
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 decembrie, ora 21:05) – „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Prima reuniune a miniştrilor apărării din statele membre NATO, desfăşurată într-o ţară de pe flancul de est al Alianţei, a avut loc la Bucureşti, în proximitatea Mării Negre. A fost primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe flancul estic după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Totodată este primul eveniment de acest tip organizat în România de la aderarea ţării noastre la Alianţă în anul 2004 şi a doua reuniune aliată după summit-ul Alianţei de la Bucureşti din 2008.
La finalul dezbaterilor de săptămâna trecută, aliaţii au adoptat o declaraţie cu cinci puncte, în care se precizează că acţiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, şantajul energetic şi retorica nucleară nesăbuită subminează ordinea internaţională bazată pe reguli, iar orice atac împotriva aliaţilor va fi întâmpinat cu un răspuns solidar şi hotărât.
Nu vor fi recunoscute niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă în mod flagrant Carta ONU şi va continua şi se va intensifica sprijinul politic şi practic acordat Ucrainei. Aliaţii vor ajuta Ucraina în timp ce îşi repară infrastructura energetică şi îşi protejează populaţia de atacurile cu rachete. Finlanda şi Suedia au participat ca state invitate să se alăture Alianţei. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO mai puternică, iar zona euroatlantică mai sigură. Aliaţii au reiterat că Balcanii de Vest şi regiunea Mării Negre sunt de importanţă strategică pentru NATO, susţinând cu fermitate angajamentul faţă de politica uşilor deschise a Alianţei.
Discutăm în această ediţie despre reuniunea NATO de la Bucureşti. Invitaţii emisiunii sunt preşedintele Centrului Euroatlantic pentru Rezilienţă, Ovidiu Raeţchi, şi colonel în rezervă Ion Petrescu, fost şef al Trustului de Presă al Armatei, analist militar.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: consecinţele ministerialei NATO de la Bucureşti.
Bună seara, domnule Ovidiu Raeţchi.
Ovidiu Raeţchi: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu!
Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut. Mulţumesc frumosc pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Domnilor, şi eu vă mulţumesc. Bun venit la „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi.
Domnule Ovidiu Raeţchi, primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe flancul estic, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Ce mesaj transmite alegerea Bucureştiului pentru această reuniune?
Ovidiu Raeţchi: E opţiunea logică în contextul agresiunii ruse şi sunt două mesaje. În primul rând, în mod evident, este sprijinul faţă de partenerii ucraineni, care a fost subliniat în declaraţia din care tocmai aţi dat citire şi care a fost dezbătută în detaliu de-a lungul zilelor reuniunii ministeriale. Pe de altă parte, în mod evident este şi un semnal în raport cu importanţa României în acest flanc, pentru că dacă te uiţi la linia celor trei mări dinspre estul Europei, adică de la Baltica la Marea Neagră şi la Adriatică, vei înţelege imediat de ce e Marea Neagră prioritate zero pentru Alianţa Nord-Atlantică astăzi, pentru că Alianţa e una cu caracter defensiv şi pentru că Marea Neagră e în acest moment vizată de un război de agresiune, însoţit de încercări de a modifica graniţele. Iar dacă flancul baltic a fost deplin consolidat, aş spune eu, ca efect nescontat pentru Kremlin al invaziei în Ucraina, pentru că pe lângă ţările baltice, pe lângă Polonia, pe lângă Danemarca, Norvegia, care au fost încă de la început alături de Alianţă, în momentul de faţă, iată, vedem spre finalizare procesul de aderare al Finlandei şi Suediei, dacă în sud, la Adriatică, există sigur încercări de destabilizare hibridă, dar nu se poate vorbi de o agresiune directă din raţiuni geografice, ei bine, Marea Neagră este direcţia care trebuie stabilizată şi protejată, iar România a reprezentat promotorul strategic al acestei idei încă după ocuparea şi anexarea ilegală a Crimeei.
