RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (24 septembrie, ora 22:38) – „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu – Invitatul emisiunii „Agenda globală” este Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de Securitate şi Apărare a Parlamentului European. Bună seara, domnule Victor Boştinaru!
Victor Boştinaru: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea „Agenda globală” la Radio România Actualităţi.
Victor Boştinaru: Ca de fiecare dată, cu mare plăcere.
Radu Dobrițoiu: Un discurs al preşedintelui Donald Trump care a surprins din nou. Liderul de la Casa Alba şi-a schimbat complet abordarea faţă de conflictul din Ucraina, considerând că Ucraina ar putea să-şi recâştige teritoriul în forma sa originală şi poate chiar să meargă mai departe împotriva Rusiei. Domnule Victor Boştinaru, oare ce l-a determinat pe Donald Trump să facă aceste declaraţii în faţa Adunării Generale a ONU?
Victor Boştinaru: Este evident o schimbare, dar nu o schimbare de nuanţe, e o schimbare la aproape 180 de grade a preşedintelui Donald Trump, altfel de mult aşteptată, binevenită şi necesară, în primul rând pentru poziţia, rolul şi credibilitatea Statelor Unite şi ale lumii occidentale în ansamblul său, dar probabil că Donald Trump a ieşit din percepţia aceea, cât o iluzie pare, că poate să încheie rapid un război cu Vladimir Putin, mai ales că Vladimir Putin n-avea niciun gând să încheie războiul decât atunci când interesele hrăpăreţei Rusii ar fi fost satisfăcute, asta însemnând deocamdată estul Ucrainei şi apoi mai vedem, războiul din Ucraina fiind de fapt aceeaşi implementare a unei strategii graduale ca în cazul războaielor reci, care apoi au fost încălzite, iarăşi s-au stins, tensiunile pentru o viitoare reloare a ostilităţilor. În acelaşi timp, cred că preşedintele Donald Trump a luat-o ca pe o ofensă şi o jignire personală pentru sine şi pentru Statele Unite ale Americii conduita lui Vladimir Putin. Pentru mulţi dintre europeni este clar că nu poţi să crezi în ceea ce spune Putin. Pentru preşedintele Statelor Unite ale Americii a venit vremea să vadă că distanţa dintre forme şi fapte la Vladimir Putin este enormă şi drept urmare, Statele Unite au impus această corectură. Cum anume se va pune în operă această schimbare de atitudine? Eu aş zice să fim prudenţi şi să mai aşteptăm. Oricum, era necesar pentru coeziunea şi unitatea lumii occidentale ca această evoluţie să se întâmple.
Radu Dobrițoiu: Constatăm la Donald Trump o apropiere de cauza Kievului, după ce s-a întâlnit în marja Adunării Generale a ONU de la New York cu preşedintele Volodimir Zelenski. Liderul de la Casa Albă a salutat efortul Ucrainei de a riposta agresiunii. Într-o postare pe reţeaua sa, Donald Trump a comparat Rusia cu un tigru de hârtie. „Cu timp, răbdare şi sprijinul financiar al Europei şi în special al NATO, graniţele originale de unde a început acest război sunt foarte mult o opţiune”, declara Donald Trump. Domnule Victor Boştinaru, e posibil să avem un nou curs al războiului din Ucraina până la sfârşitul acestui an?
