RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6 martie, ora 22:32) – Emisiunea: „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Un oficial din guvernul britanic a anunţat astăzi că a desfăşurat discuţii cu aproximativ 20 de ţări interesate să participe la o aşa-numită coaliţie a voluntarilor, care ar putea contribui la un contingent de menţinere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia, relatează agenţiile France Presse şi Reuters. Conform respectivului oficial britanic, care a vorbit presei cu condiţia anonimatului, discuţiile despre contribuţiile la acea coaliţie au avut loc ieri şi au participat în principal ţări europene şi Canada. Totuşi, discuţia pe acest subiect este încă în stadiul incipient şi situaţia este foarte fluidă, a adăugat acelaşi oficial.
Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele franceze Emmanuel Macron aduc insistent în discuţie tema trimiterii unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară, deşi Rusia a transmis în mod repetat că se opune prezenţei trupelor străine pe teritoriul ucrainean. Pe de altă parte, Franţa şi Regatul Unit doresc ca o asumare de forţă de menţinere a păcii să beneficieze de protecţia SUA, în timp ce administraţia preşedintelui american Donald Trump consideră că oferirea unor garanţii de securitate Ucrainei trebuie să revină exclusiv europenilor.
Ideea unei coaliţii a voluntarilor a fost anunţată prima dată de premierul Keir Starmer după încheierea unui summit informal pe care l-a găzduit duminică la Londra, asupra susţinerii Ucrainei şi securităţii europene. O primă întâlnire a şefilor apărării din statele care ar fi dispuse să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina urmează să se desfăşoare săptămâna viitoare în Franţa, marţi, la Paris.
Dar Rusia şi-a reafirmat astăzi refuzul de a accepta desfăşurarea unor trupe europene de menţinere a păcii în Ucraina pentru a garanta o posibilă încetare a focului.
„Nu vedem niciun compromis posibil. Această discuţie este purtată cu un scop vădit ostil faţă de Moscova” – a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a precizat că, într-un asemenea caz, Rusia nu va face nicio distincţie între forţele NATO şi cele ale Franţei sau Regatului Unit şi nu va rămâne cu braţele încrucişate.
De asemenea, Lavrov a catalogat drept stupide acuzaţiile lui Macron conform cărora Rusia ar pregăti un război împotriva Europei. Rusia vrea doar să fie eliminate cauzele primare ale situaţiei pe care Occidentul a creat-o în Ucraina, pentru a duce un război împotriva Rusiei – a indicat ministrul rus de Externe, potrivit agenţiei EFE.
Dezvoltăm aceste subiecte cu Tudor Curtifan, istoric, redactor-şef Defence România. Bună seara, domnule Tudor Curtifan!
Tudor Curtifan: Bună seara, domnule Dobriţoiu! Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră.
Realizator: Bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea „Agenda globală”! Liderii Uniunii Europene s-au reunit astăzi, în cadrul unui summit extraordinar, pentru a discuta despre sprijinul continuu pentru Ucraina şi despre apărarea europeană. Domnule Tudor Curtifan, este posibil ca deciziile luate astăzi să se transforme într-o perioadă de timp utilă în acţiuni concrete?
Tudor Curtifan: Cred că e necesar, domnule Dobriţoiu, să se transforme aceste decizii, aceste planuri în acţiuni concrete. Cred că Europa nu mai are de ales în acest context de turbulenţă geopolitică şi nu cred că banii au lipsit Europei de-a lungul timpului. Nu cred că banii au lipsit, ci viziunea strategică şi lipsa de unitate în sânul Uniunii Europene. Cred că astăzi, cum am văzut, după o zi lungă şi o zi cu decizii istorice la nivelul Europei, am văzut că concluziile privind apărarea comună, privind planul de reînarmare a Europei au fost semnate de către toţi membrii Uniunii.
