Cu ochii pe Ucraina

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (20 ianuarie, ora 21:00) – Emisiunea: „Euroatlantica”

Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Avem o săptămână cu evenimente importante, care au pe agendă războiul din Ucraina şi situaţia de securitate euroatlantică. NATO, dar şi Grupul de Contact pentru Ucraina în formatul Ramstein, urmăresc cu atenţie conflictul de la graniţele României. Luni a ajuns la Baza Aeriană Otopeni prima aeronavă AWACS din cele 3 care vor supraveghea din România activităţile din spaţiul aerian de pe flancul de est al NATO. Aceste avioane vor sprijini prezenţa consolidată a Alianţei în regiune şi vor monitoriza activitatea militară rusă.

Cea mai înaltă autoritate militară a NATO, Comitetul militar, s-a reunit ieri şi astăzi la Bruxelles pentru a analiza evoluţia războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei şi pentru a lua în discuţie subiecte de importanţă strategică pentru Alianţă. Au participat la reuniune cei 30 de şefi ai apărării din statele aliate, dar şi şefii statelor majore din Finlanda, Suedia şi Ucraina. România a fost reprezentată de şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

În paralel cu dezbaterile de la Bruxelles, subsecretarul de stat american pentru politica de apărare se află în vizită la Kiev, pentru a discuta despre asistenţa pe care Statele Unite şi comunitatea internaţională o pot acorda Kievului. Mâine, la Ramstein, în Germania, secretarul american al apărării, Loyd Austin, şi preşedintele Statelor Majore Întrunite, generalul Mark Milley, vor găzdui o nouă reuniune a grupului de contact pentru Ucraina, la care vor participa aproximativ 50 de ţări.

Discutăm în această seară despre aceste reuniuni, în cadrul cărora sunt analizate evoluţia şi impactul pe care îl are asupra securităţii euroatlantice războiul din Ucraina. Invitaţii acestei ediţii ‘Euroatlantica’ sunt contramiralul de flotilă în rezervă Vergil Chiţac, profesor universitar, fost comandant al Academiei Navale ‘Mircea cel Bătrân’, şi Cristian Unteanu, jurnalist şi analist de politică externă.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta emisiunea ”Euroatlantica”. Tema ediţiei: ”Cu ochii pe Ucraina”.
Colegii din regie – Claudia Buzică şi Costin Iorgulescu – îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei 2 invitaţi. Bună seara, domnule amiral Vergil Chiţac.

Vergil Chiţac: Bună seara, domnu Dobriţoiu! Bună seara dumneavoastră, îl salut pe domnul Unteanu şi pe toţi cei care ne ascultă.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule Cristian Unteanu.
Cristian Unteanu: Bună seara, acelaşi salut, în primul rând pentru echipa dumneavoastră, pentru dumneavoastră, pentru domnul amiral şi evident, pentru toţi cei care ascultă această emisiune.

Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la Euroatlantica, bun venit la Radio România Actualităţi.

Domnule amiral Vergil Chiţac, începem cu primul eveniment din această săptămână: sosirea avioanelor AWACS la Baza Aeriană 90 Otopeni, de unde vor opera în următoarea perioadă pentru supravegherea spaţiului aliat. Ce capacităţi au aceste avioane?