Victor Boştinaru: Iarăşi, aş fi extrem de reţinut în a sări în tragerea unor concluzii care pot fi înşelătoare. S-a întâmplat de atâtea ori de când a început războiul, dar sunt două, trei lucruri pe care trebuie să le luăm în calcul. Pe de o parte, o superputere militară care de trei ani de zile şi mai bine, n-a reuşit să obţină nişte victorii pe măsura aurei armatei Rusiei şi pe măsura poftei de cuceriri a lui Vladimir Putin. Or, cine ar spune că acest lucru este neadevărat, se înşală amarnic, pentru că în raport cu costurile războiului, în raport cu pierderile armatei ruse, victoriile din teren sunt încă departe de anvergura strategică la care ne-am fi aşteptat la o superputere militară. Al doilea element, viteza de deplasare, de înaintare a armatei ruse, chiar şi în aceste ultime trei, patru luni dificile în care Statele Unite ba au oprit liberile de armament către Ucraina, ba au schimbat poziţiile, oricum, au îngreunat foarte mult capacitatea Ucrainei de a riposta, în aceste luni Rusia nu a reuşit să speculeze relaţia complicată între Kiev şi Washington şi să obţină acele străpungeri strategice. Deci caracterizarea, în stilul de altfel tipic al lui Donald Trump, că Rusia este un tigru de hârtie, are sâmburile său de adevăr, dar eu cred sincer că acest lucru trebuia să fi fost văzut de preşedintele Statele Unite ale Americii mult mai devreme, pe de o parte. Iar pe de altă parte, trebuie să înţelegem că dacă Rusia va continua să progreseze, iar efortul conjugat şi coordonat al Europei şi al Statelor Unite ale Americii nu vor permite o ameliorare a capacităţii de ripostă a Ucrainei, s-ar putea că în final Rusia să obţină o victorie care poate să schimbe dramatic la nivel global raporturile de forţă.
Radu Dobrițoiu: Secretarul de presă al Kremlinului, Dimitri Peskov, i-a răspuns astăzi lui Donald Trump: Rusia este un urs şi nu există urşi de hârtie. Se pare că că relaţiile dintre Moscova şi Washington îşi revin la un curs normal, la răceala cu care ne-a obişnuit istoria. Este avantajat pilonul european al NATO, inclusiv România, flancul estic al alianţei, de această evoluţie?
Victor Boştinaru: România şi flancul estic al NATO vor fi totdeauna avantajate de o abordare lucidă şi realistă a ansamblului relaţiilor Occidentului cu Rusia, fără ca asta să fie o pledoarie pentru confruntare. Dar cum Rusia dovedeşte că nu are nici o urmă de respect pentru dreptul internaţional, pentru integritatea territorială, pentru independenţa ţărilor şi declaraţiile nu belicoase, declaraţiile de-a dreptul demne de liderii celui al 3-lea Reich mai degrabă decât ale unui stat membru al Consiliului de Securitate, mă refer la liderul de la Moscova, confirmă că Rusia va continua să se comporte la fel dacă naivităţile, slăbiciunile, complicităţile unor ţări din blocul european îi vor permite să o facă. Rusia îşi propune două obiective. Pe de o parte, în plan imediat să ia o halcă, posibil cât mai mare, din Ucraina, lucru pe care astăzi nu mai sunt la fel de îngrijorat cum eram ieri, spre exemplu, după aceste declaraţii, iar pe de altă parte, să continue a dezbina Europa şi Statele Unite şi să continue a dezbina în interiorul Uniunii Europene prin promovarea unor relaţii cu complicităţi absolut scandaloase, mă refer la relaţiile Ungariei şi Slovaciei cu Moscova, şi aceste breşe să fie apoi speculate în aşteptarea unor evoluţii politice şi electorale de natură a da câştig de cauză Rusiei.
Radu Dobrițoiu: Aţi amintit deja, de la tribuna ONU, Donald Trump le-a cerut ţărilor europene, cu trimitere explicită la statele din NATO, să nu mai importe petrol şi gaze din Rusia. Din mesajul venit din Statele Unite, putem înţelege că sunt ţări europene care profită de embargoul impus Moscovei pentru a face profit?
Victor Boştinaru: Răspunsul este evident da. Mă refer, pe de o parte, la Ungaria şi Slovacia, pe de altă parte mă refer la faptul că sunt state europene care cumpără petrol din India, India care cumpără petrolul din Rusia. Aceste complicităţi scuzabile în numele ideii că economia este neutră şi nu reprezintă, nu are încărcături politice, ar trebui să fie dată de o parte, respinsă şi pofta asta capitalistă de a obţine profit din orice, oricând, să fie uşor cenzurată pentru a permite ca Europa să-şi atingă scopurile sale politice şi să-şi consolideze rolul său în geopolitica mondială.
