
Emisiunea Euroatlantica, difuzată la Radio România Actualităţi în data de 27 ianuarie, realizator Radu Dobriţoiu.
Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Criza de la frontiera Ucrainei, generată de Moscova, continuă se se amplifice, pe măsură ce Federaţia Rusă mobilizează efective militare şi tehnică de luptă. Eforturile de negociere dintre Moscova, pe de o parte, şi NATO, UE şi SUA, de cealaltă parte, par să nu fie de interes pentru Federaţia Rusă, care insistă cu condiţii greu de acceptat. Moscova a înaintat către NATO o serie de solicitări, inclusiv aceea de revenire din punct de vedere al securităţii europene şi euro-atlantice la statutul de dinainte de anul 1997, adică înaintea primului val de extindere a alianţei către Europa Centrală şi de Est cu retragerea trupelor aliate din Bulgaria şi România. Parametrii arhitecturii europene de securitate nu sunt în acord cu solicitările Moscovei – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT din această săptămână, iar ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, consideră că cererile făcute de Federaţia Rusă prin care se doreşte darea înapoi a istoriei sunt deopotrivă nerealiste şi absolut de neacceptat. Rusia a primit şi răspunsul NATO în această săptămână: nu îşi va retrage efectivele cu rol defensiv din statele aliate de pe flancul de est. Totodată, alianţa a solicitat Moscovei să îşi retragă trupele de pe teritoriile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. La rândul său, Washingtonul a transmis Federaţiei Ruse că SUA se angajează să menţină şi să apere suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi dreptul statelor de a-şi alege propriile aranjamente şi alianţe de securitate. Invitaţii acestei ediţii „Euroatlantica” sunt prof. univ. Ben-Oni Ardelean, vicepreşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, şi generalul de brigadă în rezervă prof. univ. Stan Petrescu. Bună seara, dle Ben-Oni Ardelean.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Ambiţiile Federaţiei Ruse şi pacea continentală”.
Ben-Oni Ardelean: Bună seara! Mă bucur să vă aud. Mulţumesc de invitaţie.
Radu Dobriţoiu: Bună seara, dle gen. Stan Petrescu.
Gen.rez. Stan Petrescu: Bună seara! Să trăiţi! Mă bucur de invitaţie.
Radu Dobriţoiu: Vă mulţumesc pentru că participaţi la această ediţie „Euroatlantica”. Dl Ben-Oni Ardelean, solidaritatea aliată funcţionează. Cererile inacceptabile înaintate de Rusia au primit un răspuns pe măsură din partea aliaţilor. Credeţi că acest răspuns a tensionat mai mult situaţia şi Moscova îşi va continua mobilizarea de trupe şi, în cele din urmă, va ataca totuşi în Ucraina?
Ben-Oni Ardelean: Să ştiţi că în momentul în care Rusia a declanşat această escaladare nu a avut în vedere sub nicio formă să desecaladeze, să detensioneze situaţia până în momentul în care vor obţine ceva. În orice condiţie, faci pace pe timp de război, nu faci pace pe timp de pace. Până când Moscova nu va obţine ceva din această negociere, nu va dezescalada sub nicio formă. Cert este că în momentul acesta din toate informaţiile pe care le avem este că sunt în poziţie de atac, au toate ingredientele să zic aşa necesare pentru a putea face lucrul acesta. Totuşi există o dilemă foarte mare legat de faptul că aceştia se vor arunca în această bătălie, care este oarecum nepredictibilă de nicio parte în acest moment, dar, cu siguranţă, va avea consecinţe destul de grave de partea Rusiei, dacă lucrul acesta se va întâmpla. Eu nu cred că ei vor ceda până în momentul în care vor obţine ceea ce îşi doresc. Ceri mult, ca să primeşti puţin. Ăsta este principiul esenţial într-o astfel de negociere, iar în acest moment eu cred că ei sunt încă în faza de negociere, de aceea dezescaladarea nu va urma curând.
