RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI ( Euroatlantica, 24 octombrie, ora 21:04) – Realizator: Radu Dobriţoiu
Radu Dobrițoiu: Bun găsit! Securitatea euroatlantică este ameninţată din răsărit de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, dar şi de războiul informaţional condus de Moscova pentru a câştiga influenţă în Republica Moldova şi în România, în contextul alegerilor din cele două ţări. Suntem, în această perioadă, martori ai unui război hibrid, bazat în primul rând pe armele folosite de Rusia pentru dezinformare şi propagandă. Republica Moldova, ţară care a făcut parte din teritoriul României, teritoriul românesc ocupat de URSS prin Pactul Ribbentrop-Molotov, a decis prin referendum: doreşte să se alăture Uniunii Europene, să facă parte din familia ţărilor democratice. Republica Moldova mai are un pas important de făcut pentru a marca în istorie borna de desprindere de Rusia: alegerile prezidenţiale, cu o Maia Sandu cu şanse mari de a deveni preşedintele care poate coordona în următorii ani integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Ştiu că suntem ascultaţi şi peste Prut, acolo unde Radio România Actualităţi se recepţionează şi le mulţumesc în această seară ascultătorilor din Republica Moldova pentru că ascultă emisiunea „Eurotlantica”. Discutăm în această ediţie despre referendumul din Republica Moldova, vom analiza şi alegerile pentru funcţia de preşedinte, totul cu informaţii despre situaţia geopolitică în context de securitate euroatlantică. Voi dezbate la „Euroatlantica” aceste subiecte cu colegul meu Mario Balint, revenit de la Chişinău, unde a fost trimis special Radio România Actualităţi, şi cu analistul politico-militar Radu Tudor, interviu înregistrat. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, împreună cu producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: Republica Moldova – oportunităţi şi riscuri post-referendum
Bună seara, Mario Balint.
Mario Balint: Bună seara, Radu. Bine v-am găsit, stimaţi ascultători.
Radu Dobrițoiu: Ce informaţii ne aduci, Mario Balint, de la Chişinău?
Mario Balint: Este ziua în care a început, de fapt, campania electorală pentru turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, alegeri care vor avea loc pe data de 3 noiembrie, între preşedinta în exerciţiu, Maia Sandu, cea care a obţinut la primul scrutin de duminică din 20, peste 42% din voturile electoratul lui moldovean, şi Alexandr Stoianoglu, fostul procuror general demis, susţinut de Partidul Socialiştilor, care a obţinut undeva la 26 de procente. Aşadar, avem o bătălie între dreapta şi stânga, dreapta fundamentală, aş putea să-i spun, prin Maia Sandu şi partidul care o susţine în această campanie, partidul aflat la guvernare, şi stânga socialistă, o stângă socialistă republicană, o stângă care se doreşte a fi moldovenească.
Radu Dobrițoiu: Avem în această ediţie „Euroatlantica” şi opinia analistului politico-militar Radu Tudor. Bună seara, domnule Radu Tudor. Bun venit la Radio România Actualităţi.
Radu Tudor: Bună seara, Radio România Actualităţi. Mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, scrutinul din Republica Moldova a fost cu emoţii, un rezultat foarte strâns în favoarea aderării la Uniunea Europeană. Ce a dus la acest rezultat?
Radu Tudor: În primul rând, o luptă extraordinară a celor care au o viziune pro-europeană, pro-democratică şi pro-libertate la Chişinău. Cine consideră că a fost o bătălie simplă sau uşoară, evident că poate sublinia mai degrabă scorul strâns. Dar să privim în ansamblu. Republica Moldova este o ţară mică, o ţară cu o economie fragilă, o ţară cu mulţi locuitori plecaţi în Uniunea Europeană să muncească, care s-a luptat cu cea mai mare ţară din lume, cu Rusia, care este, în momentul de faţă, simbolul agresivităţii, al războiului, al dictaturii şi al suferinţei. Şi în această bătălie, o ţară atât de mică şi de inimoasă, cum e Republica Moldova, a reuşit să învingă Rusia, cea pe care am descris-o mai devreme şi care este, în momentul de faţă, cel mai mare pericol pentru toate democraţiile lumii. Ori, din această perspectivă, m-aş uita mai degrabă la aspectul pozitiv şi la modul în care, în primul rând din România, dar şi din restul ţărilor Uniunii Europene, trebuie să sprijinim în continuare această administraţie de la Chişinău, care oferă o şansă istorică unui popor foarte greu încercat.
