RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (29 octombrie, ora 22:36) – „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Rusia a continuat să bombardeze infrastructura şi clădirile şi vile din Ucraina, într-un efort de demoralizare a populaţiei, înainte de a intra în a treia iarnă de război. Cel puţin patru persoane au fost ucise astăzi dimineaţă într-un atac aerian la Harkov, a declarat primarul acestui oraş, al doilea ca mărime din Ucraina, în timp ce capitala Kiev a fost şi ea vizată de loviturile forţelor ruse noaptea trecută, informează agenţia France Presse. Pe front sunt aşteptaţi să ajungă tot mai mult soldaţi nord-coreeni. Preşedintele sud-coreean, Yoon Suk Yeol, a afirmat ieri că militarii nord-coreeni vor fi desfăşuraţi de Rusia pe fronturile din Ucraina mai devreme decât se aştepta, transmite Reuters. Pe front, trupele ruseşti au ocupat noi teritorii în cel mai important avans din acest an. Voi dezvolta aceste subiecte cu colonelul în rezervă Ion Petrescu, analist militar, fost şef al Trustului de presă al Armatei.
Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu! Bun venit la Radio România Actualităţi!
Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut şi să vă mulţumesc respectuos pentru invitaţia dumneavoastră. Mă onorează.
Realizator: Domnule colonel Petrescu, intrăm în a treia iarnă de război în Ucraina. Rusia a aruncat în luptă în ultima lună foarte multe resurse, mai ales blindate. Ritmul ofensivei este din ce în ce mai rapid. Va reuşi Moscova să îngheţe frontul peste iarnă cu un avantaj al poziţiilor?
Ion Petrescu: Întrebarea dumneavoastră este practic retorică. Spun asta pentru că tocmai au anunţat cei de la Moscova că au capturat o nouă localitate, Selidov, care este pe drumul care duce la Pokrovsk, o localitate cheie în ceea ce înseamnă stăpânirea teritoriilor din Donbas. În acelaşi timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat că Rusia a suferit peste 600.000 de victime în războiul său împotriva Ucrainei şi că, într-adevăr, Coreea de Sud i-a anunţat oficial pe aliaţi de faptul că trupe nord-coreene au fost trimise să ajute Rusia în această confruntare dintre gigantul stat rus şi Ucraina, care îşi apără suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa. Contează acest detaliu pentru că din cei 10.000 de militari care au sosit deja pe teritoriul Rusiei, 3.000 au fost trimişi în zona Kursk, acolo unde ştim că au reuşit trupele ucrainene să ocupe iniţial un areal de circa 400 de kilometri pătraţi. În momentul în care difuzaţi emisiunea, mai controlează circa 200 de de kilometri pătraţi, restul fiind recucerit de trupele ruse şi iată că acum au fost aduse în zonă trupe nord-coreene care momentan nu au fost întrebuinţate în luptă.
Realizator: Rusia a continuat atacarea Ucrainei pentru a distruge ţinte civile şi mai ales infrastructura, pentru a diminua posibilităţile de aprovizionare pe perioada iernii. Moscova a folosit rachete, dar mai ales drone. Va reuşi Rusia să descurajeze populaţia civilă din Ucraina cu aceste bombardamente permanente?
Ion Petrescu: Este o întrebare firească, realitatea câmpului de luptă arată că ucrainienii, spre cinstea lor, rezistă cu echipamentul, cu tehnica de luptă pe care o au la dispoziţie, în bună parte acestea fiind livrate de către aliaţi şi îşi apără teritoriul, ţara. Şi elementul de noutate este că o delegaţie sud-coreană va vizita Ucraina în zilele următoare, dar o va vizita după ce va poposi la sediul NATO, pentru a fi brifată, a fi informată la Consiliul Nord-Atlantic şi a-şi reitera sprijinul pentru cauza Ucrainei independente. Dar Coreea de Sud înseamnă o ţară capabilă să ofere Ucrainei nu ca până acum, doar ajutor umanitar, ci aşa cum a declarat şi preşedintele sud-coreean, Yoon Suk Yeol, că va trece la furnizarea de ajutor militar. A mai apărut o iniţiativă interesantă, în sensul că vor fi folosiţi dezertori din armata nord-coreană pentru a trece în sprijinul armatei ucrainene şi a crea operaţiuni psihologice menite să zdruncine moralul nord-coreenilor trimişi să lupte în uniforme ale armatei ruse pe teritoriul propriu, dar şi, ulterior, pe teritoriul ucraienian.