Pe de altă parte, pe celălalt palier, pe care l-aţi menţionat foarte corect şi dumneavoastră cu privire la concluziile UE de trimitere de ajutor militar în Ucraina, doar 26 din cei 27 de lideri europeni au aprobat textul acesta privind Ucraina. Deci, e în continuare un semn de lipsă de unitate. Cred că nu e cazul să spun că cel care nu a semnat a fost Viktor Orbán, premierul Ungariei. Dar important e, din punctul meu de vedere, că s-au făcut paşi inclusiv din perspectivă strategică pentru o reînarmare, dar reînarmare fără să speriem lumea, în sens pozitiv a Europei, pentru că peste 30 de ani, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, Europa a dormit în această stare de dolce far niente şi – am numit eu – sindromul păcii eterne a fost spulberat din 2022, odată cu invadarea pe scară largă a Ucrainei, deşi ar fi trebuit să vedem că simptomele erau de mult timp, încă din 2008, Georgia, încă din 2014, Crimeea, ulterior, invadarea din Donbas şi, practic, e un război care continuă din 2014 încoace. Cred că nu mai e cale de întors. E brutală această trezire, acest duş cu apă rece, în contextul în care Statele Unite nu s-ar zice că vor părăsi Europa, dar vor muta centrul de greutate sau centrul politicii externe din Europa spre Indo-Pacific. Cred că nu are de ales Europa şi mă bucur că se fac paşi în acest sens.
Realizator: Iată că Francis Fukuyama nu a avut dreptate în totalitate. Nu este sfârşitul istoriei. Istoria este vie. Iată, se dezvoltă din ce în ce mai mult şi se poate şi întoarce în timp…
Există o nouă dinamică în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina. Liderii UE au analizat modul în care pot sprijini în continuare Ucraina şi principiile care ar trebui respectate în viitor. Domnule Tudor Curtifan, poate Uniunea Europeană să asigure singură garanţii de securitate necesare pentru a asigura o pace durabilă în Ucraina sau, mai degrabă, o contribuţie la garanţii solide, susţinute în principal de Statele Unite?
Tudor Curtifan: Eu cred că nu ar trebui să intrăm în această logică a garanţiilor de securitate oferite doar de Uniunea Europeană. Deja vorbim de o ruptură sau – nu aş numi-o ruptură – o falie între Statele Unite şi Europa, iar de-a lungul timpului, de-a lungul ultimelor decenii, Federaţia Rusă a fost statul care şi-a dorit tot mai mult sau cât mai implementat şi propaganda Federaţiei Ruse, îndepărtarea Statelor Unite de Europa. Deci, mă tem să nu ajungem la această situaţie. Şi dacă vorbim de războiul rus împotriva Ucrainei, nu cred că raptul teritorial de care se vorbeşte sau acordul pe minerale sau alte chestiuni ar fi victoria pe care Statele Unite o vor da Federaţiei Ruse, pentru că, dacă tragem linie, Federaţia Rusă astăzi controlează într-adevăr 20% din Ucraina, dar, pe de altă parte, controlează o mare parte din acest teritoriu din 2014, Crimeea, Donbas, ce victorie strategică a avut Federaţia Rusă… Cele trei zile de război s-au transformat în trei ani, este complet izolată, pierderi foarte mari din punct de vedere economic, regim…
Aşa-zisa denazificare de care ne vorbea Federaţia Rusă şi Moscova în primele săptămâni ale invaziei şi de care nu se mai vorbeşte, nu a avut loc. Adică regimul de la Kiev este în continuare, cel ales democratic, apropo, e în continuare la putere. Deci. din aceste chestiuni, dacă tragem linie, preţul e foarte mare, pe care Rusia l-a plătit, dar revenind, ceea ce vreau să subliniez e că o victorie pe care americanii o pot oferi Federaţiei Ruse, probabil în încercarea lor de a contracara China şi a rupe Rusia de China, e să readucă Rusia la masa greilor, la prezidiu. Din acest punct de vedere, adică s-o scoată din izolare, din acest punct de vedere, cred că Federaţia Rusă e foarte mulţumită. Şi o a doua, poate ca un bonus, îndepărtarea Statelor Unite de Europa. Şi aici cred că ar fi o greşeală. Revenind şi la garanţiile de securitate, Europa nu cred că are capacitatea fără Statele Unite, adică Statele Unite… Europa depinde în continuare şi din punct de vedere securitar de Statele Unite. Deciziile care se vor lua astăzi nu vor avea efect peste noapte. Durează foarte mult implementarea lor. Ştim ce înseamnă interoperabilitatea forţelor armate. E foarte complicat să ne gândim că putem rezista sau putem avea o nouă configuraţie strategică fără Statele Unite, fără prezenţa americanilor în Europa. Cred că e exclus. Şi atunci trebuie găsită o soluţie în care şi americanii să contribuie la aceste garanţii, nu doar prin acorduri privind mineralele şi aşa mai departe. Dacă nu prin menţinerea de trupe în Ucraina, o altă soluţie ar trebui… Deci, cred că e nevoie de un mixt.
