că planificatorii acestor acţiuni de contraofensivă a Ucrainei doresc să ajungă, cel puţin până când iarna se va instala, ca să fie eliberată şi să rămână Crimeea, să spunem aşa, în planul următor de eliberare a ei. Şi în aceste condiţii se vor stabiliza, dacă vreţi, acţiunile contând pe o iniţiativă care continuă, este o lege a războiului, iniţiativa şi continuarea acestei iniţiative, pe care Ucraina deja o are. Dispun de forţe. Dispun de armament de primă mână. Spuneaţi adineauri că… şi că invitatul dumneavoastră, domnul Boştinaru, că Occidentul, toate statele, inclusiv România, au oferit un ajutor şi un sprijin frăţesc şi de bună vecinătate nemaiîntâlnit. Statele Unite este principalul furnizor şi de armamente, dar şi de sume băneşti. Şi ca o chestiune care trebuie reamintită, acea Americă hulită astăzi de către teoriile conspiraţioniste care vin dinspre Moscova pe toate reţelele sociale, fake-news-uri în cadrul războiului /…/ şi informaţional, o pune într-o stare subsecventă, cea mai mare putere a lumii, dar uite că-n Al Doilea Război Mondial, ajutorul pe care America l-a acordat forţelor ruseşti pentru a organiza contraofensiva împotriva lui Hitler şi contra-ofensivă care s-a oprit la Berlin, ajutoarele americane date Rusiei au constat într-o sumă de 80 de miliarde de dolari la valoarea dolarului de astăzi…
Radu Dobrițoiu: … şi au determinat soarta războiului.
Stan Petrescu: … şi au determinat soarta războiului şi succesul /…/ etc. Aşadar, putem spune că ţările NATO, în frunte cu Statele Unite, ţările Uniunii Europene, ele fac parte din societatea liberă de state, iubitoare de state şi sigur că trebuie să sprijine această ţară care se numeşte Ucraina, această ţară care doreşte să se rupă de sub influenţa Moscovei şi deocamdată, este un tampon între lumea liberă şi forţele imperiale ale Federaţiei Ruse. Radu Dobrițoiu: Domnule Victor Boştinaru, treptat, pe măsură ce războiul se prelungeşte, este posibil ca sprijinul pentru Ucraina să se diminueze? Are nevoie Kievul de un sprijin constant, permanent, până când va obţine eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia? Într-un minut, vă rog!
Victor Boştinaru: Răspunsul este clar: fără acest sprijin, inclusiv situaţia de astăzi a Ucrainei ar fi pusă grav sub semnul întrebării. Există semne ale unor posibile expresii politice ale neîncrederii sau interogaţiilor, de ce şi până când să mai sprijinim Ucraina? Dar cred că este interesul primordial al statelor Uniunii Europene şi NATO ca acest efort să continue până la o soluţie convenită împreună de Alianţă cu Ucraina, de a pune capăt acestui război.
Radu Dobrițoiu: Este o temă asupra căreia vom reveni cu siguranţă. Să aducem aminte că, potrivit unor surse ucrainene, ruşii au înregistrat doar ieri noi pierderi: 780 de soldaţi, 15 tancuri, 12 blindate şi 11 piese de artilerie. Iată, într-o singură zi.
Vă mulţumesc foarte mult. Euroatlantica, la final. Tema ediţiei: Occidentul ajută, Ucraina avansează. Invitaţii emisiunii au fost generalul de brigadă în rezervă profesor universitar, Stan Petrescu şi fostul europarlamentar, Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de securitate şi apărare din Parlamentul European. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi.
Transcriere RADOR
