
Amenințarea Rusiei în Arctica devine tot mai puternică, la un de de la invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina. Arctica rămâne ”de o mare valoare strategică pentru Rusia” și importanța regiunii va crește pe măsură ce efectele schimbărilor climatice se vor accelera. Temperaturile din Arctica cresc de cel puțin trei ori mai repede decât oriunde altundeva în lume. Amenințarea Rusiei în Arctica devine tot mai puternică, la un an de de la invadarea Ucrainei.
Odată cu pierderile suferite în Ucraina, Federația Rusă și-a regândit strategia pentru zona Arctică, acolo unde Moscova deține mai multe baze militare și o flotă puternică de nave și, mai ales, de submarine. După ce Suedia și Finlanda au decis să se alăture Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, interesul militar al Rusiei pentru zona Arctică a crescut.
Submarinele cu rachete balistice ale Flotei de Nord a Rusiei și capacitățile forței de bombardiere strategice au rămas intacte, în ciuda impactului mare pe care l-a avut invazia în Ucraina asupra armatei și forțelor speciale rusești alocate Peninsulei Kola, arată un raport al Centrului de Studii Strategice și Internaționale, cu sediul la Washington.
Arctica rămâne „de o mare valoare strategică pentru Rusia”, a declarat Njord Wegge, profesor la Colegiul Național de Apărare al Norvegiei, precizând totodată că, din punct de vedere militar, Peninsula Kola din Arctica oferă o poartă deschisă care permite Flotei de Nord a Rusiei și submarinelor rusești cu rachete balistice să se deplaseze prin strâmtoarea mărginită de Groenlanda, Islanda și de Regatul Unit pentru a ajunge la Oceanul Atlantic. „Rusia a avut 10 ani de modernizare cu succes” a forțelor sale pe care le poate utiliza în zonă, a mai spus Njord Wegge, citat de Institutul Naval al Statelor Unite, referindu-se în mod special la armele hipersonice și la sumbarinele deținute de Rusia.
Odată cu demersurile Finlandei și Suediei de aderare la NATO, a devenit tot mai important pentru Rusia obiectivul protejării bazelor și capacităților militare pe care le deține în zona Arctivă. Celelalte obiective strategice ale Moscovei în Arctica sunt: protejarea Rutei Mării Nordului ca potențial traseu comercial între Asia și Europa și protejarea industriei energetice din regiune, o sursă majoră de venituri externe.
Când Suedia și, mai ales, Finlanda vor fi admise în NATO, ecuația de securitate din Arctica se va schimba. Ministrul rus al apărării a avertizat că „sunt necesare măsuri de retaliere”, cum ar fi trimiterea mai multor forțe terestre în nord-vestul Rusiei dacă cele două țări vor fi admise în NATO.
Este puțin probabil ca Statele Unite sau NATO să creeze un Comandament Baltic sau Arctic în viitorul apropiat. Vor crește însă preocupările armatei americane pentru regiunea Arctică, prezența militară a Statelor Unite va fi mai mare și se vor intensifica misiunile și cooperarea cu aliații și partenerii Washingtonului pentru a supraveghea activitățile rusești. Pușcașii marini americani și Divizia a 11-a aeropurtată, cu sediul în Alaska, și-au intensificat exercițiile în Marea Nordului cu aliați precum Norvegia unde sunt prepoziționate echipamente americane ce pot fi utilizate în situații de criză. Cu ajutorul platformelor sale și cu tehnologia avansată de care dispune, Norvegia poate juca un rol esențial în securitatea arctică prin furnizarea de avertizări aeriane și maritime.