Radu Dobrițoiu: New Strategy Center a avut o analiză legată de subiectul alegerilor prezidenţiale din Moldova, dar şi de scrutinul de aderare la Uniunea Europeană. Câteva cuvinte despre această analiză.
radu Tudor: Cred că New Strategy Center reuşeşte în momentul de faţă să ofere cele mai interesante studii şi dezbateri în privinţa temelor de securitate, de apărare şi de politică externă. Ceea ce face George Scutaru împreună cu echipa lui, cu preşedintele Ionel Niţu şi cu toţi cei care sunt specialişti acolo reprezintă un sprijin extraordinar pentru noi. Am citit acest studiu şi el reprezintă semnalul pe care noi toţi trebuie să-l avem în vedere în legătură cu, să spunem continuarea demersului pro-european al Republicii Moldova. Ei nu trebuie lăsaţi singuri, nu trebuie să abandonăm această extraordinară luptă pentru libertate dincolo de Prut, trebuie să considerăm o cauză comună, trebuie să sprijinim Republica Moldova cu energie, cu bani, cu putere militară, cu tot ceea ce stă în capacitatea noastră de a contura o statalitate bine, bine dezvoltată, pe măsura ambiţiilor conducerii de la Chişinău. Şi cred că, citind acest studiu, avem foarte multe de învăţat – acolo nu sunt doar idei şi concluzii optimiste. Dar mai degrabă aş încerca să folosesc această amplă radiografie ca pe un motiv de determinare şi de hotărâre ca ceea ce vedem acum, raza aceasta de speranţă, foarte frumoasă şi concretă din Republica Moldova, să se transforme în câţiva ani de zile într-un statut clar şi ferm de membru al Uniunii Europene.
Radu Dobrițoiu: Care este miza geopolitică a alegerilor şi scrutinului din Republica Moldova?
Radu Tudor: Miza geopolitică este eliminarea influenţei maligne a Rusiei. Republica Moldova, din păcate, are pe teritoriul său, în regiunea transnistreană, trupe de ocupaţie ale Rusiei. Acel teritoriu este coordonat, subvenţionat şi alimentat militar de către Rusia. De mai bine de 34-35 de ani, Republica Moldova are acest chin, are această ameninţare. Să nu uităm că în 1992, 300 de români au fost ucişi de ruşi pentru faptul că doreau limba română, doreau ca în şcolile în care învaţă copiii lor să se predea limba română şi pentru asta au fost ucişi. Or, această ameninţare a Rusiei, pe care o vedem în Transnistria, pe care o vedem în invazia barbară asupra Ucrainei, trebuie descurajată prin astfel de modele. Oricât de mică ar fi ţara, oricât de plăpândă ar putea să pară Maia Sandu, dacă ai curaj, determinare şi sprijin occidental, iată că se poate. Miza este ca acest popor să fie liber, să nu mai fie pradă invaziilor repetate ruseşti, cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei, şi să existe la vestul României, să spunem acelaşi model ca şi în estul României, adică în jurul graniţelor noastre să fie pace, democraţie, stabilitate, să nu stăm tot timpul cu sabia deasupra capului şi cu o prezenţă militară rusească agresivă la porţile României şi ale NATO. Miza, aşadar, este libertatea, democraţia şi, nu în ultimul rând, pacea şi securitatea, pentru că, sprijinind Republica Moldova, ne sprijinim pe noi să îndepărtăm cât mai mult de la frontierele noastre cel mai destabilizator factor al securităţii europene, care este Rusia.
Radu Dobrițoiu: Mario Balint, vorbeşte Radu Tudor despre miza geopolitică a alegerilor din Republica Moldova. Te rog să dezvolţi acest subiect.