Cererile formulate de Federaţia Rusă sunt inacceptabile
Radu Dobriţoiu: Sigur, dar până acum, principalele cereri formulate de Federaţia Rusă sunt inacceptabile, pentru că nu poţi impune unui stat suveran să ia decizii la presiunea Moscovei sau, din contră, să impui NATO, alianţei, să nu primească un aliat sau pe altul şi de cealaltă parte Rusia solicită revenirea la statutul din 1997. Să ne amintim, totuşi, domnule Ben-Oni Ardelean, că la nici un val de extindere, deşi Putin s-a aflat la putere, nu s-a opus vehement extinderii alianţei Nord-Atlantice şi am avut în total până acum cinci valuri.
Ben-Oni Ardelean: Sunt de acord cu ceea ce aţi spus, doar trebuie să luaţi în considerare că fosta URSS din momentul destrămării era în genunchi în momentul respectiv şi au urmat ani de zile în care abia au reuşit să îşi revină, iar în momentul acesta, când face această mişcare, dar hai să dăm din spate, din momentul în care a anexat Crimeea şi după anexarea Crimeii, deşi România a fost prima ţară care a folosit cuvântul /de agresiune/ în acel moment şi apoi toţi ceilalţi au preluat acest termen, din momentul respectiv, România se învecinează cu Rusia pe Marea Neagră, ceea ce este deja o problemă. Dar încă din acel moment au dat semne serioase că şi-au revenit; şi-au revenit prin diversiunea pe care au reuşit să creeze la nivel european deseori şi putem da multe exemple de convulsii sociale pe care ei le-au instrumentat, de atacurile cibernetice pe care le-au avut, de otrăvirile care au avut loc pe teritoriile statelor NATO, de diversele companii care au fost cumpărate de către ruşi şi iată că au reuşit să îşi formeze la nivel european un network de companii foarte serioase. Cert este că în acest context problema majoră este un clic care l-ar putea face împreună cu China. Dacă lucrul acesta se întâmplă, în momentul respectiv există o problemă serioasă. Un declic de China ar însemna în acelaşi timp un avantaj pentru forţele aliate, însă ceea ce cred că este important este ca această negociere să nu se ducă de marile puteri, la fel cum a fost în al Doilea Război Mondial, şi anume am fost în tabăra învingătorilor, noi, românii, da, despre noi vorbesc aici, am fost în tabăra învingătorilor, dar cu binecuvântarea americanilor, prietenilor mei şi ai celorlalţi care sunt în zona vestică, am fost lăsaţi la masa verde de la masa negocierilor în partea perdanţilor. Eu cred că lucrul acesta nu ni-l dorim.
Radu Dobriţoiu: Să sperăm să nu se repete istoria şi Occidentul să fie mult mai implicat în rezolvarea acestei crize decât ne aducem aminte cum a fost Franţa şi Marea Britanie a lui Chamberlain implicată în declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Ben-Oni Ardelean: O singură menţiune aş vrea să fac aici. Implicaţi, sunt implicaţi, însă aş vrea ca cedările în astfel de negocieri să nu fie pe spinarea statelor mai mici, cum este şi România în acest context. În luna decembrie am avut o vizită fulger a directorul pe regiune din partea Departamentului de Stat, pe regiunea de est a Europei, Eurasia şi Europa Centrală, numit nou în această poziţie, un ofiţer vechi în zona diplomatică şi a serviciilor; a venit în România într-o vizită foarte scurtă de câteva ore, a vizitat în patru zile şapte state şi am avut ocazia să stau trei ore cu el la o discuţie şi i-am explicat acelaşi lucru, şi anume, cred şi sper că negocierea care urma, şi va fi una foarte dură, aşa cum deja o vedem, să nu fie una în dezavantajul ţărilor din flancul estic, incluzându-ne pe noi, românii.