Noi am pledat pentru o pondere egală a prezenţei înaintate NATO aici, la Marea Neagră, în raport cu Baltica. Şi iată că istoria ne dă dreptate. Ne dă dreptate în ideea că dacă Federaţia Rusă simte o anumită vulnerabilitate într-o zonă, acolo îşi va concentra eforturile. Ori, la Marea Neagră avem Ucraina, avem Moldova cu Transnistria, cu Găgăuzia, avem Georgia. Toate aceste idei au fost formulate de România, care politic, a fost, este şi va fi actorul de la Marea Neagră cu cel mai puternic discurs pro-NATO şi al creşterii prezenţei NATO, iar opţiunea pentru Bucureşti a fost o consecinţă.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, pe palierul militar s-a discutat de Ucraina. Ce concluzii putem trage după reuniunea de la Bucureşti? Cât de importantă este Ucraina, rezistenţa Kievului în strategia de securitate a NATO?
Ion Petrescu: Da, interesant subiectul pe care l-aţi lansat, mai ales că au fost la Bucureşti voci care au perceput această reuniune de-o manieră pe care aş caracteriza-o cu eleganţă, bazată pe lipsă de informaţie. Sigur că toţi cei care au participat la această reuniune a miniştrilor de externe NATO ştiau că principala problemă rămâne Ucraina. Ucraina, din perspectiva faptului că şi-a propus anul viitor, aşa cum zicea preşedintele Zelenski, să-şi elibereze toate teritoriile, inclusiv Donbas, Ucraina de Sud şi Crimeea, un obiectiv extrem de ambiţios, în condiţiile în care, aşa cum declara acum două zile preşedintele Putin, Rusia rămâne cu trupe în Ucraina şi îşi apără interesul naţional acolo.
La momentul când difuzaţi emisiunea, sunt 125.000 de mobilizaţi trimişi de Kremlin în sprijinul forţelor destinate iniţial pentru operaţiunea militară specială pe teritoriul statului ucrainean şi se preconizează ca restul, până la 300.000, să fie trimişi după terminarea perioadei de instruire, probabil înainte de data de 1 martie. De aceea, această voce unitară a miniştrilor de externe aliaţi a contat foarte mult, deoarece aici nu e vorba doar de simple declaraţii, ci de o bifare a unor angajamente anterioare, care încep de la livrarea de armament, cum procedează SUA, Marea Britanie, până la alte modalităţi de ajutorare a statului ucrainean, greu încercat în această iarnă de bombardamentele cinice ale Federaţiei Ruse şi care va primi cu recunoştinţă toate aceste generatoare pe care o serie de state europene le-au pregătit, le trimit pe calea aerului pentru a ajuta populaţia ucraineană greu încercată de acest război dus pe frontul de est, dus în numele unei iluzii, restaurarea teritoriului ex-sovietic în graniţele Federaţiei Ruse.
Radu Dobrițoiu: În marja reuniunii NATO de la Bucureşti, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a avut discuţii la Palatul Cotroceni cu preşedintele României, Klaus Iohannis. Colega mea Oana Bâlă, cu un reportaj de sinteză:
Reporter: Înaintea reuniunii miniştrilor de externe din ţările membre NATO, preşedintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere la Palatul Cotroceni cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. La finalul acestei întâlniri, şeful statului a declarat că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi pe flancul estic, precum şi de echipamente prepoziţionate. El a subliniat, totodată, că deciziile luate anul acesta la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid trebuie să se concretizeze şi a adăugat că sunt necesare planuri concrete.
Klaus Iohannis: Este nevoie de planuri foarte concrete ca în cazul unui atac să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment şi să fim atunci luaţi prin surprindere.
Reporter: Secretarul general al NATO a insistat în discursul său că preşedintele Vladimir Putin încearcă să folosească iarna ca pe o armă în războiul împotriva Ucrainei şi consideră că nu trebuie lăsat să câştige lupta, pentru că astfel şi alţi lideri ar vedea că se pot atinge ţeluri prin forţă.
Jens Stoltenberg: Aşa cum aţi văzut în săptămânile care au trecut, au loc atacuri îngrozitoare asupra oraşelor ucrainene, asupra infrastructurii critice şi zonelor rezidenţiale. Preşedintele Putin încearcă să distrugă sistemul cu alimentare cu energie electrică, infrastructura de gaze şi serviciile de bază pentru populaţia Ucrainei. Venind iarna, este evident că preşedintele Putin încearcă să o folosească ca pe o armă în războiul împotriva Ucrainei.