Mario Balint: Sigur, în Republica Moldova, alegerile, fiecare tură de alegeri este una geopolitică, pentru că Republica Moldova, fiind o ţară mică, trebuie să joace o carte politică europeană şi mondială, dacă se poate, regională, foarte, foarte mare. Duminică, referendumul a fost extrem, extrem de important pentru toată lumea, atât pentru cei care doresc integrarea europeană a Republicii Moldova, dar şi pentru cei care nu doresc şi care pun beţe în roate şi care nu sprijină această integrare europeană. S-a mizat foarte mult pe boicotarea participării la referendum pentru că s-a sperat să nu se realizeze cvorumul necesar, 33,33% din numărul de alegători. A fost o alegere greşită pentru cele două partide care au anunţat că boicotează referendumul, pentru că undeva după orele prânzului peste 42% era deja procentul, deci au mizat pe un cal mort în ziua de duminică. Sigur că da, este foarte, foarte important pentru Republica Moldova acum să iasă, cel puţin pentru o perioadă de timp, cel puţin din sfera de influenţă a Rusiei, o Rusie care îşi doreşte foarte mult să rămână cu o Moldovă cap de pod în această regiune, mai ales în contextul războiului din Ucraina, şi cu două mari vulnerabilităţi, aş putea spune. Pe prima a amintit-o Radu Tudor, este vorba de Transnistria, acolo unde încă se mai află trupe ruseşti, acele celebre GOTR, Grupul Operativ Tactic Rus de pe teritoriul Republicii Moldova, aproximativ 5.000 de militari, dar şi autonomia găgăuză este cea care dă mari bătăi de cap administraţiei de la Chişinău. Sigur că o miză importantă vor fi alegerile din 3 noiembrie, pentru că ele vor consfinţi, practic, încrederea pe care moldovenii o au în administraţia prezidenţială şi în drumul european al Republicii Moldova, votând-o sau nu pe Maia Sandu. Sigur, Maia Sandu porneşte în acest tur doi cu două mari probleme, care nu sunt imposibil de surmontat, dar sunt probleme şi trebuie să le privim ca atare: în primul rând, scorul mic obţinut la referendum şi, în al doilea rând, faptul că nu a reuşit să se detaşeze de guvernarea PAS în toată această perioadă. Ea poate fi atacată în această campanie electorală care, cum spuneam, a început astăzi, de contracandidatul său, însă nici contracandidatul său nu este, să-i spun, de neatins în această campanie şi am înţeles, în ultimele minute, că s-a hotărât în sfârşit data şi locul unde va avea loc confruntarea între Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglu, acea dezbatere pentru viitorul Moldovei propusă de Maia Sandu imediat după alegerile din 20. Sunt foarte curios să văd această confruntare.
Radu Dobrițoiu: Am discutat cu Radu Tudor şi despre evoluţia situaţiei din Republica Moldova, luând în calcul şi şansele pe care le are Maia Sandu pentru un nou mandat în fruntea ţării. Domnule Radu Tudor, alegerile prezidenţiale şi scrutinul din Republica Moldova nu pot fi delimitate de actuala situaţie de securitate din regiune, de războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei. Cum anticipaţi că va evolua situaţia din Republica Moldova, luând în calcul şi şansele pe care le are Maia Sandu pentru un nou mandat în fruntea ţării?
Radu Tudor: Domnule Dobriţoiu, bătălia este extrem de complicată, întrucât Rusia are resurse uriaşe pe care le foloseşte nu pentru îmbunătăţirea traiului propriului popor, ci pentru destabilizarea altor ţări, pentru invazii, pentru războaie, pentru moarte şi pentru suferinţă. Rusia e cea mai mare ţară din lume şi totuşi mai râvneşte la câte o palmă de pământ din teritoriul altor state independente. Rusia este o ţară bogată, cu nişte resurse naturale fantastice. În loc să le folosească pentru dezvoltarea satelor şi oraşelor, pentru un nivel de trai mai bun al ruşilor, banii aceştia sunt la discreţia unui dictator sângeros, cum este Vladimir Putin, alimentând structurile de forţă, armata doar în scop de război, nu în scop de apărare, doar în scop de invazie a altor state. Or, elementele acestea trebuie luate în calcul, pentru că în Republica Moldova se manifestă un război hibrid imens. Sunt zeci de milioane de euro pe care Rusia le-a pus la bătaie prin intermediul unui sistem de carduri care se numesc Mir, prin intermediul criptomonedelor. Oamenii au fost mituiţi, au fost păcăliţi, au fost manipulaţi să voteze în favoarea candidatului Rusiei, Stoianoglu. Or, bătălia Maiei Sandu este pentru a limpezi minţile oamenilor, pentru a-i lumina, pentru a înţelege că o continuare cu Moscova şi cu Putin ar însemna prelungirea suferinţei acestei ţări şi Maia Sandu nu are pentru acest tur al doilea pe altcineva decât pe noi. Şi când spun „pe noi”, mă refer la români, la europeni, la occidentali. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă să o sprijinim, ca această ţară să aibă o perspectivă europeană. Altfel, dacă va pica din nou în ghearele Rusiei, vom vedea prea multă suferinţă, aşa cum am văzut în ultimele secole acolo.