Realizator: Tot despre dronele ruseşti, dar dintr-o altă perspectivă, cea a României, Ministerul Apărării Naţionale a pus în transparenţă decizională un proiect de lege care îmbunătăţeşte măsurile de securitate aueronautică, inclusiv posibilitatea de contracarare a dronelor care intră în spaţiul aerian al României. Legea urmează să fie votată în următoarea sesiune a Parlamentului. Cum comentaţi momentul în care apare legea, dar şi conţinutul prevederile proiectului de act normativ?
Ion Petrescu: Din păcate pentru clasa politică românească, şi afirm cu tristeţe ceea ce urmează, din nou s-a văzut că este în urma necesităţilor organismului militar românesc. Este o bilă albă pentru cei care conduc acum organismul militar românesc că au dorit să aibă sprijinul legii, să fie apăraţi de lege în acţiunile lor. Chiar dacă aceste actori sunt blamate de către opinia publică internă, ele trebuie să aibă fundamentare legală pentru a evita eventualele ulterioare acuzaţii şi interpretări deloc benefice apărării antiaeriene a României. Da, militarii au nevoie de prevederi legale pentru ca să-şi exercite pe timp de pace, România nefiind în război cu Federaţia Rusă, deci România să-şi exercite dreptul de a nu permite unor obiecte care nu-şi declară identitatea şi nici nu sunt atribuite unei terţe forţe de a viola spaţiul nostru aerian şi de a produce probabile şi nedorite pagube materiale atât în arealul obiectivelor civile, cât şi în arealul unor obiective de interes public. Deci legea este amânată, din nefericire, dar este foarte necesară armatei noastre.
Realizator: NATO a făcut apel la Rusia şi Coreea de Nord să pună capăt imediat desfăşurării de soldaţi nord-coreeni pe teritoriul Rusiei pentru a sprijini Moscova în războiul său împotriva Ucrainei. „Astăzi pot să confirm că trupe nord-coreene au fost trimise în Rusia şi au fost desfăşurate în regiunea Kursk”, a declarat, aşa cum spuneaţi şi dvs., secretarul general al NATO, Mark Rutte. Avem, domnule colonel Ion Petrescu, o premieră în istorie: trupe comuniste coreene în Europa, primele confruntări cu unităţi coreene pe teritoriul european. Suntem martorii unei noi etape a dezvoltării agresiunii ruse asupra Ucrainei?
