RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 octombrie, ora 22:38:30) – „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Radu Dobrițoiu: Invitatul emisiunii „Agenda globală” este profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară. Bună seara, domnule profesor Claudiu Degeratu!
Claudiu Degeratu: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc şi eu, pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea „Agenda globală” la Radio România Actualităţi. Într-o analiză publicată astăzi, Institutul pentru Studiul Războiului semnalează o nouă manevră, partea războiului hibrid dus de Rusia. Este vorba de operaţii combinate sub steag fals, care ar viza în principal Polonia, dar şi România. Domnule profesor Claudiu Degeratu, ce îşi doreşte Rusia prin aceste acţiuni?
Claudiu Degeratu: În primul rând, îşi doreşte o accentuare a unor posibile, să zicem, divergenţe, atât între Ucraina şi ţările vecine, cât şi divergenţe în interiorul grupului sau aliaţilor care susţin Ucraina. Întotdeauna Federaţia Rusă a încercat să genereze şi condiţiile, dar şi să declanşeze, dacă acest lucru se poate realiza, să declanşeze chiar acţiuni şi avem destul de multe exemple din trecut, care ne arătă că Federaţia Rusă a încercat să genereze mai puţină coeziune între aliaţi şi, bineînţeles, ce era mai important, să trezească suspiciuni faţă de Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Vă rog, domnule profesor Claudiu Degeratu, pentru că este vorba de provocări extreme de periculoase, să explicaţi pentru ascultători ce înseamnă, ce presupune un atac sub steag fals?
Claudiu Degeratu: Un atac sub steag fals presupune exploatarea unei situaţii mai ales de natură tactică, să-i spunem, cu impact direct şi la nivelul unor obiective, bine precizate, impact material, distrugeri, dar şi amplificarea unui impact de natură psihologică care să genereze percepţii greşite şi să genereze mai multă neîncredere în cazul unor, să zicem, potenţiale ţinte. În acest caz, Federaţia Rusă vrea să poziţioneze sau să prezinte Ucraina ca fiind cea care încearcă să genereze mai multe motive de a convinge aliaţii să ia măsuri mai dure împotriva Federaţiei Ruse. Aceasta este, de fapt, aceasta a fost încercarea şi nu numai de acum, de mai mulţi ani, în care Federaţia Rusă a încercat să exploateze anumite situaţii.
Claudiu Degeratu: Multă vreme s-a făcut, sigur, mai mult la nivel propagandistic, dar extinderea acestor operaţiuni militare dă acum posibilitatea unor acţiuni sub steag fals, nu la nivelul acţiunilor de spionaj, nu la nivelul unor acţiunile limitare, ci la nivelul unor mici operaţiuni militare, care să folosească sensibilităţile, mai ales la nivelul Poloniei, dar nu putem exclude ţări, poate să fie România sau Moldova sau Ţările Baltice. Aceasta este marea, să-i zicem, elementul de noutate, că, până la urmă, Federaţia Rusă întotdeauna a desfăşurat permanent operaţiuni sub steag fals în timp de pace, dar în timp de război ele au un impact psihologic mai mare.
Radu Dobrițoiu: Şi pe înţelesul tuturor, acţiuni, provocării conduse de Rusia cu simboluri şi elemente de identificare ale Ucrainei.
Claudiu Degeratu: Sigur, acest este important, dar eu cred că această acţiune sub steag fals, în cazul Rusiei, exploatează mai mult psihologic. Deja, această stare de incertitudine, incursiunele prezente militare la graniţa cu Polonia. Avem, după aceea, suspiciuni legate în special de sabotarea unor conducte sau unor canale de internet din zona Flancului nordic. În general se foloseşte această panoplie, exact cum bine spuneţi, a unor simboluri /…/ false.
Radu Dobrițoiu: În cadrul reuniunii din Quantico, Virginia, unde generali şi amirali americani din toată lumea au fost invocaţi fără explicaţii prealabile, preşedintele Donald Trump a făcut referire la desfăşurarea submarine nucleare în apropierea Rusiei la începutul acestui an, ca răspuns la comentariile făcute de fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, pe care le-a descris drept provocatoare. Domnule profesor Claudiu Degeratu, este vorba, în primul rând, de un submarin american greu de detectat. În ce cheie să interpretăm acest mesaj al liderului de la Casa Alba?