Radu Dobrițoiu: Îşi va intensifica Federaţia Rusă atacurile hibride în Republica Moldova, dar şi în România, după rezultatul referendumului de aderare a Chişinăului la Uniunea Europeană?
Radu Tudor: Este absolut justificată întrebarea dumneavoastră. Vedem amplificarea acestui război hibrid. Să spunem celor care ne ascultă ce înseamnă război hibrid? Înseamnă o avalanşă de milioane de ştiri false, înseamnă manipulare, înseamnă diversiune, înseamnă distrugerea tuturor convingerilor pe care le-am avut şi le avem şi le vom promova de acum încolo: libertate, democraţie, economie de piaţă, prosperitate, pace.
Toate aceste elemente sunt distruse prin intermediul unor conturi pe Facebook, unor reţele sociale, unor elemente de propagandă care distrug acest apetit pentru libertate, pentru democraţie, pentru prosperitate şi care tind mai degrabă să amplifice dorinţa de dictatură, de autoritate, de naţionalism, de ură faţă de străini. Nimic din toate aceste elemente nu ne sunt nouă specifice. Noi am fost educaţi de bunicii noştri, de părinţii noştri şi ne-am dori foarte mult să trăim într-un spaţiu al libertăţii, nu în ceea ce promovează Rusia, dar, din păcate, vedem că ne înconjoară acest război hibrid, vedem semeni de-ai noştri care încep să aibă îndoieli, care încep să creadă că Rusia ar fi vreun promotor al păcii sau, Doamne fereşte, al credinţei, ucigând în fiecare zi bătrâni, copii pe teritoriul Ucrainei şi ameninţând alte state. Noi trebuie să spunem din capul locului: nu avem nevoie de astfel de elemente de propagandă, de manipulare, de diversiune. Am trăit în perioada Războiului Rece şi am văzut ce a făcut Uniunea Sovietică, nu vrem un eveniment de acest gen şi trebuie să luptăm în fiecare zi. E rândul generaţiei noastre să lupte împotriva diversiunii şi propagandei care vine de la Moscova, aşa cum au luptat timp de 50 de ani bunicii şi părinţii noştri.
Radu Dobrițoiu: Mario Balint, cât şi cum s-a implicat Rusia în desfăşurarea scrutinului din Republica Moldova?