Ion Petrescu: Da. Şi sunt şi alte premiere, e adevărat, la un nivel mai mic, de exemplu, la nivelul plutoanelor din Coreea de Nord, pentru că Federaţia Rusă, care nu are experienţă în a conduce trupe aliate într-un conflict de nivelul celui care se derulează acum în Ucraina, trupele ruse au nevoie de translatori şi vor fi câte un translator din limba rusă în limba coreeană la fiecare pluton constituit pe teritoriul Federaţiei Ruse ca să lupte de partea armatei ruse. În acelaşi timp, există şi o dorinţă a Moscovei de a contracara ceea ce deja ucrainienii au început, ucrainienii au informat prin staţii de amplificare că îşi menţin telefonul prin care soldaţi străini care luptă de partea Federaţiei Ruse, deci pot apela la un număr de telefon şi li se poate organiza defectarea – adică părăsirea, dezertarea din rândul trupelor aliate ruse şi venirea în partea ucraineană, care să se ocupe de viitorul lor şi de scoaterea lor din teatrul de operaţii din Ucraina. Este, din păcate, o maşină de tocat carne, ca să fiu mai neliterar în exprimare, adică prezenţa acestor mii de soldaţi, care cu siguranţă vor cădea în ambuscade succesive ale trupelor ucrainiene, de o parte având militari ucrainieni care din 2022 sunt într-un contact direct cu trupele agresoare, de cealaltă parte fiind trupele nord-coreene, care nu mai au experienţă de luptă, care doar amintesc de conflictul care a existat între Coreea de Nord şi cei din Sud şi de implicarea la acel moment a trupelor chineze în sprijinul nordului şi a trupelor americane sub stindardul ONU pentru cei care doreau democraţia în peninsula coreană. Asistăm la o internaţionalizare a conflictului din Ucraina şi aici, tot ca element de noutate, a fost salutat pe plan internaţional apelul telefonic, mai precis convorbirea telefonică între Zelenski şi Yoon Suk Yeol, preşedintele sub-corean, care au făcut nu numai un schimb de informaţii, ci au şi stabilit dezvoltarea unor strategii pentru contracararea escaladării generate de prezenţa trupelor nord-coreene pe teritoriul Ucrainei. Este o agravare periculoasă a situaţiei din Ucraina.
Realizator: Statele Unite au declarat că Ucraina nu va avea restricţii în utilizarea armelor americane împotriva forţelor nord-coreene, dacă acestea intră în luptă. Ce presupune acest anunţ al Pentagonului?
Ion Petrescu: Un avertisment dur pentru Rusia, în sensul că până acuma Moscova jubila că, într-adevăr, Statele Unite ale Americii, dar şi alte state membre ale NATO au furnizat o serie de rachete, o serie de arme care puteau să acţioneze la mare distanţă, numai că au atenţionat Ucraina să nu lovească obiective de pe teritoriul Federaţiei Ruse, lucru nejust, pentru că Federaţia Rusia este stat agresor. Ei, până la acest moment al trimiterii de către soldaţi nord-coreeni în Rusia, Pentagonul şi implicit ministerele apărării din alte state aliate şi-au menţinut poziţia. Iată însă că după ce s-a întâmplat această aliniere a Phenianului la politica Moscovei, de data aceasta s-a dat undă verde pentru ca armata ucraineană să folosească armele pe care le-a primit la distanţa maximă şi să lovească, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada anterioară, baze militare ruseşti, alte obiective care sunt necesare Federaţiei Ruse pentru a lovi cu rachete de diferite dimensiuni obiectivele militare ucrainene, dar şi aşezările civile din Ucraina. Deci această undă verde este practic în favoarea Ucrainei şi o atenţionare serioasă a Federaţiei Ruse că a trecut o linie roşie. Aducerea militarilor nord-coreeni în Rusia pentru a lupta de partea armatei lui Putin contra armatei Kievului este o linie roşie pe care Occidentul o taxează în modalitatea pe care aţi indicat-o foarte bine dvs.
Realizator: Coreea de Nord a primit de la ruşi o sumă foarte mare, cât un sfert din PIB-ul ţării, transmit agenţiile internaţionale de presă, care citează un studiu publicat de fundaţia germană „Friedrich Naumann”. Domnule colonel Ion Petrescu, suntem martorii repetării istoriei, o axă a răului versus Occident?