Claudiu Degeratu: Sigur, pentru Donald Trump eşecul primei faze, să zicem, a planului de pace pentru Ucraina l-a obligat, de fapt, să răspundă şi militar în planul, mai ales, al descurajării şi al demonstraţiei de forţă faţă de Federaţia Rusă. Şi acest lucru a venit ca un element de testare pentru a observa reacţia Moscovei şi, în acelaşi timp, ca un semnal, mai ales pentru partea militară rusă, legată mai mult de superioritatea tehnică şi militară a armatei americană. Era de aşteptat, la un moment dat, să existe această demonstraţie de forţă şi faţă de Federaţia Rusă. Vedem că în zona acestei, în zona regiunii, în America Centrală şi în America Latină avem deja demonstraţii de forţă, chiar mult mai serioase, din partea armatei americane, ordonate de preşedintele Trump. Probabil că acelaşi lucru urmează să se întâmple şi în zona Pacificului.
Claudiu Degeratu: Se doreşte mai mult o chestiune militară mai asertivă, mai prezentă din partea armatei americane. Şi, bineînţeles, administraţia încearcă, de fapt, să se poziţioneze cumva mai ofensiv în această zonă. Este de văzut. Sigur, noi nu avem toate elementele legate de reacţia Federaţiei Ruse la această manevră cu submarinul american, dar cred că în planul /descurajării/ militare a funcţionat.
Radu Dobrițoiu: O altă acţiune, de data aceasta în derulare, Statele Unite au desfăşurat în Norvegia aeronave militare capabile să vâneze submarine şi să desfăşoară operaţiuni de spionaj şi au efectuat misiuni în apropierea teritoriului Rusiei la Marea Baltică. Este vorba de un avion de patrulare maritimă P-8 Poseidon al Marinei Statelor Unite, conceput pentru misiuni antisubmarin, antiaeriene de suprafaţă şi de informaţii în Europa de Nord. Domnule Claudiu Degeratu, este acesta începutul unei noi abordări americane pentru susţinerea pilonului european al NATO?
Claudiu Degeratu: Cred că mai mult este vorba, de fapt, de continuarea prezenţiei militare americane active în diferite operaţiuni, aplicaţii şi exerciţii care se fac cu o anumită regularitate. Nu aş avansa ideea unei schimbări de postură militară americană. Probabil că va fi mai clar dacă o să vină o asemenea decizie mai mult din ianuarie, anul următor. Probabil să aflăm mai multe. S-ar putea să aflăm mai multe când vom avea şi strategia de securitate naţională americană. Se observă, într-adevăr, că există mai mult sprijin şi, din câte îmi dau seama, din câte observ, mai multe implicare în exerciţiile pe final de an, exerciţiile aliate şi cele care se fac în plan bilateral cu anumite ţări, dar, repet, nu mi se poate că este o mişcare semnificativă. Ea va fi anunţată politic dacă se va întâmpla.
Radu Dobrițoiu: Tot despre propaganda Moscovei, dar mai aproape de graniţele noastre, Rusia a implicat sume foarte mari în războiul hibrid, în încercarea de a controla rezultatele alegerilor din Republica Moldova. Cum credeţi că se va retalia, va răspunde Moscova la eşecul usturător din alegerile din Republica Moldova?
Claudiu Degeratu: Nu cred că va retalia imediat şi la un anumit nivel de intensitate. Probabil că urmează mai mult o evaluare post-electorală din partea Moscovei. De asemenea, cred că Moscova va aştepta, în primul rând, o poziţionare a opoziţiei politice pro-ruse, din Parlamentul de la Chişinău. Şi, sigur, bineînţeles, eu nu exclud, de fapt, ca Moscova să mai aibă o strategie secundară, în special pentru regiunea Găgăuzia, pentru că mi se pare că avem câteva elemente importante din procesul electoral care ne arată că Găgăuzia devine un fief rusesc de influenţă foarte puternică, care se polarizează în interiorul Republicii Moldova. Din păcate, e un preţ care s-a plătit. În acest moment, avem o majoritate stabilă, dar în acelaşi timp, Moscova nu mizează în Republica Moldova doar pe opoziţia pro-rusă, ci mizează şi pe separatismul regional, adică pe forţe locale, loiale Moscovei, care pot genera un alt tip de strategie, mai aproape de scenariul Transnistriei şi mai aproape de scenariul Ucrainei de Est şi de separatismul iniţiat după 2014 în regiunea respectivă. Deci este… De aşteptat sunt cel puţin două strategii: una principală a Moscovei şi una secundară, în Republica Moldova.
Radu Dobrițoiu: Într-un minut. Rusia s-a retras din Comisia Europeană pentru denunţarea torturii, astfel nimeni nu mai poate reclama sau investiga torturarea celor încarceraţi sau cercetaţi de autorităţile ruse. Ce simbolizează asta?
Claudiu Degeratu: Este un semnal puternic, în special pentru opoziţia internă din Rusia. E un semnal foarte clar legat de întărirea controlului asupra mişcărilor de disidenţă rusă din interior.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule profesor Claudiu Degeratu, pentru acest interviu.
Transcriere RADOR