Realizator: Sigur… În această seară, preşedintele Donald Trump a pus din nou la îndoială angajamentul american faţă de NATO, spunând că Statele Unite nu ar trebui să vină în ajutorul ţărilor care, în ochii lui, nu cheltuiesc suficient pentru propria apărare, transmite agenţia France Presse. „Dacă nu plătesc, nu îi voi apăra”, a spus preşedintele SUA reporterilor de la Casa Albă. În ce cheie să interpretăm această nouă declaraţie a preşedintelui Trump?
Tudor Curtifan: E îngrijorătoare din perspectiva declaraţiilor. Dar, pe de altă parte, cunoscându-l pe Donald Trump, ştim foarte bine că Donald Trump e un om de afaceri, un tranzacţionist, e departe de a fi un politician. Dar, vedeţi, aceste declaraţii sau aceste poziţii nu vin să ajute. Exact ceea ce spuneam eu înainte de relaţia Europei şi a Statelor Unite. Eu înţeleg abordarea administraţiei Trump cu privire la a vedea Europa ca un competitor din punct de vedere economic, dar nicio superputere, nici măcar Statele Unite, nu poate rezista fără aliaţi. Iar Europa a fost mereu în alianţe şi a fost lângă Statele Unite. Aşa cum Statele Unite au fost lângă Europa în cele două războaie mondiale, în Războiul Rece şi au oferit garanţii Europei, aşa şi Europa a fost alături de Statele Unite. Şi apropo de NATO şi de declaraţiile administraţiei Trump şi mai ales ale vicepreşedintelui J.D. Vance, singura dată când Articolul 5 a fost activat, şi ştiţi foarte bine asta, domnule Dobriţoiu, a fost după 11/09/2002.
Realizator: După Afganistan.
Tudor Curtifan: Exact, după Afganistan. Şi a fost o decizie corectă. Europa a stat în spatele Statelor Unite, a luptat, noi, europenii, am luptat alături de Statele Unite. Marea Britanie a pierdut 457 de luptători, România a pierdut 27 de luptători, am murit lângă americani şi am luptat alături de ei. Acest lucru ar trebui să îşi aducă aminte şi actuala administraţie. Deci, cred că e nevoie de o mult mai mare diplomaţie, din punctul meu de vedere.
Realizator: Trupe europene de menţinere a păcii pentru Ucraina, se alătură din ce în ce mai multe ţări acestei iniţiative, cu rol important pentru garantarea unei păci. După semnarea unui tratat de încetare a războiului, Rusia se opune şi ameninţă că nu va ţine cont că ţările îşi vor trimite individual trupe, ci se va îndrepta către NATO. Domnule Tudor Curtifan, ce şanse are această iniţiativă de trimitere de trupe de menţinere a păcii? Şi în ce cheie să analizăm reacţia Moscovei?
