RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 octombrie, ora 22:36-41) – Emisiunea: „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Discutăm despre conflictul din ţara vecină şi apărarea europeană cu invitatul acestei ediţii, colonelul Ion Petrescu, analist militar, fost şef al Trustului de presă al Armatei. Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu!
Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut şi vă mulţumesc respectuos pentru invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc şi eu pentru că aţi acceptat acest interviu pentru emisiunea „Agenda globală”! Bun venit la Radio România Actualităţi!
Radu Dobrițoiu: Să pornim cu apărarea europeană de la o informaţie anunţată astăzi de Varşovia şi preluată de Reuters: Polonia şi România au reţinut opt persoane suspectate de planificarea de sabotaje în numele Rusiei, trei arestări având loc în legătură cu un presupus nou plan de a trimite colete explozive. Potrivit Agerpres, Polonia susţine că a fost vizată de tactici precum incendieri şi atacuri cibernetice, într-un război hibrid purtat de Rusia pentru a destabiliza ţările care susţin Kievul în războiul rus din Ucraina. Domnule colonel Ion Petrescu, ce s-ar fi întâmplat dacă transporturile nu ar fi fost interceptate la timp, dacă planurile nu ar fi fost dejucate?
Ion Petrescu: Desigur că întrebarea dumneavoastră necesară este retorică. Am fi asistat la victime omeneşti care ar fi căzut pradă unor gânduri deloc creştine de la Moscova, puse în practică de oameni plătiţi să facă această punere la punct a unor atentate. De asta era vorba, adică explozia ducea la atentate împotriva unor comunităţi relevante, dar această ‘istorioară’, dacă vreţi, cu ghilimele de rigoare, arată celor care mai cred că sunt poveşti afirmaţiile vizând amestecul Rusiei în treburile interne şi în viaţa de toate zilele a fostelor state socialiste care se află la graniţa cu actuala Federaţie Rusă. Mă refer la Polonia şi, iată, dacă vreţi, printr-o nefirească continuitate, cu România. Noi nu avem graniţă cu Federaţia Rusă, dar Federaţia Rusă îşi doreşte să aibă graniţă cu noi, printr-o ipotetică viitoare înglobare a Bugeacului, care a fost teritoriu românesc şi a căzut sub ocupaţia militară sovietică. Cele întâmplate, reţinerea persoanelor, unu, la Varsovia, doi, în Bucureşti, arată, pe de o parte, eficienţa serviciilor de securitate din România şi din Polonia, există ipoteza că aceste persoane, cei doi ucraineni arestaţi în România, ar fi venit din Rusia prin intermediul statelor baltice, apoi ar fi trecut Coridorul Suwalki mai uşor în Polonia şi din Polonia s-ar fi îndreptat spre România. Asta pentru că la graniţa dintre Estonia şi Federaţia Rusă, lucrurile acolo sunt cam neclare. Pe de o parte, este îngrijorarea guvernului de la Tallinn faţă de apariţia militarilor ruşi fără însemne, adică ‘omuleţii verzi’, pe de altă parte, nu ne este clar nouă, europenilor, cât de mult controlează de facto estonienii frontiera şi cât de mult reuşesc să stopeze orice tentative ale unor terţi de pe teritoriu Federaţiei Ruse să pătrundă în spaţiul comunităţii democratice europene. Important este că toţi polonezii, cât şi românii, au dovedit, la nivelul serviciilor abilitate, inteligenţa de a depista şi de a-i scoate din condiţia lor de atentatori potenţiali pe cetăţenii care au fost plătiţi de Moscova să creeze dificultăţi. Acum în Polonia şi România, anterior au reuşit în alte state.
Radu Dobrițoiu: O ştire sosită în această seară pe agenţiile internaţionale de presă, întâlnirea Putin-Trump este pusă în pericol de linia dură a Moscovei, care are respins o întâlnire imediată a luptelor. De la Casa Albă, susţine Reuters, vine informaţia că Donald Trump nu are planuri pentru a se întâlni cu Putin în viitorul apropiat. Domnule colonel Ion Petrescu, cum traduceţi această evoluţie?
Ion Petrescu: Este clar că preşedintele Donald Trump şi-a dat seama că Vladimir Putin insistă pe ceea ce deocamdată, în mod clar, Europa democrată nu poate accepta, adică modificarea graniţelor prin înglobarea Donbasului cu bogăţiile subsolului de acolo, în cadrul Federaţiei Ruse. Putin nu cedează, pentru că Putin are în plan şi să cucerească celebra linie de rezistenţă ucraineană, care se află în nordul Donbasului. Ori cucerirea acesteia, fără luptă, aşa numai în baza unei înţelegeri, ar permite trupelor ruse ulterior să înainteze pe o direcţie care ar putea duce până la Kiev şi la ocuparea capitalei ucrainene. Putin joacă şi la cacealma. Adică se bazează pe faptul că atunci când strigă la telefon sau când se manifestă în relaţia cu Trump, de o manieră să-l impresioneze, îl poate determina ulterior să aibă presiuni oratorice asupra preşedintului ucrainean, ceea ce s-a şi întâmplat. Numai că viaţa demonstrează că la ora actuală Federaţia Rusă nu este în postura de a fi sprijinită decât de state care au interese bine determinate de a fi alături de Kremlin. Mă refer la Republica Populară Chineză care vizează Taiwanul. Mă refer la Iran, care a şi dat dronele cu care ruşii au recâştigat o anumită alonjă pe frontul de est din Ucraina, iranienii dorind să fie sprijiniţi pentru a supravieţui ca regim al prelaţilor la Teheran, ştiindu-se că populaţia iraniană, fiind cu o medie de vârstă relativ tânără, în jur de 25-40 de ani, este bine informată şi şi-ar dori un regim democratic, aşa cum există în ţările unde iranienii trăiesc, în Europa. Iranienii au ajuns şi în Statele Unite. Există elemente de comparaţie şi atunci, pe termen lung, nu are cum să reziste acest regim de la Teheran. Ori prelaţii sunt şi ei, la rândul lor, bine informaţi şi doresc să-şi creeze un aliat de talia Federaţiei Ruse, ca să pareze o asemenea surpriză strategică.
Radu Dobrițoiu: Rusia a dat vina pe Ucraina pentru neajungerea la un acord de pace sau măcar la un armistiţiu de încetare a focului. Domnule colonel Ion Petrescu, de ce mai avea Rusia câteva luni de război?
Ion Petrescu: E un punct de vedere ceea ce aţi afirmat dumneavoastră. De fapt, Federaţia Rusă îşi doreşte să-l aducă pe Trump în situaţia în care să renunţe la iniţiativa sa de pace. Deşi, atenţie, cu reuşita din Orientul Mijlociu, unde Trump a avut cuvântul decisiv în pacificarea Gazei, Trump deja deţine o poziţie relevantă în clasamentul celor care candidează la Premiul Nobel pentru Pace pe 2026. Ştiţi foarte bine că la Premiul Nobel pentru Pace se iau în calcul reuşitele din anul anterior. Eu m-aş mira, totuşi, şi semnalez şi pe această cale, că dorind să găsească o modalitate suplimentară de presiune asupra Kremlinului, cei care se ocupă de diplomaţia americană să-i propună Trump ca să fie făcută o sugestie organizatorilor decernării acestui premiu Nobel pentru Pace, să-l cointerisese pe Putin, să primească şi el concomitent cu preşedintele Donald Trump, Premiul Nobel pentru Pace. Asta i-a asigurat lui Putin o ieşire onorabilă în faţa opiniei publice ruse şi o modalitate de a degaja în faţa celorlalţi vulturi, al celorlalţi duri de la Kremlin, prin faptul că el este cel care a câştigat teritorii pentru Federaţia Rusă, probabil în Donbas, foarte sigur în sudul Ucrainei, Crimeea e garantată şi uite, porumbelul păcii i-a adus şi lui un premiu foarte râvnit. Este o ipoteză doar, dar trebuie să vedem dacă în disperare de cauză, americanii nu vor căuta soluţii ca să-l motiveze în plus. Deocamdată Putin se legitimează în faţă opiniei publice americane cu duritatea asta, adică maximum de teritorii de la Ucraina şi minimum de concesii faţă de autorităţile de la Kiev.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, vă mulţumesc pentru acest interviu!
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
