RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6 februarie, ora 21:05) – Emisiunea „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Bun găsit! Actualul context geostrategic şi evoluţiile de securitate generate de invadarea Ucrainei de către Rusia au impus regândirea apărării colective europene, inclusiv prin crearea de noi comandamente, reorientarea direcţiilor de contingenţă, planificarea de exerciţii complexe care ţin cont de tendinţele expansioniste ale Rusiei, sub conducerea lui Vladimir Putin. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, îi conduce pe aliaţi prin cea mai periculoasă perioadă de la sfârşitul Războiului Rece şi insistă că este necesar ca ţările europene din NATO să îşi mărească semnificativ contribuţiile la bugetele de apărare, să-şi îmbunătăţească înzestrarea cu echipamente, să îşi completeze efectivele. La rândul său, preşedintele Donald Trump, aflat la al doilea mandat la Casa Albă, solicită ţărilor europene din NATO să îşi mărească bugetele dedicate apărării. Europa este în prezent dependentă de Statele Unite pentru a se apăra împotriva oricăror atacuri militare clasice, cum ar fi, de exemplu, operaţiuni ofensive ale Federaţiei Ruse. Apărarea europeană fără Statele Unite nu va funcţiona, afirma secretarul general al NATO, Mark Rutte, după o reuniune informală pe teme de apărare a liderilor europeni la Bruxelles. Mark Rutte a evidenţiat importanţa parteneriatului NATO-Uniunea Europeană, subliniind legătura transatlantică drept fundament al securităţii europene şi a apreciat, de asemenea, că sprijinul pentru Ucraina rămâne crucial, iar Europa trebuie să-şi intensifice ajutorul militar şi să-şi menţină angajamentul pe termen lung pentru reconstrucţia acestei ţări, când va veni momentul. Apoi, în declaraţiile de presă, fostul premier olandez a subliniat, totodată, necesitatea creşterii cheltuielilor pentru apărare şi a creşterii producţiei militare. Vom discuta la „Euroatlantica” despre numeroasele solicitări pentru creşterea bugetelor apărării în ţările europene din NATO, în actualul context global de securitate. Invitaţii ediţiei sunt George Scutaru, director executiv New Strategy Center, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, şi colonelul în rezervă Gabriel Toma, fost şef de Stat Major al Comandamentului Multinaţional NATO al Diviziei de Sud-Est. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: decizie crucială în faţa europenilor – sporirea bugetelor apărării.
Bună seara, domnule George Scutaru.
George Scutaru: Bună seara.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Gabriel Toma.
Gabriel Toma: Bună seara, domnule Radu Dobriţoiu.
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi. Într-un interviu pentru publicaţia germană „Bild”, secretarul general al NATO declara: „trebuie să ne pregătim de război. Să nu fim naivi în privinţa lui Putin” şi sublinia şeful NATO: „Germania va trebui să plătească mai mult”. Domnule George Scutaru, pe înţelesul tuturor, ce presupune o alocare bugetară mai mare pentru armată pentru apărare?
George Scutaru: În primul rând, noi trebuie să continuăm cumpărarea unor capabilităţi care ne lipsesc. Şi aici suntem într-un crunt deficit în domeniul naval. În momentul în care va fi un acord de pace, Rusia va reveni la un comportament agresiv în domeniul naval, fiindcă noi nu am mai avut perimetre blocate în bazinul de vest al Mării Negre, inclusiv în zona economică exclusivă a României. În primul rând, fiindcă ruşilor le era teamă că navele lor vor fi lovite de dronele şi rachetele ucrainene. În momentul care va fi un acord de pace, ei vor reveni, vor hărţui navele, vor încerca să împiedice proiectele energetice. Întotdeauna, când discutăm despre ruşi, trebuie să pornim de la prezumţia punem cel mai negativ scenariu în faţă şi porniţi de la cel mai negativ spre cel mai pozitiv, nu invers. Atunci, dacă suntem pregătiţi pentru cel mai rău scenariu, vom reuşit să le facem faţă. Rusia înţelege de limbajul forţei. Interpretează foarte bine slăbiciunile şi încearcă să le crească ca şi intensitate, să le exacerbeze. Dacă NATO va arăta, şi în primul rând Europa, că îşi măreşte cheltuielile militare, că investeşte mai mult, atunci Rusia îşi va tempera spiritul agresiv. Altfel lucrurile vor evalua într-o manieră negativă. Şi mai e un lucru pe care ar trebui să-l facă viitorul preşedinte al României, primul ministru, miniştrii noştri să le explice sincer oamenilor că într-adevăr există riscul. Toate declaraţiile pe care le fac oficialii din NATO, diverşi responsabili au rolul de a pregăti populaţia pentru o situaţie de criză.