Vergil Chiţac: Păi sunt cele mai moderne sisteme aeriene de supraveghere din dotarea NATO şi dacă sunt din dotarea NATO, din dotare /…/. Ce să vă spun? 9 ore autonomie în zbor, pot şi depăşi 9 ore pentru că pot fi realimentate în zbor. Pot să supravegheze un teritoriu de circa 300.000 de kilometri pătraţi deci, imaginaţi-vă România şi Moldova, hai să spunem, aşa, între ghilimele, România Mare – un singur avion. E clar că ele se deplasează spre frontul acesta că vrem, nu vrem a devenit un front estic al NATO, pentru a supraveghea mai bine operaţiunile militare aflate în desfăşurare în Ucraina, respectiv războiul din Ucraina şi pentru siguranţa noastră a tuturor. Noi trebuie să ştim în permanenţă ce se întâmplă întrucât acuma, uitaţi, eu sunt în Constanţa. Dar cred că este destul de… n-aş spune inteligent, normal să ne imaginăm că în Sevastopol, în Ucraina, în Crimeea, care a fost extrem de puternic militarizată după ce a fost anexată în 2014, deci e normal să ne imaginăm că toate porturile din Marea Neagră sunt vizate de rachete ruseşti, motiv pentru care sigur că suntem liniştiţi, suntem prudenţi că facem parte din NATO, dar ce vă spun eu e o realitate.

Radu Dobrițoiu: De asemenea, pentru acvatoriul Mării Negre cât de importante sunt aceste aeronave, pentru că ele supraveghează inclusiv aerian, dar şi terestru şi maritim?

Vergil Chiţac: E adevărat, supraveghează şi maritim. Acum, să fim oneşti, flota rusă din Marea Neagră nu mai este în momentul de faţă angrenată în război. Sigur că, în comparaţie cu flota ucraineană, este mult mai importantă. Cumva, a plecat din zona Crimeei, pentru că ştiţi că a fost expusă atacurilor ucrainene, chiar şi cu drone maritime, bazată, undeva la Novorossiisk, ieşită acum câteva zile, aşa cum aţi citit, am citit cu toţii din surse deschise, zece nave au ieşit brusc din port, dar din punct de vedere naval, în momentul de faţă nu cred că avem o ameninţare în zonă.

Radu Dobrițoiu: Aeronave AWACS care sunt şi cu ochii spre Ucraina, cu ochii electronici, bineînţeles.
Domnule Cristian Unteanu, în contextul războiului din Ucraina, din perspectiva rolului României NATO, ce semnificaţie are detaşarea aeronavelor AWACS în ţara noastră?

Cristian Unteanu: Eu am văzut aceste chemări de AWACS în teatrele de război în apropierea locurilor foarte calde. Îmi aduc aminte că am auzit de sosirea lor şi de intrarea lor în zona operaţională, susţinând acţiunile avioanelor şi, în genere, cercetarea de teren avansată, când de la Aviano plecau diversele avioane, tipuri de avioane de luptă, spre spaţiul fostei Iugoslavii. Ştiţi că au mai fost trimise şi în zona Orientului Apropiat. Dar îngrijorarea mea reală este că ştiu din anii petrecuţi mulţi la NATO, în calitate de corespondent de presă, că se trimit asemenea avioane, şi acum s-au trimis chiar multe în România, atunci când se presupune că va urma un moment foarte cald. Un moment foarte cald, poate nu în zona Mării Negre, în zona maritimă, dar în zona terestră, după cum se vede, şi mai ales după anunţurile de astăzi privind iminenta, mâine, listă de armamente foarte grele care vor fi trimise în Ucraina, mai ales tancuri, sute de tancuri, s-a spus, atunci este logic să vedem o poziţionare de avioane de acest tip în România, la limita acestei linii de contact cu ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Radu Dobrițoiu: A fost aleasă România, nu Polonia, să spunem, nu Cehia, nu altă ţară, nu Ungaria. Şi voiam să spuneţi câteva cuvinte şi despre rolul României în NATO din această perspectivă, pentru că ne asumăm din nou o misiune importantă pentru Alianţă, prin găzduirea acestor aeronave speciale ale Alianţei.

Cristian Unteanu: Vreau să vă spun că mi se pare că toată lumea, de fapt, acum, poate să vadă cât de importantă este apartenenţa noastră la NATO. Sigur că este o valoare adăugată faptul că ne-am oferit ca baza de la Otopeni să fie folosită de aceste avioane, dar faptul că suntem membri ai Alianţei poate să deschidă în viitorul apropiat, Doamne fereşte, în caz de nevoie, chiar mai mult decât o simplă bază de lucru pentru avioane de supraveghere electronică. Vedeţi că se anunţă de partea cealaltă, pe un discurs din ce în ce mai neplăcut, dur şi chiar fanatic, într-o notă pe care n-am mai auzit-o decât în ultimii ani în cel de-al Doilea Război Mondial, atunci când erau trimise armate întregi la moarte.

