RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (14 octombrie, ora 22:37) – „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Armistiţiul între Israel şi Hamas pare să se menţină, însă următorii paşi sunt incerţi, chiar dacă preşedintele Donald Trump insistă că războiul s-a încheiat şi că prima fază a acordului de încetare a focului a reuşit să returneze Israelului toţi cei 20 de ostatici civili. Într-o analiză CNN se arată că, în pofida asemnării armistiţiului, nu există un calendar pentru mai multe discuţii la nivel înalt deoarece punctele cheie rămân nerezolvate. Invitatul emisiunii „Agenda globală” este profesorul universitar Ştefan Popescu, analist de politică externă. Bună seara, domnule Ştefan Popescu!
Ştefan Popescu: Bună seara, bun regăsit!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea ”Agenda globală” la Radio România Actualităţi.
Săptămână istorică în Orientul Mijlociu, la 2 ani de la masacrul de la 7 octombrie din Israel, avem un acord de pace pentru Fâşia Gaza. În prezenţa a peste 35 de lideri mondiali, preşedintele SUA a afirmat că acordul istoric semnat înseamnă că rugăciunile a milioane de oameni au fost în sfârşit ascultate. Apoi el a declarat că grupul a realizat pacea în Orientul Mijlociu şi i-a felicitat pe cei prezenţi în sală. Documentul a fost semnat, alături de liderul de la Casa Albă, de preşedinţii Egiptului Turciei şi de emirul Qatarului. Domnule profesor Ştefan Popescu, pe înţelesul ascultătorilor noştri, ce presupune acest acord?
Ştefan Popescu: Acest acord presupune în primul rând dezarmarea Hamas-ului. Aceasta este cheia unei păci între Israel şi Palestina şi cheia reconstrucţiei Palestinei. Or acest lucru este destul de complicat de atins, sunt foarte multe vulnerabilităţi, pentru că, în schimbul ostaticilor eliberaţi de către Hamas, au fost eliberaţi aproape 2000 de militanţi palestinieni, câteva sute erau condamnaţi pe viaţă, unii cu acuzaţii grele, terorism, omucideri. Or, gândiţi-vă că cel care a fost creierul atentatelor din 7 octombrie 2023, Sinuar, a fost de asemenea un eliberat în cadrul unui proces, unui schimb similar, iar aceşti palestinieni care au fost eliberaţi riscă să urmeze aceeaşi cale, adică sunt foarte multe semne de întrebare dacă aceştia se vor lepăda, să spunem, de radicalism sau dimpotrivă se vor duce în Gaza sau în teritoriile limitrofe, unde, cum s-a spus mai devreme, în materialele pe care le-aţi diffuzat, există un potenţial de ură, şi vor înrăutăţi lucrurile. Ori, orice mişcare greşită din partea Hamas şi a Jihadului Islamic Palestinian riscă să deraieze procesul de pace pentru că Israelul va fi nevoit să revină în Fâşia Gaza şi să intervină din punct de vedere militar, ceea ce va duce lucrurile într-o zonă incertă, cel puţin reconstrucţia, dar va agrava criza umanitară.
Radu Dobrițoiu: S-a remarcat însă absenţa prim-ministrului Benyamin Netanyahu, care s-a retras în ultimul moment, invocând sărbătoarea Simhat Torá, care începe luni seară. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdo?an ar fi ameninţat însă că va boicota conferinţa împreună cu alţi lideri musulmani dacă Netanyahu ar fi participat. Domnule profesor Ştefan Popescu, prin neparticiparea sa a premierului Israelului lasă o umbră de îndoială privind viitorul acestui acord de pace?
Ştefan Popescu: Nu ştiu dacă lasă neapărat, e clar că Netanyahu a fost forţat de Administraţia Trump să accepte. Numai evocarea principiului a două state este o idee care nu este pe gustul domnului Netanyahu. Este şi o operaţiune de comunicare, dacă vreţi, internă, ca de altfel şi la preşedintele Erdo?an. Ei se adresează propriului public pentru că există un anumit nivel de cooperare între Turcia şi Israel, când încă acordul lui Donald Trump nu intrase în vigoare. Gândiţi-vă că Siria negocia cu Israelul, Israelul care bombarda în Gaza, în spatele Siriei, Turcia în primul rând. Deci există un anumit nivel de cooperare, dar amândoi liderii trebuie să dea mesaje în direcţia unor susţinători complicaţi, ştiţi foarte bine că sunt anumiţi miniştri ai Guvernului Netanyahu, aliaţi ai săi care sunt radicali. Presa occidentală, o parte, nu se sfieşte să-i numească chiar pe poziţii extremiste. De asemenea, preşedintele Erdo?an trebuie să arate că susţine cu adevărat cauza interlocutorilor locali, că reprezintă o pavăză, inclusiv pentru Hamas, pentru că Hamasul va trebui să facă un exit, practic, din Fâşia Gaza. Deci există explicaţii care stau în picioare atunci când…, şi e bine să separăm comunicarea lor politică de fapte.