Îmi pare rău că noi persistăm în această greşeală, de a ascunde gunoiul sub preş sau de a adopta poziţia struţului, ne băgăm capul în nisip şi considerăm că în felul ăsta am rezolvat situaţia. Ar trebui să le spunem oamenilor că da, rolul unor exerciţii de alarmare este să ne pregătim pentru asemenea situaţii, să investim mai mult în adăposturi civile. Sunt lucruri pe care statele nordice le fac foarte bine şi de ceva timp şi accelerează în ultima perioadă asemenea pregătiri. Să ştiţi că dacă noi le spunem românilor că într-adevăr s-ar putea să nu fie aşa, nu, trebuie să le spunem foarte sincer că da, există posibilitatea unei confruntări cu Federaţia Rusă, este nevoie din această cauză se investim mai mult în apărare. Este nevoie să ne pregătim şi pentru cel mai rău scenariu, inclusiv să spunem pentru a…. Dintr-odată, dacă Doamne fereşte, ruşii ocupă Moldova, vom avea de gestionat 400.000-500.000 de refugiaţi în câteva zile care vor rămâne aici, nu vor pleca mulţi dintre ei în alte ţări, fiindcă în primul rând e comuniunea de limbă. De aceea polonezi au 2,5 milioane de refugiaţi ucraineni pe teritoriul lor, fiindcă limba se aseamănă. Noi vorbim cu cei din Basarabia, din Republica Moldova, aceeaşi limbă, mulţi dintre ei au cetăţenie română, sunt familii mixte, avem rude acolo. Deci va trebui să gestionăm asemenea situaţii. Deci trebuie să existe o comunicare firească şi sinceră cu poporul, cu cetăţenii, astfel încât oamenii să înţeleagă despre ce este vorba. Nu am comunicat şi nu am explicat de ce ar trebui să susţinem Ucraina şi acum vedem că, de fapt, opinia publică este sincer împotriva acestui ajutor. Nu am explicat ajutorul militar pe care l-am dat Ucrainei şi cel puţin în primul an le-am dat multe Ucrainei. Nu vorbesc acum /…/ se vorbeşte doar de Patriot, se vorbeşte doar de centru de training al piloţilor ucraineni, de F-16 din România, nu, dar nu am comunicat. A fost o tăcere arsurzitoare şi acest spaţiu public a fost ocupat de o minoritate violentă care a aruncat tot felul de minciuni, de scenarii, unul mai apocaliptic decât altul, de dezinformări, care pentru mulţi cetăţeni, care se aşteptau să vadă că preşedintele comunică, că premierul comunică, că miniştrii comunică constant, nu doar aşa, meteoric, o dată la trei luni sau la şase luni, au început să creadă că, de fapt, minciuna proferată de această minoritate /…/adevărul. Şi asta este şi una din cauzele acestor rezultate electorale care ne surprind şi ne miră şi pe care le comentăm atât de mult.
Radu Dobrițoiu: Preşedintele american Donald Trump cere ca membrii europeni NATO să investească 5% din produsul lor intern brut pentru apărare. Domnule colonel Gabriel Toma, are dreptate liderul de la Casa Albă, plătim prea puţin acum?