Mai ţineţi minte care era discursul acela înnebunitor? „Trebuie ca toată lumea să se sacrifice pentru patria-mamă, de-o parte şi de alta”. Vedem că s-a auzit acum în Rusia acest mesaj şi s-ar putea ca bătăliile de tancuri, care o să urmeze, să fie asemănătoare cu ceea ce s-a mai petrecut o dată. Doamne fereşte, zic. Dar este, repet, absolut vital pentru România faptul că ştim că suntem sub acest scut al NATO, iar asta este alături de sprijinul pe care îl reprezintă pentru economia naţională şi pentru vieţile noastre de fiecare zi apartenenţa la Uniunea Europeană, cel mai mare pariu câştigat, după părerea mea, de România după 1989.

Radu Dobrițoiu: Vă mărturisesc că am văzut aceste aeronave la baza lor logistică şi în interior, în 2008, la baza logistică din Trapani, pentru că acolo sunt găzduite, în Germania este baza operativă. Sunt aeronave de tehnologie de ultimă generaţie, superioare oricăror aeronave similare ale Federaţiei Ruse.

Revenim la subiectul important – reuniunea militară NATO. Cea mai înaltă autoritate militară NATO, Comitetul Militar, s-a reunit la Bruxelles. Dezbaterile s-au desfăşurat într-o perioadă critică pentru securitatea euroatlantică, a declarat în deschiderea reuniunii secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană:

Lumea noastră este diferită faţă de cum era cu un an în urmă. Regulile de bază ale ordinii internaţionale se confruntă cu mari provocări. Este în joc securitatea noastră, democraţia este atacată şi sunt afectate economiile şi popoarele noastre. Cu aproximativ un an în urmă, preşedintele Putin a pornit propriul război pentru a prelua controlul Ucrainei şi pentru a lua libertatea oamenilor. Dar a subestimat priceperea şi curajul poporului ucrainean, forţele armate şi conducerea ucrainene. A subestimat unitatea noastră şi solidaritatea noastră cu Ucraina. El a subestimat reacţia ţărilor noastre. Am furnizat o asistenţă fără precedent pentru a susţine dreptul Ucrainei de autoapărare.

Radu Dobrițoiu: Domnule amiral Vergil Chiţac, în ce măsură dezbaterile şi deciziile Comitetului Militar NATO au fost influenţate de războiul din Ucraina?

Vergil Chiţac: Păi cred că în 100%. Comitetul acesta Militar NATO s-a întrunit în două zile şi în prima zi, într-adevăr, au discutat probleme de importanţă strategică pentru Alianţă, dar mai ales evoluţia războiului care, iacătă, peste o lună împlineşte un an, generat de Federaţia Rusă, de Rusia, prin atacul Ucrainei şi mai ales modul în care ţările NATO în formatul 30 + 2, deci a inclus şi şefia apărării din Finlanda şi Suedia, modul în care ţările NATO şi cei din Finlanda şi Suedia pot să ajute Kievul din această perspectivă. Iar ziua a doua a fost dedicată securităţii în Balcani, în special a fost examinată situaţia din Kosovo.