8500 de militari americani sunt în stare de alertă
Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, Statele Unite au anunţat că aproximativ 8.500 de militari americani sunt în stare de alertă, pregătiţi să fie desfăşuraţi pe flancul de est al NATO. Franţa a anunţat că va trimite şi ea trupei în România, NATO la fel. Care este rolul acestor efective, în condiţiile în care nu graniţele NATO sunt ameninţate în prezent de Rusia, fiind vorba de fapt de frontierele Ucrainei?
Stan Petrescu: Cei 8.500 de militari constituie o mare unitate de forţă de reacţie rapidă, ei sunt gata pentru luptă în deplasare, la locul /…/ în 10 zile, dar s-au scurtat acum la cinci, altele sunt de la /…/ la 24 de ore, deci forţă de reacţie rapidă redutabile. Ele vor fi dislocate pentru a sprijini aliaţii individuali ai NATO. Astfel că subunităţi din această mare unitate de luptă vor fi dislocate fie în România, o parte în Polonia, chiar şi în ţările baltice. Acestea au trecut deci, cum am spus, la o pregătire pentru luptă în termen foarte scurt şi sunt în măsură să intervină în oricare punct pe care îl hotărăşte alianţa NATO. Acesta este rolul lor şi, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kirby, că acestea sunt pregătite şi vor respecta decizia care se /va lua/ de la comandamentul NATO.
Radu Dobriţoiu: Vin aceste intenţii să descurajeze totuşi Moscova cu toată presiunea adusă de Federaţia Rusă, cu trupe din ce în ce mai multe, în trei zone importante în jurul Ucrainei?
Stan Petrescu: Sigur că ele au rol de descurajare şi mai ales să sprijine şi unităţile sau aliaţii pe anumite direcţii de apărare, pentru că până la urmă NATO sau /…/ NATO în această stare de confruntare va fi cea de apărare. Şi sunt convins că Putin sau armatele ruse sau comandamentul rus nu va avea pe hărţile sale trecute pe direcţia loviturii principale ţări ale Alianţei Nord Atlantice, ci pe direcţia loviturii principale va fi sigur capitala, Kievul, de fapt fostul principat rus al Kievului pentru că în conştiinţa soldaţilor ruşi…
Radu Dobriţoiu: Rusia Kieveană, să ne aducem aminte, istoria Rusiei de acolo a pornit.
Stan Petrescu: Acolo este altarul Bisericii Ortodoxe Ruse, acolo Vladimir i-a creştinat în 988. Numele de Ucraina nici nu a existat în conştiinţa şi în cultura rusă, ci doar nume de ruteni. Ucraina, în traducere forţată, ar însemna loc de margine, iar în Siberia şi în Rusia sunt peste 20 de localităţi care poartă acelaşi nume. Şi polonezii, ei zic Ucraina, pun accentul pe „ťi”ť. Invenţia cu acest stat care nu a existat, o spun pe documente istorice, este o creaţie a puterilor imperiul austriac şi german înainte de începerea celui de-Al doilea Război Mondial, pentru că aveau interese acum 100 de ani asupra acestui teritoriu. Să nu uităm că ne-a luat şi nouă o parte din Bucovina în urma păcii de la Kuciuk-Kainargi, 1774.
Radu Dobriţoiu: Şi Bugeacul, bineînţeles, dar din păcate istoria nu poate fi întoarsă, nu poate fi dată înapoi, domnule general. Să ne întoarcem la tema emisiunii. Consiliul Suprem de Apărare al Ţării a analizat criza generată de o potenţială invadare a Ucrainei. Oana Bâlă a realizat o sinteză a declaraţiilor susţinute la finalul şedinţei de ieri de către preşedintele Klaus Iohannis.