Ion Petrescu: Sigur, poate fi şi o asemenea interpretare, dar eu am, pentru informarea dvs şi a şi ascultătorilor, şi o veste proastă pentru trupele ruse dislocate în Ucraina. Astăzi, Croaţia a anunţat că trimite 30 de tancuri M-84 în sprijinul armatei ucrainene şi în compensaie va achiziţiona 50 de tancuri Leopard în urma unei scrisori de intenţie semnată de miniştrii Apărării din Croaţia şi din Germania. Aceste tancuri M-84 sunt de producţie iugoslavă şi au fost folosite de fostele republici iugoslave, fiind extrem de utile în apărarea pe teritoriul naţional împotriva unei agresiuni imprevizibile. În afară de Croaţia, care are aceste tancuri din care a decis să livreze 30 Ucrainei, mai există şi alte state iugoslave dotate la fel, cum este vorba de Serbia, de un stat vecin, Slovenia, care au păstrat unităţile M-84 şi le-au îmbunătăţit performanţele şi fiabilitatea. Gestul Croaţiei este relevant, adică 30 de tancuri înseamnă capacitatea de a forma, de a fi osatura unui batalion de tancuri menite a da dureri de cap în linia întâi trupelor ruse. Deci pe măsură ce trece timpul, chiar dacă Federaţia Rusă este obsedată de compensarea deficitului uman, de pierderile umane numeroase pe care le-a înregistrat pe front, de partea Ucrainei aliaţii au înţeles că este necesar ca armata Ucrainei să beneficieze de o tehnică de luptă modernă, solidă, capabilă să facă faţă bătăliilor dârze care se duc acolo. Pentru că, trebuie să recunoaştem, pe de o parte, ucrainenii îşi apără ţara, dar, pe cealaltă parte, militarii ruşi sunt extrem de îndoctrinaţi ca să elibereze, cu ghilimele de rigoare, un teritoriu pe care Putin îl revendică ca fiind parte a statului rus.
Realizator: Alegeri prezidenţiale în Statele Unite, pe 5 noiembrie. Cât de mult vor influenţa rezultatele acestor alegeri evoluţia războiului din Ucraina?
Ion Petrescu: O întrebare justificată. Şi dacă ne uităm la ultimul flux de informaţii şi date şi imagini venite de peste ocean, observăm că într-un uşor avantaj se află vicepreşedintele SUA, adică e vorba de candidata Kamala Harris. În acelaşi timp, există numeroase voci care presupun că nu trebuie deloc exclusă victoria lui Donald Trump. Or, Donald Trump va pune într-o ecuaţie dificilă atât NATO, unde, din fericire, Mark Rutte, secretarul general, este un om care l-a mai contrat şi ştie cum să discute cu preşedintele prezumtiv viitor al Statelor Unite, iar în partea cealaltă este Rusia, care speră la concesii din partea Statelor Unite ale Americii astfel încât să încheie campania din Ucraina cu câştiguri teritoriale acceptate de Statele Unite lui Americii peste capul conducătorilor de la Kiev.
Realizator: Domnule colonel Ion Petrescu, cel de-al doilea summit de pace, prevăzut pentru 2 noiembrie, iniţial, în Elveţia, a fost amânat la o dată necunoscută. Nu sunt şanse nici ca această reuniune să se desfăşoare luna viitoare. Cum să interpretăm această evoluţie, această amânare?
Ion Petrescu: Aici există două explicaţii. Pe de o parte este încăpăţânare Kremlinului, mai precis a preşedintelui Putin, de a refuza în continuare negocieri iniţiate de către Kiev. Concomitent vom putea vorbi şi de încăpăţânarea actualului preşedinte ucrainean Zelenski de a promova un plan de pace, care în multe puncte formulate, atâtea cât au fost date publicităţii, se vede că dă dovadă de naivitate, adică una e să-ţi doreşti ca ţara ta să reintre în zona de siguranţă naţională şi alta să ai un plan în care să trasezi sarcini altor ţări, care să forţeze Federaţia Rusă să vină la negocieri, să forţeze Federaţia Rusă să accepte ceea ce la ora actuală nu numai Putin, dar şi cercul său, cercul dur din jurul său nu acceptă. Deci, în viziunea actuală a Moscovei, a liderilor de la Moscova, Ucraina trebuie să se reîntoarcă ca un perimetru, ca un areal de siguranţă în cadrul Federaţiei Ruse. Sperăm că diplomaţia va rezolva acest impas, dar nu avem siguranţa.
Realizator: Domnule colonel Ion Petrescu, mulţumesc pentru aceste informaţii.
Ion Petrescu: Vă mulţumesc frumos pentru acest dialog interesant.
TRANSCRIERE RADOR