Cu siguranţă, ceea ce este mai important şi, dacă nu mă înşel, şi secretarul general Stoltenberg sau domnul Geoană au prezentat astăzi obiectivele politice ale Alianţei şi provocările de securitate cu care se confruntă Alianţa. Mâine, însă, în formatul…, la invitaţia de fapt, la invitaţia şefului Pentagonului, Lloyd Austin, şi a şefului Statului Major Interarme, generalul Milley, liderii militari vor prezenta deciziile pe care le-au luat. Eu cred, şi am auzit şi eu din surse deschise, ca şi dumneavoastră, că s-a realizat în sfârşit de către Occident că pentru a scurta războiul trebuie să punem arme mai importante şi ofensive în mâna soldaţilor ucraineni. S-a depăşit frica aceasta de escaladare şi, probabil, asta vor anunţa, un ajutor masiv. Este adevărat, nu putem să nu luăm în discuţie aşa, pentru plăcerea emisiunii, că unele state au fost ezitante, şi, uitaţi, mă refer aici la Germania. E cauzată de politica internă, chiar în sânul coaliţiei de guvernare din Germania. Aţi văzut verzii, prin ministrul de externe şi ministrul economiei, sunt în favoarea trimiterii tancurilor Leopard, în timp ce SPD şi cei din opoziţie CDU, creştin-democraţii, sunt destul de evazivi, să nu spun sunt în opoziţie.

Radu Dobrițoiu: Astăzi, Lloyd Austin s-a întâlnit cu noul ministru al apărării din Germania şi poate că ne-au pregătit o veste pentru reuniunea în format Ramstein de mâine, Grupul de contact pentru Ucraina. Comitetul militar NATO astăzi a dezbătut şi împreună cu şeful apărării din Ucraina în format lărgit şi, aveţi dreptate, Stoltenberg a dat această informaţie, secretarul general al NATO, este nevoie să înzestrăm, să susţinem militar Ucraina pentru a scurta războiul.

Rusia ameninţă în continuare cu armele sale nucleare dacă va pierde războiul din Ucraina. Domnule Cristian Unteanu, la Bruxelles, comitetul militar NATO a analizat conceptul de descurajare şi strategia de poziţionare pe termen lung a NATO. Includ aceste teme şi reamplasarea şi reconfigurarea arsenalului aliat pe teritoriul Europei?

Cristian Unteanu: Este posibil, dacă mai întâi trebuie să vedem dacă într-adevăr această solidaritate europeană, solidaritate în cadrul Uniunii Europene, solidaritate în cadrul NATO se va concretiza prin comunicatul de mâine, foarte aşteptat, de altfel, deoarece până la această oră din sursele mele, doar 11 state membre sunt perfect de acord să anunţe o trimitere masivă de echipamente, muniţie, pentru hrană, de echipamente grele, despre asta vorbim, iar singura indicaţie pe care o avem apropo de celebrele tancurile Leopard 2 vine din partea ministrului apărării din Lituania, care a vorbit despre posibilitatea ca mâine să se anunţe o cifră care să atingă câteva sute de tancuri Leopard 2.

Acum, apropo de această întâlnire care a precedat astăzi reuniunea în formatul Ramstein, nemţii au pus o condiţie, au pus o condiţie care este foarte delicată şi vom vedea cum reacţionează americanii, mai precis, cum va reacţiona preşedintele Biden, care până acum a fost extrem de prudent în a promite trimiterea în Ucraina de tancuri Abrams. Or, exact asta cer menţii şi nu numai ei. Dacă va fi să trimitem ceva în Ucraina, atunci să trimitem la paritate sau să trimitem după ce americanii anunţă că vor trimite şi ei propriile lor tancuri Abrams. Da, da, mai avem.

Mai este o reacţie tot de ultimă oră, cea a primului ministru polonez, care a spus: vreţi să trimiteţi, dragi prieteni din Germania, tancurile? Vreţi să aşteptaţi să vină cereri oficiale, să le analizaţi şi după aceea să daţi un răspuns, ceea ce poate să însemne un timp de o săptămână până la luni de zile? Primul ministru Morawiecki a spus /că/ dacă aşa sau lucrurile, consideraţiile sunt secundare privind acordul nemţilor. Noi putem să facem asta foarte repede şi nu vom ţine seama de obiecţiile din partea Germaniei.