Gabriel Toma: Preşedintele Trump are dreptate şi voi argumenta de ce. Ţările europene în prezent plătesc prea puţin pentru apărare. Înainte de a fi om politic, Donald Trump e om de afaceri. El gândeşte totul prin filtrul acestui om de afaceri. Aş vrea să precizez un lucru: Napoleon spunea că ţara care nu-şi poate hrăni armata proprie, va hrăni armata altuia. Apărarea europeană în prezent nu poate funcţiona fără Statele Unite ale Americii, fără armata americană. Se tot vehiculează creearea armatei europene. E greu de atins acest deziderat. De ce? Pentru că ani întregi, decenii la rând, armatele ţărilor europene au fost neglijate din punct de vedere al alocării unui procent suficient din produsele interne brute, din produsul intern brut al fiecărui ţări. Îmi aduc aminte şi de noi, de români, foarte multe decenii armata a fost subfinanţată. Toate astea adunate în timp, n-au dus decât la situaţia aceasta care nu convine europenilor şi nici americanilor, ca armatele să fie oarecum slăbite, să nu fie ceea ce trebuie. Vremurile se schimbă, agresorul îşi scoate colţii, iar, mai ca totdeauna, ne prinde nepregătiţi. În acest timp, Statele Unite au avut conflicte, armata a fost permanent pregătită, stocurile reînnoite, tehnologia cea mai bună a fost şi este în Statele Unite. Şi iată că acum în Europa, faţă de conflictele care sunt în jurul Europei, la est, la flancul estic aici, armatele nu sunt încă pregătite să facă faţă provocărilor din flancul estic fără ajutorul Statelor Unite. Partea alocată, finanţată, pentru NATO din partea americanilor este mult mai mare contribuţia faţă de celelalte 31 de ţări. Statele Unite contribuie foarte mult pentru bugetul Alianţei Nord-Atlantice faţă de celelalte 31 de ţări. Ori, Donald Trump, aşa cum spuneam, fiind om de afaceri în primul rând, a tras linie, a socotit şi a spus: Domnule, noi facem război economic, adică pe partea economică suntem concurenţi, ori eu cheltuiesc foarte mult pentru siguranţa Europei, deci, ca atare, trebuie să plătiţi.
Uitaţi ce se întâmplă acuma vizavi de conflictul din Ucraina, Trump îi spune lui Zelenski că trebuie să plătească pentru contribuţia Statelor Unite la apărarea Ucrainei şi acum probabil că Ucraina va trebui să plătească. Aşadar, modelul apărării colective trebuie regândit. Europa trebuie să-şi consolideze armata, Europa trebuie să investească în securitate, pentru că ştim cu toţii că securitatea costă. Dacă vrei să ai pace, te pregăteşti de război, pentru a descuraja. Atunci când eşti pregătit pentru un război, descurajezi agresorul, dar ca să-l descurajezi trebuie să fii pregătit, deci pentru război să investeşti şi să ai pace trebuie să investeşti, să cheltui bani. Deci pacea costă, tocmai asta ne spune şi Trump, şi liderii europeni au conştientizat lucrul acesta. E foarte greu, având în vedere conceptul ăsta, această frânare de prudenţă financiară în domeniul apărării nu se mai justifică, nu îşi mai are rostul în zilele noastre, pentru că situaţia politico-militară din estul Europei este deosebită faţă de ce era până acum. Dacă ne-am permis ca până acum să ne dirijăm finanţarea armatelor, uitaţi că de data aceasta Trump se trage de mânecă şi spune: Stop, trebuie să investiţi în securitate ca să puteţi să vă dezvoltaţi economic! Dacă ai o economie puternică, ai o armată puternică, dacă ai o armată puternică, poţi să-ţi dezvolţi o economie puternică.