Reporter: La reuniunea de la Bucureşti a participat şi secretarul de stat american Antony Blinken, care a avut convorbiri cu ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Oficialul american a declarat că regiunea Mării Negre este o componentă critică a apărării NATO şi a amintit că în ţara noastră sunt dislocaţi peste trei mii de militari din SUA. El a precizat că ţara sa colaborează cu NATO pentru a consolida strategia Mării Negre şi consideră că România are o contribuţie vitală în acest context.
Radu Dobrițoiu: Sprijin pentru Ucraina, declarat de miniştrii de externe NATO şi regiunea Mării Negre de importanţă strategică pentru Alianţă. Să ascultăm o corespondenţă pentru „Euroatlantica” primită de la Amalia Bojescu.
Reporter: Miniştrii de externe din ţările NATO au reafirmat sprijinul pentru Ucraina şi au condamnat ceea ce numesc cruzimea Rusiei împotriva civililor. Ei au promis că vor intensifica politica de sprijin cât timp Ucraina va continua să-şi apere suveranitatea şi integritatea teritorială. S-a convenit asupra unui pachet de asistenţă pentru Ucraina, constând în sisteme de apărare aeriană şi muniţii, dar şi echipamente de iarnă pentru forţele armate. De asemenea, statele membre vor livra generatoare şi transformatoare electrice şi vor acorda ajutor financiar suplimentar pentru restabilirea aprovizionării cu energie electrică şi gaze. Într-o declaraţie comună se arată că acţiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activităţile hibride, şantajul energetic şi retorica nucleară subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Ei spun că orice atac împotriva aliaţilor va fi întâmpinat cu un răspuns solidar şi hotărât. De asemenea, miniştrii au subliniat importanţa strategică a Mării Negre pentru Alianţă şi angajamentul pentru apărarea fiecărui centimetru de teritoriu aliat. Statele membre au reafirmat totodată politica uşilor deschise din perspectiva aderării Suediei şi Finlandei la NATO, un proces aproape complet care va face Alianţa mai puternică, sublinia secretarul general Jens Stoltenberg. O discuţie a fost şi cu statele partenere: Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina, care vor fi susţinute pentru îmbunătăţirea instituţiilor de securitate şi apărare. Pe agenda reuniunii a fost şi relaţia NATO cu China. Şeful Alianţei, Jens Stoltenberg, spunea că NATO nu vede China ca pe un adversar. Relaţiile economice şi comerţul vor continua, dar trebuie reduse vulenerabilităţile şi gestionate riscurile. Miniştrii de externe au subliniat importanţa respectării liniilor directoare privind rezilienţa NATO şi menţinerea avantajului tehnologic, adăugând că se va continua cooperarea cu partenerii din regiunea indo-pacifică şi cu UE.
Radu Dobrițoiu: Dle Ovidiu Raeţchi, vorbim despre decizii ale Alianţei luate la Bucureşti. Avem noi dovezi de coeziune şi rezilienţă din partea NATO ca răspuns la agresiunea Rusiei?
Ovidiu Raeţchi: În mod categoric, acest aspect hibrid al agresiunii ruse face parte din soluţiile de răspuns propuse de Alianţă, pentru că, dacă Rusia foloseşte acest concept pe care l-am putea numi în engleză weaponising of everything, transformarea oricărui aspect conex războiului într-o armă. Da, avem vremea, iarna care este folosită prin atacuri la adresa reţelelor energetice. Am avut şi vom avea probabil în continuare blocarea transporturilor de grâu pe Marea Neagră. Toate aceste elemente fac parte din tactici de destabilizare hibridă şi răspunsul la adresa acestei strategii de agresiune hibridă ştim din teorie de ani de zile este rezilienţa, capacitatea nu de a răspunde la agresiune printr-o altă agresiune, ci de a fi pregătiţi, de a avea soluţii, astfel încât şocul suferit să fie redus la minim şi revenirea la o funcţionalitate a serviciilor esenţiale să fie imediată. Din punctul acesta de vedere, NATO nu doar că are un serviciu specializat pentru cercetarea şi dezvoltarea rezilienţei, dar aş spune din proprie experienţă, din contactele pe care le-am avut cu partenerii din Finlanda şi Suedia că am câştiga probabil cele mai avansate state din perspectiva acestor sisteme naţionale de rezilienţă în NATO şi expertiza lor care datează sau a început să fie dezvoltată încă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial în această privinţă va fi un câştig uriaş pentru toată Alianţa.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, după ministeriala de la Bucureşti, am avut o reacţie a preşedintelui Franţei. El a cerut inclusiv acordarea de garanţii de securitate pentru Rusia. Este posibilă o negociere de pace care să includă cedarea de teritorii din partea Ucrainei?