Radu Dobrițoiu: Este adevărat că, cel puţin pentru moment, Statele Unite nu vor livra Ucrainei tancuri Abrams şi susţinerea a fost că această livrare nu se face din motive tehnice, pentru că sunt foarte greu de întreţinut, însă s-ar putea ca mâine să aflăm că Statele Unite vor susţine Ucraina cu blindate Stryker…

Vergil Chiţac: Tot ce este posibil.

Radu Dobrițoiu: … Stryker, alături de Bradly-urile pe care le-au promis şi, în premieră, este vorba de opt sisteme de ultimă generaţie pentru lansarea bombelor reactive de mică altitudine, ghidate, de mare precizie, cu o bătaie de 150 de kilometri.

Domnule amiral Vergil Chiţac, 10 nave de luptă aţi amintit şi submarine din Portul Novorossiysk au fost desfăşurate în Marea Neagră în această săptămână de către ruşi. Printre acestea se numără cea mai mare navă de debarcare din Marea Neagră şi 3 submarine. Este vorba despre o dispersare a flotei, ca răspuns la o ameninţare specifică din partea Ucrainei, sau Rusia va încerca din nou un atac pe litoralul din sudul Ucrainei?

Vergil Chiţac: O tuşă, înainte de a vă răspunde. Oricum am vorbi despre Abrams, despre tancurile americane Abrams, sau nu, 82% din ajutorul militar ucrainean a venit din Statele Unite. Deci, până în momentul de faţă. Dar vă rog să luăm notă că tancurile acestea Abrams ca şi Leopard de altfel sunt sisteme tehnice extrem-extrem de complexe care chiar dacă le pui la dispoziţia ucrainenilor, ele necesită antrenament intens, susţinut pentru o perioadă destul de mare pentru a putea fi utilizate la întreaga capacitate. Deci nu este o chestiune care se poate întâmpla de pe azi pe mâine.

Acuma, răspunzând la întrebarea dumneavoastră. Mă rog, sunt mai multe variante. E posibil ca într-adevăr fi ieşit degrabă din port din cauza unei ameninţări, a unei ameninţări pe care au detectat-o sau prin sistemele lor de informaţii le-au adus la cunoştinţă aşa ceva. Cum la fel de bine este posibil ca flota să fi ieşit pentru a lovi, pentru că cele 3 submarine de care vorbiţi dumneavoastră sunt dotate cu rachete kalibr, deci sunt submarine din clasa kilo, operaţionale şi ruşiu au 7, dar 6 sunt operaţionale, unul e în Marea Mediterană, au rămas 5; 3 din ele au ieşit, şi sunt dotate cu rachete kalibr şi care pot lovi în zona continentală. De altfel, salvele de rachete asupra Ucrainei s-au tras şi de pe nave; nave din Marea Neagră, nave din Marea Caspică, deci sunt mai multe ipoteze de luptă.

Radu Dobrițoiu: Suntem atenţi în continuare la evoluţia conflictului din ţara vecină. Un război nedrept împotriva Ucrainei, cu impact asupra securităţii euroatlantice. Un război prin care Vladimir Putin a schimbat lumea, în ultimul an. Amiralul Bauer, preşedintele Comitetului militar NATO, declara că ”nu este un război doar cu biţi şi boţi, în spaţiul cibernetic şi informaţional, este un război cu noroi şi sânge.” NATO a demonstrat că îşi poate dezvolta rapid prezenţa oriunde şi oricând este nevoie, dar cel mai important este că a arătat lumii că este o alianţă politico-militară defensivă.

Vă mulţumesc foarte mult! ”Euroatlantica” la final. Tema ediţiei: Cu ochii pe Ucraina. Invitaţii emisiunii au fost: contraamiralul de flotilă în rezervă, Vergil Chiţac, profesor universitar, fost comandant al Academiei Navale ‘Mircea cel Bătrân’ şi Cristian Unteanu, jurnalist şi analist de politică externă. Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobrițoiuul ”Euroatlantica” şi, alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

Transcriere Rador

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*