Radu Dobrițoiu: Liderii statelor Uniunii Europene s-au întâlnit în această săptămână la Bruxelles, pentru a discuta despre securitatea şi apărarea blocului comunitar. A fost singurul subiect de pe agenda summitului european, semn al acutizării insecurităţii globale, iar la discuţii au fost invitaţi secretarul general NATO, Mark Rutte,, precum şi premierul Marii Britanii, Keir Starmer. Statele Unite vor să îşi întărească poziţia globală ca apărare, să crească bugetele naţionale pentru acest sector şi să planifice proiecte comune din bani europeni. Franţa a venit cu ideea ca toată această strategie comună să se bazeze pe achiziţii din industria de apărare europeană, pe când majoritatea nu vrea să facă acest pas pentru a nu tensiona şi mai mult relaţia cu Statele Unite, un furnizor major de armament şi echipament militar până acum. Bogdan Isopescu are detalii de la Bruxelles:
Bogdan Isopescu: Summitul liderilor europeni a fost centrat exclusiv pe apărarea blocului comunitar. iar aici liderii Uniunii au insistat nu doar pe creşterea bugetelor statelor membre pentru acest segment, dar şi pentru finanţarea unor proiecte comune din fonduri comunitare. Această finanţare şi colaborare la nivelul Uniunii Europene ar putea să contrabalanseze prin eficienţă imposibilitatea de a trece rapid la bugete de apărare cu mult mai mari. Spre exemplu, pot fi eliminate diferenţele din producţia industriei de apărare astfel încât ceea ce se produce în Uniunea Europeană, în speţă echipamente şi muniţie, să poată fi utilizat în toate statele membre. Este vorba de interoperabilitate, care ar da, spre exemplu, posibilitatea ca un obuz produs într-un stat membru să poată fi utilizat de echipamente din dotarea tuturor ţărilor Uniunii. Această colaborare comunitară în domeniul apărării nu trebuie să se suprapună cu rolul NATO, văzut ca principal jucător în securitatea transatlantică. Secretarul general NATO, Mark Rutte, declara că, indiferent de soluţii şi artificii, industria de apărare europeană trebuie să crească, iar soluţia principală este creşterea bugetelor.
Mark Rutte: În acest moment evaluăm golurile pe care le avem în apărarea europeană, vedem unde suntem şi unde ar trebui să ajungem, iar de aici vom fixa ţinte. De asemenea, vom decide cât trebuie să aloce aliaţii pentru apărare, dar va fi mult mai mult de 2% din PIB.
Bogdan Isopescu: O altă dezbatere a fost nu doar pe surse de finanţare naţionale sau comunitare, dar şi pe ce tip de achiziţii pot fi făcute în comun. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, părea o voce singulară atunci când vorbea de achiziţii exclusive sau prioritare din Uniunea Europeană. Este o poziţie care ar exclude în viitor o mare parte din furnizorii americani, de unde şi reticenţa statelor membre, carenu vor să tensioneze relaţiile cu Statele Unite, mai ales în actualele condiţii de insecuritate globală. n plus, Statele Unite sunt aliat în cadrul NATO şi până acum au ţinut greul dotărilor din apărarea Alianţei. Secretarul general Mark Rutte mergea mai departe cu ideea ca statele europene aliate să preia din ce în ce mai mult din povara dusă de Statele Unite, şi asta nu numai în privinţa cheltuielilor pentru NATO, dar şi în privinţa ajutorului pentru Ucraina. Conform preşedintelui Consiliului, António Costa, următorul pas după acest summit ar trebui să aparţină Comisiei Europene, cea care să vină cu o soluţie atât în privinţa planurilor comune în apărare, cât şi în privinţa finanţării.
António Costa: Sper că această dezbatere să ajungă la anumite concluzii care să ofere Comisiei Europene câteva linii directoare pentru viitoarea strategie în domeniul apărării. Toate acestea ar trebui să conducă la decizii în lunile următoare.
Bogdan Isopescu: Revenind la bugetul şi resursele României, preşedintele Klaus Iohannis declara la Bruxelles, în întâlnirea cu presa naţională, că în ciuda deficitului mare de anul trecut şi a inflaţiei stagnante, ţara noastră a avut creşteri economice semnificative, iar veniturile medii au crescut. Pe acest fond a fost posibilă şi creşterea bugetului pentru apărare, un exemplu pozitiv printre statele Uniunii. Ţintele însă sunt şi mai mari pentru viitor. Polonia, spre exemplu, a reuşit să crească bugetul apărării la 4,7 procente din PIB.
Radu Dobrițoiu: Exemplul Poloniei, cu un buget important alocat apărării. Domnule George Scutaru, oferă Polonia argumente pentru ţările europene din NATO, şi mă refer în primul rând la bugetul alocat de Varşovia pentru apărare şi măsurile luate de Polonia pentru sporirea efectivelor militare?