România se bucură de toate garanţiile de securitate
Reporter: Preşedintele Klaus Iohannis consideră că escaladarea tensiunilor şi consolidarea masivă a prezenţei militare ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre afectează securitatea şi stabilitatea la nivel internaţional. El a susţinut însă că dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situaţiei actuale şi o precizat că este important ca acesta să continue. Şeful statului a avertizat că există şi posibilitatea ca partea rusă să refuze calea dialogului. Pe de altă parte, preşedintele României a precizat că măsurile luate de NATO pentru întărirea prezenţei militare pe flancul estic constituie un răspuns strict defensiv la riscurile, ameninţările şi provocările de securitate aflate în creştere în regiune.
Klaus Iohannis: Consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în ţara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar şi pentru securitatea alianţei în ansamblul său şi a cetăţenilor din statele aliate. Indiferent de evoluţiile actuale din regiune, NATO trebuie să îşi menţină la nivel ridicat capacitatea de descurajare şi apărare care să-i permită să îşi îndeplinească eficient obiectivele strict defensive, repet, strict defensive pentru care alianţa a fost creată.
Reporter: Potrivit şefului statului, în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au fost stabilite mai multe măsuri importante privind actuala criză de securitate creată de Rusia, cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creşterea prezenţei aliate şi a Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României sau gestionarea eventualelor fluxuri de refugiaţi. Preşedintele Klaus Iohannis a mai subliniat că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanţiile de securitate şi nu este cazul ca vreun cetăţean al ţării să se teamă.
Radu Dobriţoiu: Domnule Ben-Oni Ardelean, foarte important, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că românii nu trebuie să se îngrijoreze pentru că România se bucură de toate garanţiile de securitate. Vă rog să analizăm această realitate.
Ben-Oni Ardelean: Da, cu siguranţă şi eu vă spun acelaşi lucru, însă poziţia geopolitcă a noastră nu este cea mai confortabilă. Noi suntem la marginea Europei. Ăstă este adevărul trist şi crud al realităţii geografice în care ne aflăm. Suntem la Marea Neagră, care a devenit o zonă foarte interesantă din punctul vedere al militarizării, deasupra de noi pe o granită de 750 km din totalul de 2.000 şi ceva este Ucraina, care este deja într-un conflict deschis. Mai jos de noi avem zona aceasta de Balcani, care e întotdeauna un butoi de pulbere. Aşadar, nu suntem într-o poziţie foarte avantajoasă din punct de vedere geografic. Geopolitic, într-adevăr, avem avantajul major că suntem în marea alianţă NATO, sunt şi eu membru al Adunării Parlamentare NATO şi lucrul acesta este întotdeauna evidenţiat, mai ales articolul 5, şi toate celelalte discuţii pe care le avem pe seama apărării reciproce. Însă cred că într-o conjunctură în care această escaladare va fi una care va ajunge până la urmă la foc, cred că în momentul respectiv România are de ce, să zic aşa, să stea foarte precaută în această aşteptare a ce se întâmplă în urma negocieilor. Eu sper însă că negocierea şi diplomaţia îşi va duce la bun sfârşit această cauză nobilă de a nu se ajunge la un conflict, dar cred că, inclusiv /…/, inclusiv zona de garniţă /…/ şi toate celelalte lucruri care din punctul meu de vedere trebuie să fim în momentul acesta cu absolut toate efectivele pregătită pentru a putea să facem faţă unor chestiuni care s-ar putea să nu ne avantajeze. Totuşi, totuşi, aşa cum spuneam, există în România pace, linişte şi lucrul acesta se datorează marii Alianţe Nord-Atlantice care, din punctul meu de vedere, este singura ancoră de siguranţă pentru noi ca şi ţară şi cred că lucrul acesta trebuie să fie o valoare pe care să o putem aprecia în fiecare zi.
Radu Dobriţoiu: Bineînţeles, şi un pilon de securitate reprezentat de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Domnule general Stan Petrescu, de ce nu trebuie să îşi facă griji românii pentru securitatea naţională totuşi?