Ion Petrescu: În niciun caz. Sigur că a vorbit principial preşedintele francez, în sensul că atunci când o parte la negocieri solicită nişte lucruri, este normal şi de partea cealaltă să se solicite lucruri comparabile. Dar, eu vreau să vă dau două ştiri pe ziua de astăzi, pentru că meritaţi felicitat vizavi de tema aleasă. Azi, guvernul estonian a înfiinţat o divizie în armata sa, micuţă, aşa cum este, dar această divizie nou înfiinţată este una formată din două brigăzi de infanterie, un batalion logistic, unul de sprijin şi nota bene, de o brigadă trimisă de Regatul Unit pentru Apărarea Estoniei. Deci, se merge pe ideea că Marea Britanie este parte integrată a defensivei Estoniei. Şi tot astăzi s-a anunţat de către Pentagon că este trimisă după principiul rotaţiei, o companie americană care poate să ajungă până la 250 de militari şi care are în dotare tot ceea ce este necesar pentru a aduce acţiuni disuasive. De ce este importantă afirmaţia de mai înainte? Pentru că şi preşedintele Klaus Iohannis a solicitat, şi bine a făcut, să se clarifice, să se reglementeze care trupe vor fi suplimentar dislocate. Ştiţi că acum există batalioane multinaţionale de 1.000-1.200 de oameni. Ei bine, conform summit-ului de la Madrid, se va ridica treptat nivelul lor până la eşalon de brigadă, cu efective de 4.000-4.500 de oameni. Au existat şi voci şi la nivelul Alianţei Nord-Atlantice care au propus ca une batalioane componente ale noilor brigăzi să rămână pe teritoriul ţărilor care şi-au trimis până acuma alte componente, de pildă de nivel companie. Şi aici, preşedintele român are dreptate, trebuie stabilite clar ce unităţi şi în ce timp când vin şi cea mai bună soluţie este să fie aici, şi militarii, şi tehnica de luptă care îi ajută în îndeplinirea misiunii de a apăra frontiera de est a Alianţei Nord-Atlantice.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ovidiu Raeţchi, preşedintele Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar din partea NATO în discuţiile cu Jens Stoltenberg, inclusiv înfiinţarea de depozite de armament şi muniţii prepoziţionate. După reuniunea miniştrilor de externe ai Alianţei de la Bucureşti, putem vorbi de consolidarea importanţei României pentru planurile de rezilienţă NATO pe flancul de est al Alianţei, pe fondul, bineînţeles, pe fondul agresiunii Rusiei?
Ovidiu Raeţchi: Fără îndoială, încă înainte de summitul de la Madrid, când a fost decisă crearea grupurilor de luptă în sudul flancului estic şi când s-a discutat despre grupul de luptă din România, a început această organizare, care ne duce spre 5.000 de militari aliaţi aici. Ulterior, prin summitul de la Madrid, a urmat logica despre care s-a şi făcut referire mai înainte, trecerea de la nivel la batalion la nivel de brigadă. Deci, vedem din lună în lună aproape evoluţii din punctul ăsta de vedere. Dar ceea ce s-a discutat acum a trecut într-un plan şi mai avansat, pentru că aspectele logistice, aspecte care ţin de intendenţă, construirea unei structuri pentru a dezvolta continuu prezenţa pe care ne-o dorim cu toţii, necesită şi alţi paşi, paşi inclusiv în ceea ce priveşte rezilienţa sistemului de transporturi despre care România ştie bine că mai are paşi de făcută în această direcţie. Însă, revenind şi la întrebarea anterioară, aş adăuga şi la declaraţiile preşedintelui francez, aş adăuga că un lucru pe care l-am văzut constant în această perioadă a fost că fermitatea şi unitatea Alianţei Nord-Atlantice în interiorul său şi în jurul cauzei ucrainene, care este o cauză morală şi justă sub raportul dreptului internaţional, este esenţială şi că împotriva ei se vor da atacuri din partea Federaţiei Ruse.