Radu Dobrițoiu: Liderul de la Casa Albă a anunţat formarea aşa anumitului Consiliu pentru Pace care face parte din planul său de încetare a focului. Practic este vorba de acel guvern de tranziţie în Gaza, ceea ce este prevăzut în acordul de 20 de puncte. Domnule profesor Ştefan Popescu, va fi implicată şi Autoritatea Naţională Palestiniană cu şansa de a face primii paşi spre două state?
Ştefan Popescu: Cred că, ca principiu da, dar chestiunea celor două state cred că este secundară şi cred că preşedintele Trump este conştient de acest lucru. Urgenţa situaţiei este dezarmarea Hamas şi chestiunea umanitară – populaţia palestiniană din Gaza care trăieşte în ruine, accesul acesteia la bunuri de primă necesitate, la controale medicale, asistenţă medicală. Chestiunea statului palestinian mi se pare destul de îndepărtată pentru că trebuie să ne gândim pe ce baze teritoriale, cu ce elită, pentru că în cadrul acestei autorităţi internaţionale palestinienii au un rol numai consultativ şi acest rol consultativ arată că cei care gestionează procesul de pace nu cred în capacitatea Autorităţii Palestiniene de a-şi asuma vreun rol. Autoritatea Palestiniană trebuie reconstruită pentru că este slăbită şi chiar prin slăbiciunea, corupţia, faptul că menţin un lider care, Mahmoud Abbas, care are o anumită vârstă şi este foarte uzat, este dintr-un anumit punct de vedere responsabilă de această evoluţie negativă a lucrurilor din ambele teritorii, atât din Cisiordania, cât şi din Gaza. Este o neîncredere teribilă a palestinienilor în Autoritatea Palestiniană şi mulţi, din păcate, au picat în zona radicală din această cauză.
Radu Dobrițoiu: Armistiţiul din Fâşia Gaza a fost deja încălcat la o zi de la semnarea acestuia în Egipt. Forţele israeliene au tras în mai mulţi suspecţi, şase oameni morţi. Domnule profesor Ştefan Popescu, vor accepta forţele israeliene retragerea din Fâşia Gaza?
Ştefan Popescu: Nu vor avea de ales într-o primă fază, dar dacă vor exista derapaje din partea Hamas, dacă vor exista sincope, pentru că mai devreme aţi citat declaraţia ministrului Apărării, Katz, al Israelului apropo de restituirea corpurilor neînsufleţite ale ostaticilor, care sunt de altfel şi dificil de localizat, dar acest lucru arată că fragilitatea, dacă vreţi, răbdării israeliene, dar dacă ar exista într-adevăr derapaje din acest punct de vedere este clar că Israelul va reacţiona şi atunci, de asta spun, procesul de pace este fragil. Suntem la început şi această fază, primă fază încununată de succes, eliberarea celor 20 de ostatici în viaţă, mi se pare de un moment istoric.
Radu Dobrițoiu: De cealată parte, Hamas a început să desfăşoare luptători înarmaţi şi poliţişti în diferite părţi ale Gazei, într-o aparentă încercare de a-şi reafirma autoritatea în teritoriul palestinian devastat după acordul de încetare a focului încheiat cu Israelul, scrie „The Guardian”. Domnule profesor Ştefan Popescu, va accepta Hamasul demilitarizarea Fâşiei Gaza?
Ştefan Popescu: Este o mare întrebare. Este clar că prin această desfăşurare de forţe, Hamasul /…/ concurenţă la faţa locului. În primul rând, bandele înarmate, sunt şi alte grupuri, cum este Jihadul Islamic Palestinian, sunt grupuri radicale care nu au capacitatea de a asculta de o anumită autoritate, dar în acel timp, prin acest lucru, Hamasul caută să-şi dovedească utilitatea, să spună: Iată, numai noi putem fi interlocutorii voştri în Fâşia Gaza, numai noi putem combate criminalitatea care riscă să-şi însuşească şi să deturneze ajutoarele umanitare. Şi, din acest punct de vedere, într-adevăr, este un risc. Va fi foarte interesantă capacitatea actorilor care vor constitui forţa la faţa locului, forţa militară care va demilitariza Hamas şi felul în care aceştia vor fi extraşi din Fâşia Gaza, unde se vor duce, cât de controlaţi vor fi, pentru că mişcările teroriste n-au nevoie neapărat să fie la faţa locului, ele sunt foarte mobile şi, din păcate, capitalul de ură acumulat şi de frustrare, nu numai în Gaza, dar în întreaga zonă care înconjoară Israelul, că vorbim de sudul Libanului sau de zone din Siria, este atât de mare, încât mi-e teamă că aceşti oameni – luaţi-o cu ghilimelele de rigoare – sau o parte dintre ei nu vor rămâne fără ocupaţie.
Radu Dobrițoiu: Într-un minut… în Gaza avem aproximativ 2 milioane de palestinieni care se confruntă cu mari probleme. Ce trebuie făcut pentru ei?
Ştefan Popescu: Ajutoare umanitare şi reconstrucţie, dar asta depinde de pace, de încetarea durabilă a focului. Dacă nu, din păcate, această criză se va agrava şi nu văd altă soluţie decât în relocarea acestei populaţii.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, vă mulţumesc pentru acest interviu!
Ştefan Popescu: Şi eu vă mulţumesc.
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