George Scutaru: Polonia este o ţară traumatizată de împărţirea de trei ori în istoria sa între marile puteri. De trei ori s-a dorit ştergerea de pe hartă a Poloniei. Această naţiune a renăscut de fiecare dată. Am o mare admiraţie pentru curajul polonezilor şi dorinţa lor de fiecare dată de a renaşte şi de a supravieţui ca naţiune. Şi de aceea polonezii pur şi simplu se înarmează, ca să fie un factor de descurajare. În momentul în care Polonia, mult mai repede decât o decadă cum s-a stabilit iniţial, îşi va finaliza acest proces de înarmare, Polonia va avea cea mai puternică forţă terestră de pe continent, mai numeroasă decât Franţa sau Germania. Desigur, să vedem dacă Germania îşi va accelera la rândul ei, odată ce are 2% din PIB, că bugetul Germaniei este colosal, cum va arăta Bundeswehr-ul, cum va arăta armata germană. Dar cel puţin pe actualii indicatori, în curând Polonia va avea cea mai puternică forţă dintre ţările Uniunii Europene. E un semnal foarte clar de descurajare, fiindcă noi tot timpul vorbim de NATO, de articolul 5 şi de obligaţia ca alţii să vină să ne apere, înainte de articolul cinci, este articolul 3 – ce face fiecare naţiune pentru a-şi consolida apărarea. Şi să nu vă gândiţi, cum noi spunem, domnule, ce să căutăm noi, la o adică, să trimitem trupe în Klosovo sau în Bosnia sau de ce să trimitem să stabilizăm Ucraina. NATO nu este un bufet suedez din care fiecare trebuie să ne alegem ce ne convine. Avem şi drepturi, e adevărat, obligaţii şi în primul rând ar trebui să avem obligaţia de a-ţi apăra şi de a investi mai mult în propria apărare. Fiindcă NATO este o sumă de capabilităţi, tot timpul să ne gândim cu ce contribuie România la asemenea capabilităţi.
Radu Dobrițoiu: După cel de Al Doilea Război Mondial şi după încetarea Războiului Rece, Europa a redus treptat cheltuielile pentru apărare, neglijând înzestrarea, închizând fabrici de muniţie şi armament, reducând efectivele. Domnule colonel Gabriel Toma, impune actualul context de securitate revenirea la cheltuielile pentru apărare din perioada Războiului Rece?
Gabriel Toma: Trăim vremuri în care, pe de o parte, ar trebui să ne bucurăm că această revenire la cheltuielile de odinioară de după război au scăzut. Trebuie să ne bucurăm că nu am fost determinaţi să creştem aceste cheltuieli având război la noi, pentru că, de obicei, atunci când începe războiul, atunci ne trezim şi investim în apărare, în armamente, în concepte de apărare, în instruirea trupei, de-abia când ne ajunge cuţitul la os. Or, acum ne obligă situaţia internaţională, situaţia regională mai precis, să facem acest lucru, fără să suferim pierderi, fără să avem război la noi în ţară. Facem parte din alianţă, ne aliem şi ne asumăm deciziile alianţei. După război, într-adevăr, cheltuielile militare de la an an au scăzut pentru că au fost alte priorităţi, contextul de securitate din Europa era cu totul altul şi am văzut că banii care trebuiau investiţi în apărare şi securitate, decidenţii politici ai vremurilor i-au folosit în alte domenii – pentru dezvoltare, pentru chestiuni sociale, economice ş.a.m.d. Uitaţi că de data aceasta partea plină a paharului este că trebuie să facem acest lucru, să alocăm mai mulţi bani pentru că vedem care e contextul regional, care s-a degradat. Trebuie investit în industria de apărare, în industria de apărare cu capital de stat şi cel privat, trebuie să ţinem pasul cu dezvoltaea tehnologică, pentru că războiul s-a schimbat, sistemul ăsta e viu, se schimbă condiţiile, trebuie să ţii pasul cu tehnica, pentru că degeaba investeşti în ceea ce nu mai se cere pe piaţă, ceea ce nu mai răspunde provocărilor. Apare o armă nouă, trebuie să cauţi arma care să o contracareze, asta înseamnă bani, trebuie să ai tehnologie în primul rând, şi prin parteneriatul nostru cu Statele Unite, trebuie să recunoaştem că avem facilitatea asta ca să avem acces la tehnologia de vârf. Uitaţi sistemele patriot, uitaţi că urmează să primim avioanele cele mai bune din lume F-35 – nu orice ţară de pe pământul ăsta are acces şi are posibilitatea să aibă avioanele F-35. Trebuie să facem dovada că nu suntem mai consumatori de securitate, trebuie să facem dovada că suntem şi generatori de securitate, pentru ca aliaţii să aibă încredere în noi.