Şi din perspectiva mea, rolul asumat de preşedintele francez, încă de la începutul agresiunii ruse, a fost un rol de canal diplomatic, de filieră diplomatică, care întotdeauna trebuie lăsat deschis în cazul în care tabăra agresoară se hotăreşte să negocieze, însă asta nu înseamnă în niciun caz că el a lezat această unitate şi această fermitate, ci pur şi simplu, că undeva întotdeauna trebuie să ai desemnat un negociator şi Franţei îi revine şi îi va reveni probabil şi în continuare acest rol.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, după ministeriala NATO de la Bucureşti, cum priveşte Rusia spre România din punct de vedere militar?
Ion Petrescu: Eu mă uit acum pe harta interactivă a Ucrainei şi 15 ore oraşe ucrainene sunt în situaţia de a fi declanşat alarmele, pentru că aşteaptă bombardamente masive ale Federaţiei Ruse pe teritoriul statului ucrainean, cel care a rămas încă sub controlul armatei ucrainiene. Deci, situaţia este în continuare conflictuală, dură, sângeroasă în statul vecin ucrainean. În ce priveşte modul în care preşedintele Federaţiei Ruse se uită spre statele membre ale NATO, care sunt la graniţa de est a Alianţei, inclusiv România, sigur că privirea nu poate să fie una amicală, dar trebuie, şi cred că s-a şi înţeles la Moscova, că atunci când vorbim de apărarea României, vorbim de apărarea NATO şi că militarii aliaţi aflaţi aici n-au venit într-o excursie, ci cu misiuni foarte clare. Şi elementul disuasiv este brigada din componenţa Divizia 101 americană, care se află în Dobrogea, o brigadă care a venit bine antrenată, a început antrenamentele cu militarii români şi a declarat clar că la ordin va acţiona aşa cum îi va cere Pentagonul, după caz, defensiv sau ofensiv. România nu face decât să-şi apere graniţele, o face cu armata apropie, care tinde să ajungă într-o anumită etapizare la 120 de mii oameni, şi informaţia asta am primit-o în cadrul unui dialog purtat cu cei care acum răspund de soarta armatei noastre. Dar acest nivel de 120 de mii este, /demult/ aprobat de Parlamentul României şi din raţiuni financiare până acum nu a fost concretizat. Contează acest detaliu, pentru că deja Polonia, celălalt pilon al defensivei NATO la graniţa de est Alianţei Nord-Atlantice, a decis şi a trecut la mărirea efectivului armatei poloneze de la 120 de mii de oameni la 240 de mii de oameni. Deci, ţările de la această frontieră a spaţiului transatlantic, inclusiv România, îşi întăresc apărarea, pentru că dacă ai o apărare puternică nu poţi avea surprize strategice.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ovidiu Raeţchi, într-un minut, relaţia cu China a Alianţei se afla pe agenda discuţiilor. Cum se va derula pe viitor această relaţie?
Ovidiu Raeţchi: Relaţia cu China presupune o concurenţă pe termen mai lung şi, aşa cum documentele, orientarea strategică a Alianţei arată nu definim, nu gândim China ca un stat ostil. Nu există un raport de acest tip în relaţia cu China, ci pur şi simplu NATO are obligaţia de a-şi consolida propria rezilienţă, propria independenţă, inclusiv în privinţa lanţurilor logistice, inclusiv în privinţa zonei cibernice în raport cu China. Deci, orientarea la China se face, se gândeşte pe termen lung şi se gândeşte în termeni stategici, nu tactici.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final.
Foto copertă: NATO.int
Transcriere RADOR