Mario Balint: /recepţie întreruptă/ Rusia în scrutinul din Republica Moldova. Chiar astăzi, comandantul poliţiei moldovene a mai făcut o dezvăluire despre cum banii de la o anumită bancă rusească au intrat în conturile a peste 130.000 de moldoveni pentru manipularea votului prin intermediul SMS-urilor. Poliţia moldovenească făcea astăzi precizări vizavi de acest mecanism extraordinar de bine pus la punct, care ar putea să fie promovat şi în alte ţări, pentru că aici este, de fapt, miza şi vorbim /recepţie întreruptă/ această seară este un referendum pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova, ca prin Constituţie să fie consfinţit drumul european al acestui stat mic de dincolo de Prut spre Uniunea Europeană, indiferent de cine ar fi la putere. Or, această victorie, fie ea şi la numai câteva mii de voturi, 5.000 şi ceva de voturi, dar este totuşi o victorie, ar putea să dea idei şi Georgiei, dar şi a Armeniei şi, de ce nu, Moldova să fie un model de referinţă pentru aceste state şi pentru dârzenia cu care actuala conducere de la Chişinău se luptă ca să iasă din sfera de influenţă a Rusiei. Însă Rusia gândeşte mai mult cu mintea decât cu inima şi inventează, descoperă tot felul de soluţii pentru a ţine alături de ea în continuare acest mic stat de dincolo de Prut, respectiv Republica Moldova, dar şi celelalte, da, în sfera de influenţă prin diferite mijloace. Şi raportul poliţiei din această seară de la Chişninău ne arată cât de ingenioşi sunt cei care pun în practică această morişcă socială de păstrare a Republicii Moldova în sfera de influenţă. Or, o victorie a Maiei Sandu în data de 3 noiembrie ar tăia puţin elanul Rusiei, aş spune, dar cea mai importantă victorie ar fi în alegerile parlamentare de anul viitor din luna iunie, pentru că un guvern de dreapta, un guvern pro-european ar duce practic Republica Moldova înspre această zonă fără emoţii. Dacă însă în iunie, la alegerile parlamentare, şi aceasta este miza uriaşă a alegerilor din acest an, şi a alegerilor prezidenţiale, dar şi a referendumului, dacă alegerile parlamentare de anul viitor vor fi câştigate de pro-europeni, atunci drumul Republicii Moldova nu se mai poate înfunda undeva într-o gubernie rusească, aşa cum s-a întâmplat 200 de ani, în ultimii ani. Este foarte important cine câştigă aceste alegeri şi la alegerile parlamentare.
Radu Dobrițoiu: Mario Balint, care sunt riscurile după referendumul din Republica Moldova? Va deveni Rusia mai agresivă?
Mario Balint: Nu ştiu dacă va deveni mai agresivă, habar n-am. Poliţia vorbea de 12 milioane de dolari investiţi de Rusia în luna septembrie şi de aproape 30 de milioane de dolari investiţi în luna octombrie în aceste alegeri, în alegerile din Republica Moldova. Nu ştiu dacă Rusia va investi mai mulţi bani în contextul alegerilor parlamentare de anul viitor, dar cu siguranţă este suficient dacă păstrează aceste sume lunar, pentru că, aşa cum spuneam, riscul major despre care vorbeşti după acest referendum este ca în anul viitor, la alegerile parlamentare, opoziţia socialistă, opoziţia statalistă a Republicii Moldova să câştige aceste alegeri şi practic să anuleze drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană sau măcar să-l blocheze pentru pentru un număr de ani, este suficient pentru ca Rusia să-şi reconsolideze capul de pod dincolo de Prut, ceea ce nu este deloc bine pentru securitatea europeană în contextul războiului din Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Mario Balint, cât a ajutat diaspora la rezultatul referendumului?
Mario Balint: Enorm. Dacă nu exista diaspora moldovenească, astăzi nu puteam vorbi de o victorie în referendumul din 20.
Radu Dobrițoiu: Încă o întrebare la final: în plan economic, va face presiuni Rusia?
Mario Balint: Rusia nu mai poate face presiuni economice asupra Republicii Moldova. Doar aproximativ 10% din exporturile Republici Moldova merg spre Rusia, restul de 90% spre Uniunea Europeană, ca să fiu mai corect, spre România, dar este contabilizată Uniunea Europeană. Aşadar, presiunea economică a Rusiei nu mai poate exista asupra Republicii Moldova.
Radu Dobrițoiu: Din 1812, Moldova de peste Prut a fost de două ori ocupată de Federaţia Rusă. Iată, anul 2024 poate marca momentul de desprindere definitivă a Republicii Moldova de Rusia.
În încheierea ediţiei, mâine este ziua Armatei Române. Este ziua când în România se sărbătoreşte Armata Română, care la data de 25 octombrie 1944 a eliberat de sub ocupaţia hortisă Transilvania de Nord, în urma bătăliei de la Carei.
„Euroatlantica” la final, titlul ediţiei: „Republica Moldova – oportunităţi şi riscuri post-referendum”. Am dezbătut la „Euroatlantica” cu colegul meu Mario Balint, revenit de la Chişinău, unde a fost trimis special Radio România Actualităţi şi cu analistul politico-militar Radu Tudor. Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobrițoiuul „Eurotlantica” şi, împreună cu producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
TRANSCRIERE: Rador