Tudor Curtifan: Mai sunt două paliere pe care aş vrea să le ating. În primul rând, oricât de cinic ar suna, pentru că Federaţia Rusă e statul agresor, care a invadat şi a încălcat toate tratatele internaţionale, trupe de menţinere a păcii în Ucraina nu pot fi trimise fără acordul Federaţiei Ruse şi al Ucrainei. Asta e clar. Deci, nu cred că intră în discuţie. Pe de altă parte, l-am văzut pe Donald Trump punând presiune şi cerând Europei să se angajeze într-o astfel de misiune. Şi asta mă face să cred că probabil administraţia Trump va pune presiune pe Vladimir Putin în acest sens. Dar cred că suntem departe, ca să vă răspund la întrebare, de acest scenariu. Sunt doar speculaţii. Suntem departe, de ce? Pentru că suntem departe de pace. Pacea înseamnă, din punctul meu de vedere, o reconciliere şi socială şi politică la toate nivelurile. Eu nu văd ca acest lucru să se întâmple foarte curând. Probabil se va negocia un armistit şi probabil se va negocia o încetare a focului, o finalizare a fazei fierbinţi a războiului.
Dar Ucraina are nevoie, exact cum aţi menţionat dumneavoastră, de garanţii de securitate. Cum vor arăta acelea, dacă vor fi cu trupe de menţine a păcii, dacă nu, cum va arăta? Am mai avut Minsk 1, am mai avut Minsk 2, care au fost un eşec. Nu ştim, cred că e prematur să tragem acum concluzii de acest gen. Dar una peste alta, e bine că se discută. Important e ca aceste garanţii de care Ucraina va beneficia să aibă şi o componentă americană, pentru că în caz contrar va fi foarte dificil. Cum ne asigurăm că Federaţia Rusă nu va relua atacurile împotriva Ucrainei? Pentru că am mai avut exemple, am mai văzut din 2014 încoace că s-a întâmplat acest lucru. Deci, o situaţie foarte dificilă. Eu cred că Donald Trump are nevoie să livreze rapid o pace, exact cum a câştigat alegerile, cum a promis acest lucru, să livreze intern. Dar mi-e teamă să nu fie una de durată, cum vrea şi administraţia Trump.
Realizator: În contextul unei rezoluţii ONU, pe care o avem şi care cere deja încetarea ostilităţilor, ar fi mai eficientă constituirea de căşti albastre, de trupe ONU de menţinere a păcii pentru Ucraina?
Tudor Curtifan: Ar putea fi o soluţie. Dar dacă ne uităm în ultimul timp, căştile albastre, de exemplu, în Liban nu avut un mare succes. Din punctul meu de vedere, ONU, ca organizaţie, are nevoie de reformă. Am mai făcut această comparaţie şi poate e o analogie puţin dură din perspectiva unora, dar ONU seamănă, îmi aduce aminte de Liga Naţiunilor din perioada interbelică.
Realizator: Societatea Naţiunilor, care a eşuat în 1936.
Tudor Curtifan: Exact, şi rezultatul îl ştim. Deci, poate fi şi acest lucru o soluţie, dar sunt multe, sunt multe scenarii, dar, repet, ele nu pot fi implementate decât cu acordul celor două părţi beligerante. Şi frontul e foarte lung, un front de 1.200 km, adică, e complicat, şi numărul de trupe şi unde vor fi poziţionate, sunt multe chestiuni de discutat.
Realizator: În două minute ajungem, domnule Tudor Curtifan, la discursul de o sută de minute suţinut de Donald Trump în faţa Congresului său, a făcut referiri şi la Ucraina. Ce putem înţelege? Cum putem interpreta tonul mai prietenos de această dată al liderului de la Casa Albă?
Tudor Curtifan: După acele turbulenţe de acum o săptămână din Biroul Oval, cred că Donald Trump sau eu tot timpul am crezut că şi am fost sigur că vor fi reluate discuţiile, dar mă gândeam iniţial că la nivelul doi şi trei al celor două diplomaţii, se pare că lucrurile au mers mult mai rapid. Ucrainenii au făcut ei primiul pas de împăcare, să numesc aşa. Cred că Donald Trump e un afacerist şi cred că a contat foarte mult acel acord pe minerale care va fi semnat. Dar aici e o chestiune şi o discuţie foarte amplă cum va arăta acel acord. Va fi implementat în următorii ani, nu imediat, apropo de garanţiile de securitate.
Realizator: Domnule Tudor Curtifan, vă mulţumesc pentru aceste analize.