Radu Dobrițoiu: Privind tot spre Rusia, despre care ştim din istorie că pofteşte la gurile Dunării, după ce a invadat Ucraina, războiul hibrid condus de Moscova inventează noi arme şi proceduri de la bruierea staţiilor GPS ale aeronavelor liderilor europeni, la bruierea proceselor democratice. Am avut alegerile de anul trecut din România, avem acum alegerile din Republica Moldova. Ce îşi doreşte Kremlinul de la noua clasă politică de la Chişinău?
Victor Boştinaru: Moscova îşi doreşte ceea ce şi-a dorit întotdeauna de la Chişinău, existenţa unui guvern marionetă care să-i fie loial, să-i fie docil şi să-i permită să radieze din spaţiul mic la scara continentului european şi, nu mai vorbesc, la nivel global, mic din punct de vedere geografic, dar cu ecouri în adâncime, şi nu mă refer doar la România. De aceea împărtăşesc complet ideea preşedintelui Zelenski: dacă Moldova va fi supusă printr-un proces electoral viciat de acest război hibrid de proporţii incredibile pe care Moscova îl desfăşoară în Republica Moldova, atunci va fi nu doar o înfrângere amară a Uniunii Europene şi a valorilor ei, va fi pentru un număr de ţări între care România, Ucraina, o teribilă ameninţare în ce priveşte capacitatea Rusiei de a proiecta mai departe şi mai adânc interesele sale prin intermediul diverşilor vectori, şi războiul hibrid e doar o parte din panoplia pe care Rusia o foloseşte. Rusia va folosi Moldova ca o platformă pentru a-şi continua jocurile în spaţiul est-european.
Radu Dobrițoiu: Neptun Deep, o platformă de foraj care va avea nevoie de protecţie militară. Provocările Rusiei sunt deja frecvente în spaţiile aeriene ale statelor NATO. Instalaţia Neptun Deep e de importanţă strategică pentru România şi este situată în afara apelor teritoriale ale României, deci nu este protejată de NATO. Ce trebuie să facă România pentru a-şi proteja aceste interese din zona economică exclusivă ce ne aparţine?
Victor Boştinaru: Daţi-mi voie să vă felicit pentru această întrebare extrem de inteligentă şi extrem de importantă. În emisiunea dumneavoastră, cu mult timp în urmă, vorbeam de nevoia ca România să aibă capacitatea de a-şi proteja infrastructura critică, or, platforma şi apoi conductele de gaz care vor exploata enorma bogăţie pe care o avem în offshore-ul Mării Negre, în zona economică de interes a României, deci nu în apele internaţionale pur şi simplu, este zona de interes economică a României acolo, asta presupune că România în sfârşit să se trezească. Apropo, ce or fi făcut reprezentaţii noştri de lipsesc atât de desăvârşit de la tribuna Naţiunilor Unite? E ruşinos şi scandalos, dar infrastructura asta nu se apără doar prin vorbe şi sloganuri, se apără prin mijloace începând de la drone submarine, submarine de dimensiuni diferite, mijloace satelitare, sisteme de senzori şi sisteme de alertă timpurie în aşa fel încât România să nu fie expusă. Cel mai periculos lucru pentru această resursă din Marea Neagră este tocmai vulnerabilitatea ei astăzi, când discutăm, la ameninţările directe ale Rusiei. Or, aş vrea să aud că la Consiliul Suprem de Apărare, care se întruneşte mâine, se va discuta inclusiv ce e pregătită România să facă, ce strategie avem pentru a apăra infrastructura critică – şi mă refer nu doar la platformă, nu mă refer doar la conducte, la tot ce înseamnă ecosistemul acesta, navele de aprovizionare, navele de intervenţie, aici va fi o activitate 24 de ore din 24, 30 de zile. Şi ăsta e un lucru care ar trebui învăţat din experienţa altor state care au un /recepţie defectuoasă/ şi care ştiu cum să-l apere. Şi încă un lucru şi închei, uitaţi-vă la Polonia cum se comportă, şi poate să spună cineva că am o obsesie cu Polonia, dar uitaţi-vă cum se comportă Polonia şi e respectată pentru angajamentul şi pentru determinarea ei, dar şi pentru competenţa liderilor ei.
Radu Dobrițoiu: Domnule Victor Boştinaru, vă mulţumesc pentru acest interviu.
Transcriere RADOR
