Criza din Sahel

În ultimii doi ani au avut loc mai multe lovituri de stat militare care au transformat Sahelul într-o zonă instabilă, cu țări în care Rusia și-a stabilit baze de mercenari. Probabil cea mai importantă escaladare a avut loc în Niger unde lovitura de stat ridică îngrijorări în legătură cu comerțul cu uraniu, posibila intensificare a migrației și amenințările teroriste.

Centura strategică a Sahelului se afundă treptat în haos. În Sudan au avut loc două lovituri de stat: în aprilie 2019 și în octombrie 2021. Mali a avut prima lovitură de stat în august 2020 urmată de a doua în mai 2021. În aprilie 2021 Ciadul a trecut printr-o experiență similară așa cum s-a întâmplat și în Guineea cinci luni mai târziu. 2022 a fost un an dificil pentru Burkina Fasp, cu două lovituri de stat în ianuarie și în septembrie. În iulie 2023 a avut loc atacul purtat de o juntă militară asupra guvernului din Niger, una dintre cele mai sărace țări din Africa în ciuda rezervelor sale extraordinare de uraniu. Luna trecută, a avut loc o lovitură de stat și în Gabon. Toate aceste lovituri de stat au fost militare.

În ciuda implicării în războiul din Ucraina, Rusia nu și-a redus ambițiile pentru Sudul Global. În ultimul an, Rusia și-a dublat implicarea în regiunea Sahel a Africii, o regiune a continentului care se extinde de la Senegal până la Marea Roșie. Prin intermediul grupării de mercenari Wagner, Moscova s-a infiltrat în Mali și Burkina Faso profitând de greșelile Occidentului, dezvoltând sentimentele anti-europene și eșecurile de lungă durată ale actorilor internaționaliși regionali în abordarea cauzelor fundamentale ale instabilității din acele țări.

Săptămâna trecută, regimurile militare din Mali, Burkina Faso şi Niger au semnat o cartă stabilind o alianţă defensivă. Carta celor 3 foste colonii franceze prevede că „orice atac la suveranitatea şi integritatea teritoriului uneia sau mai multor părţi contractante va fi considerat ca o agresiune împotriva celorlalte părţi şi va angaja o datorie de asistenţă şi ajutor pentru toate părţile, individual sau colectiv, inclusiv utilizarea forţei armate pentru restabilirea şi asigurarea securităţii în zona acoperită de Alianţă”. De la lovitura de stat din Niger din 26 iulie, Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest a menţinut o poziţie constantă: autorităţile militare trebuie să „restaureze imediat ordinea constituţională”, eliberându-l pe preşedintele demis Mohamed Bazoum şi reinstalându-l în funcţiile sale. Organizaţia vest-africană a ameninţat în mod repetat cu intervenţia armată şi a impus sancţiuni economice grele Nigerului.

Prin acord, Burkina Faso şi Mali, state vecine, sunt de părere că o operaţiune militară împotriva ţării lor ar fi o „agresiune ilegală şi fără sens” şi au promis un „răspuns imediat” la orice agresiune. Nigerul a fost până la lovitura de stat unul dintre ultimii parteneri ai SUA şi UE în regiunea Sahel, unde sunt active grupări jihadiste. Fosta putere colonială Franţa şi Statele Unite au împreună circa 2.500 de militari în Niger şi fac tot posibilul să nu piardă influenţa în această zonă unde conducerile militare din ţările vecine Mali şi Burkina Faso s-au apropiat de Rusia.

În ultimele zile junta militară din Niger a masat trupe la granița cu Beninul și face presiuni asupra Franței să-ți retragă ambasadorul. Diplomatul francez nu s-a conformat şi se află în continuare la post, la ordinul Parisului, care nu recunoaşte legitimitatea noului guvern din Niger. În consecinţă, militarii din Niger au izolat ambasada Franței.

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*