Radu Dobrițoiu: După o îndelungată perioadă de pace cu o oarecare neglijare a apărării, se află Europa, domnule George Scutaru, într-un moment de cumpănă ce impune sporirea bugetelor de apărare?
George Scutaru: Situaţia din teren implică, şi nu neapărat venirea preşedintelui Trump, 5% pentru bugetul de apărare, dar cred că lumea s-a convins că pentru a descuraja un comportament agresiv al lui Putin este nevoie să produci mai mult şi să ai mai multe trupe. Şi vedem că, practic, acest război nu înseamnă doar folosirea de drone şi inteligenţa artificială. Au început să apară roboţi care acţionează în domeniu terestru, fiecare parte încearcă să obţină avantaje folosind şi aceste elemente inovative. Realitatea ne va obliga să investim mai mult şi să explicăm mai mult. Eu cred că unul din narativele care va fi generat de Rusia împotriva politicii de apărare europene şi a NATO – şi o să vedeţi că o să apară şi în România, nu ducem lipsă de persoane care să răspândească narative ruseşti – dacă s-a încheiat pace în Ucraina de ce trebuie să ne mai înarmăm? Şi o să vedeţi că vor fi pe televiziuni, pe TikTok, pe diverse platforme, oameni care vor pleda, avem destui pensionari, avem drumuri care mai trebuie construite, trebuie să termini bugetul apărării – ceea ce ar fi o mare greşeală şi orice reducere a bugetului militar trebuie să înţeleagă concetăţenii noştri că va folosi Rusiei. Dar înseamnă să faci faţă unor acţiuni de provocare a Rusiei în Marea Neagră, să ai capacitatea să ai câteva nave care să reprezinte un element real de descurajare. Toate acestea costă. Noi tot vorbim de achiziţii, F-16, F-35, HIMARS, Patriot, trebuie să ne gândim că totuşi apărarea costă şi dacă vrem să avem investiţii şi lumea să vină în România să investească, e nevoie de stabilitate politică, este nevoie de un mediu fiscal predictibil, dar nu este nevoie şi de o ţarăn sigură, trebuie să ai şi armată. Să ştiţi că dacă noi am eşua să ne protejăm proiectul Neptun Deep, nu o să mai vină niciun alt investitor în Marea Neagră să-şi piardă banii după ce România ar arăta că nu poate să-şi protejeze o asemenea investiţii. Deci de asta trebuie să investeşti în Forţele Navale, ca într-adevăr să ai capacitatea să protejezi interesele economice în zona economică exclusiv care, printre altele, să ştiţi că nu e acoperită de Articolul 5. Să nu ne aşteptăm ca aliaţii să vină să facă foarte mult pentru protecţia platformelor noastre în zona economic exclusivă, noi ar trebui să o facem în primul rând. Articolul 5 protejează teritoriul naţional şi apele teritoriale şi spaţiu aerian naţional, dar nu zona economică exclusivă.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. „Eurotlantica” la final. Titlul ediţiei: „Decizie crucială în faţa europenilor: sporirea bugetelor apărării”. Invitaţii emisiunii au fost George Scutaru, director executiv New Strategy Center, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, şi colonelul în rezervă Gabriel Toma, fost şef de Stat Major al Comandamentului Multinaţional NATO al Diviziei de Sud-Est.
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