Stan Petrescu: Românii…, ştiţi că apăruse o glumă când a fost ocupată Cehoslovacia zice: ‘Cum erau cehii? Erau ocupaţi! Cum era România? Preocupată’. Şi noi suntem preocupaţi de faptul că s-a concentrat o forţă de peste 100 şi ceva de mii militari cu tehnică, s-au făcut manevre de forţă şi material, /…/ să demonstreze că ruşii pot acest lucru, iar în spatele acestui dispozitiv fantastic se află o întreagă reţea satilitară, care supraveghează şi scanează zona. Este un război informaţional mediac pe toate palierele sale. De asemenea, sunt concentrate forţe în mişcare în Belarus. Asta înseamnă o operaţie de învăluire, care este extrem de periculoasă dacă direcţia loviturii principal este /…/ Sigur că nu se poate când arde casa vecinului să nu-i dai furtunul. Suntem în aceeaşi situaţie şi noi trebuie să grăbim, nu să grăbim, să intrăm într-o anumită stare de alertă trupele, dar să pregătim şi populaţia sub aspectului moralului său, pentru că îşi fac loc pe reţelele sociale şi în presă fel de fel de teorii, fel de fel de atacuri, fel de fel de declaraţii că pierdem Transilvania. Toate aceste lucruri împietează. Nu cred că depăşesc, eu ştiu, cadrul emisiunii să spun că ne trebuieşte urgent un minister al informaţiilor şi al dezinformării. Deci pe acest tronson al dezinformării şi manipulării digitalizate pe spaţii intense România trebuie să se angreneze. Sigur, ea are un tampon, ea are aliaţi puternici, are parteneri strategici puternici, în afară de Statele Unite este şi Franţa, mai avem şi alte state. Sigur că /…/ pe frontiera confruntării este lungă, din Ţările Baltice până la noi sunt 2000 de km, în eşalonul doi mai sunt şi alte state – Polonia, Ţările Baltice, România, Bulgaria….
Radu Dobriţoiu: Revenim în actualitate. Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a avut astăzi la sediul Ministerului Apărării Naţionale o întrevedere cu ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, aflată în vizită oficială în România. Am primit o sinteză a declaraţiilor celor doi miniştri de la colegii mei de la Redacţia Militară, Radio Orara Armatei. Ministrul Florence Parly s-a referit la susţinerea României cu trupe:
*
Florence Parly: O misiune de experţi din ministerul meu soseşte astăzi în România pentru a analiza condiţiile acestei
posibile dislocări. O asemenea schimbare se încadrează perfect în continuitatea angajamentului nostru actual. Forţele noastre aeriene zboară de-a lungul ţărmurilor voastre şi Marina Franceză dislocă periodic nave pentru a participa la exerciţii cu Marina Militară Română. În aceste timpuri dificile, Franţa va fi alături de România. Franţa îşi asumă responsabilităţile, cum a făcut-o întotdeauna. Franţa nu îşi abandonează aliaţii şi prietenii.
Vasile Dîncu: Provocările cu care se confruntă astăzi lumea democratică nu pot fi depăşite decât prin solidaritate, unitate şi coeziune între toate statele care împărtăşesc aceste valori. Suntem preocupaţi de recentele evoluţii din regiune şi sperăm că vor prevala dialogul şi înţelegerea între părţi. În acest sens aş dori să salut şi anunţul preşedintelui Biden privind suplimentarea contribuţiei SUA la postura de descurajare şi apărare în zona Mării Negre, o dovadă a solidarităţii relaţiei transatlantice. Preşedenţia Franţei la Consiliul Uniunii Europene joacă un rol important în elaborarea busolei strategice a Uniunii Europene. Ne exprimăm încrederea că sub aceste auspicii documentul final va profila o Uniune Europeană ambiţioasă şi realistă în domeniul politicii de securitate şi apărare comună, în care regiunea Mării Negre şi vecinătatea imediată să reflecte importanţa acestora în constructul securitar european.
Radu Dobriţoiu: Ministrul apărării, Vasile Dîncu, declaraţie după discuţiile cu ministrul francez al Forţelor Armate.
Rusia este nemulţumită de răspunsul primit de la NATO, iar mesajul primit de la Washington permite în opinia Moscovei doar discuţii pe anumite teme secundare. Pentru Euroatlantică transmite de la Moscova Alexandru Beleavschi.
Reporter: Rusia a declarat că reacţia scrisă a SUA la propunerile sale privind garanţiile de securitate nu crează motive de optimism, doarece nu răspunde la principale două cereri ale sale: excluderea unei noi extinderi a NATO spre est şi nedesfăşurarea în ţările vecine cu Rusia, membre sau nu ale NATO, de arme ofensive ce pot ataca teritoriul ei.
Ministrul de externe, Serghei Lavrov, care a anunţat o nouă întâlnire cu secretarul de stat american Antony Blinken, a precizat că răspunsul SUA permite doar iniţierea unor discuţii serioase pe teme secundare.
Astfel, Wall Street Journal a menţionat azi între propunerile Statelor Unite, inspectarea de către militarii ruşi a bazelor americane antirachetă din România şi Polonia, pentru a se convinge că acolo nu există rachete de atac – o propunere mai veche a Rusiei. Serghei Lavrov a declarat că preşedintele Vladimir Putin va decide asupra paşilor următori ai Rusiei după ce va primi o analiză interdepartamentală a răspunsurilor Washingtonului şi NATO. Anterior, Putin a declarat că în cazul respingerii cererilor sale Rusia va răspunde prin mijloacele militare şi tehnico-militare, fără însă a concretiza.
Mâine, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, intenţionează să îl informeze pe Vladimir Putin despre planul său de detensionare a situaţiei legate de Ucraina, plan pe care Macron l-a discutat la Berlin cu cancelarul Olaf Scholz. Comentatorii ruşi consideră că singurul scenariu cert în care Rusia va interveni în Dombas va fi încercarea Ucrainei de a tranşa conflictul prin forţă, punându-i astfel în pericol pe cei peste 700 de mii de localnici care au primit deja paşapoarte ruseşti. Semnale adresate Kievului şi Occidentului sunt recentele iniţiative ale deputaţilor ruşii, deocamdată neoficializate, de a livra arme celor două republici separatiste şi chiar de a le recunoaşte. În opinia unora din cei mai reputaţi experţi ruşi în săptămânile următoare este de aşteptat creşterea tensiunilor, fără însă ca acestea să intre în faza fierbinte. Vor avea loc însă demonstraţii de forţă, cum sunt actualele manevrele din sudul Rusiei, ca şi cele din 10-20 februarie, din Belarus, ale forţelor de reacţie rapidă ale Uniunii Rusia-Belarus. Tăcerea prelungită a preşedintelui Vladimir Putin alimentează speculaţiile privind un conflict direct dintre Rusia şi NATO. Aceasta, însă, a declarat astăzi fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent numărul doi după Putin în Consiliul Naţional al Securităţii, ar fi cel mai catastrofal dintre scenarii, exprimându-şi speranţa că el nu se va realiza niciodată.
Radu Dobriţoiu: Domnule Ben-Oni Ardelean, domnule generalul Stan Petrescu, cu siguranţă că vom mai dezbate situaţia generată de o potenţială invadare a Ucrainei. Urmează Jocurile Olimpice de Iarnă şi să sperăm, Federaţia Rusă va respecta cutuma ce este impusă încă din antichitate, anume, aceea de a nu exista război, de a respecta pacea pe timpul şi pe perioada Jocurilor Olimpice.
„Euroatlantica” la final, tema ediţiei – „Ambiţiile Federaţiei Ruse şi pacea continentală”.
Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Ben-Oni Ardelean, vicepreşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor şi generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar Stan Petrescu.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR