
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 mai, ora 21:05:25) – Emisiunea ”Euroatlantica”, realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Ucraina se confruntă cu o luptă decisivă, pe măsură ce forţele ruse avansează, obţinând victorii tactice. În timp ce războiul de peste doi ani intră într-o fază critică, al doilea oraş al Ucrainei, Harkov, este în ţinta lui Putin. Această localitate importantă şi zona înconjurătoare se confruntă cu un val intens de atacuri. Semnele sunt că această creştere marchează începutul unei bătălii decisive, care va fi esenţială pentru rezultatul războiului. Miza nu este doar controlul unuia dintre principalele centre de populaţie ale Ucrainei, ci şi capacitatea ţării de a continua lupta. Dacă Harkovul va cădea, această evoluţie poate influenţa şi sprijinul occidental. Se aşteaptă de ceva vreme ca forţele ruse să facă o încercare majoră de a străpunge liniile ucrainene. Acum pare clar că acest impuls este în desfăşurare, Putin dorind noi victorii pentru a profita de fereastra de timp deschisă înainte ca mai multe muniţii şi arme occidentale să sosească pentru a ajuta armata Ucrainei să riposteze.
Ofensiva de vară a ruşilor era aşteptată, dar unii oficiali ucraineni şi analişti independenţi susţin că este posibil ca această acţiune militară să fie prezentată de Moscova doar din dorinţa de a sublinia exploatarea avantajului pe care îl deţine în arme şi soldaţi înainte de aprovizionarea cu tehnică şi muniţii din Occident şi din Statele Unite.
Discutăm din nou la „Euroatlantica” despre războiul din ţara vecină. Invitaţii ediţiei sunt George Scutaru, director executiv New Strategy Center, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, şi generalul-maior în rezervă Dan Grecu. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta Euroatlantica. Tema ediţiei – „Ucraina, sprijinul occidental şi blocarea asaltului rusesc”.
*
„Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi!
*
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule George Scutaru!
George Scutaru: Bună seara! Vă salut pe dumneavoastră şi ascultătorii postului!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Dan Grecu!
Dan Grecu: Bună seara! Vă salut şi eu pe dumneavoastră, pe ascultătorii dumneavoastră şi pe domnul Scutaru, de asemenea!
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”! Bun venit la Radio România Actualităţi! Domnule George Scutaru, după o aşteptare de mai multe luni, Statele Unite au aprobat ajutorul militar pentru Ucraina. În actualele condiţii de pe front, cât va conta susţinerea cu tehnică militară şi muniţii pentru Kiev?
George Scutaru: Susţinerea Statelor Unite este importantă din două perspective: în ceea ce priveşte livrarea de muniţie şi armament, dar are şi o componentă asupra moralului. Întârzierea unui vot în Congres nu a însemnat doar privarea armatei ucrainene de un flux important de muniţie, de diverse tipuri, dar mai ales a afectat moralul populaţiei, în primul rând, şi a scos în evidenţă faptul că este dificil ca Uniunea Europeană, de exemplu, să poată compensa lipsa ajutorului american, în ciuda eforturilor evidente făcute de numeroase ţări europene şi de deciziile Uniunii Europene de a investi mai mult şi de a încerca să producă mai repede muniţie, în primul rând. Presiunea rusească creşte. Putin are în faţă un an de zile până când se va instala o nouă administraţie sau va rămâne acelaşi preşedinte la Casa Albă. El aşteaptă alegerile prezidenţiale din Statele Unite, sperând, în opinia mea, într-o victorie a preşedintelui Trump, astfel încât să putem asista la o îngheţare a conflictului.
Două observaţii; chiar dacă vom vedea o îngheţare a conflictului, aş vrea să înţelegem că aceasta va fi de scurtă durată. Nu vom vorbi de o îngheţare a conflictului pe termen lung. Acest război este început de fapt în 2014. Este episodul doi al războiului declanşat de Rusia odată cu începerea acţiunilor în Donbas şi anexarea ilegală a Crimeii. Putin are 71 de ani, nu va mai aştepta opt ani de zile pentru a declanşa o nouă ofensivă împotriva Ucrainei. Deci ar trebui să ne asumăm faptul că va fi un război, chiar dacă se va întrerupe, acesta va continua şi atunci trebuie să ne gândim la nivelul Uniunii Europene, la nivel naţional, să continuăm politica de investiţii în apărare, în producţie de muniţie şi în pregătirea inclusiv psihologică a românilor, pentru faptul că acest conflict, foarte aproape de graniţele noastre, se va prelungi, chiar dacă va fi o scurtă pauză. Şi a doua observaţie; noi avem nevoie şi trebuie să susţinem Ucraina pentru a preîntâmpina căderea frontului şi ocuparea întregului litoral de către ruşi, astfel încât Rusia să ajungă vecină pe Dunăre cu România sau, Doamne fereşte, pe Prut, însemnând şi anexarea Republicii Moldova. România este mult mai interesată de rezistenţa Ucrainei decât state precum Franţa sau Spania sau Portugalia, care, dincolo de retorica în favoarea Ucrainei, beneficiază de această distanţă geografică consistentă faţă de Rusia. În Ucraina situaţia nu evoluează bine, şi nu doar din perspectivă militară; Rusia şi-a intensificat şi ţinteşte în mod special obiective de infrastructură energetică. Termoficarea, de exemplu, a Ucrainei este afectată în proporţie de 70%. Rusia a început să bombardeze inclusiv infrastructura terestră a depozitelor importante de gaze subterane, privând practic Ucraina de a avea acces la resursele de gaz pe care le-a acumulat în această perioadă. Nu numai că o să ne confruntăm cu probleme interne în Ucraina, dar Rusia îşi doreşte să declanşeze un nou val de emigranţi din Ucraina către Occident, astfel încât să pună o presiune şi mai consistentă asupra statelor occidentale. Noi avem în acest an alegeri în Europa, dar anul viitor, în octombrie, vor fi alegeri parlamentare în Germania, Germania fiind una din ţările de destinaţie a celor care pleacă din Ucraina. Deci ar trebui să privim în perspectivă, să ne gândim că va fi un an deosebit de dificil pentru Ucraina, că rezistenţa Ucrainei va avea un impact inclusiv asupra securităţii Republicii Moldova, a securităţii ţărilor de pe flancul estic, implicit a României. Şi mai este un aspect şi aici o să închei şi îl las pe domnul general, pe care profit de această ocazie pentru a-l saluta cu deosebită consideraţie, /nu/, din păcate, cred că Ucraina a intrat în capcana unui război de uzură cu Rusia, care-i macină forţele.
În final vorbim de o diferenţă demografică între Ucraina şi Federaţia Rusă, iar Federaţia Rusă, conducerea politico-militară nu pune preţ pe viaţa propriilor soldaţi. Vorbim de o ţară de 30 de milioane, Ucraina în acest moment, faţă de o ţară de 140 de milioane. Iar presiunea, faptul că Rusia declanşează acţiuni ofensive, fiindcă se menţin acţiunile, presiunea asupra frontului ucrainean şi în zona de sud, şi în Zaporojie, şi în Donbas, creşte în zona Harkov, este posibil să mai vedem şi alte puncte de atac. Ieri a apărut o informaţie potrivit căreia căile ferate din Belarus se pregătesc pentru a primi eşaloane de tehnică militară şi trupe ruse din nou pe teritoriul Belarusului. Deci situaţia devine complicată, iar noi trebuie să ne manifestăm solidaritatea în mod ferm la nivelul statelor occidentale, repet, fiindcă este vorba de cea mai importantă criză de securitate la adresa… în Europa şi care poate afecta multe ţări din Uniunea Europeană şi NATO.
Radu Dobrițoiu: Comandantul militar al NATO, generalul Christopher Cavoli, a declarat că nu crede că Rusia a desfăşurat efective destule pentru a face o breşă strategică în regiunea din apropierea Harkovului, în nord-estul Ucrainei, potrivit unei depeşe Reuters, pe care am primit-o. Cavoli a declarat că este încrezător că forţele ucrainene vor menţine liniile frontului.
Domnule general Dan Grecu, dacă Ucraina va pierde Harkovul cu un avans rusesc pe frontul de nord-est, se va construi o evoluţie care va descuraja sprijinul Occidentului pentru războiul patriotic al Ucrainei?
Dan Grecu: Domnul Scutaru a făcut multe aprecieri vizavi de modul în care se desfăşoară în special din punct de vedere politic vizavi situaţia care există. Eu n-aş fi atât de optimist ca şi şeful militar al NATO, pentru că ştiinţa militară şi practica militară ne arată, sau ne-au arătat, că e vorba de exemple anterioare, că oricând un succes tactic, aşa cum este cel absolut chiar tactic şi chiar minim din zona de nord-est a Ucrainei, se poate oricând transforma într-un succes strategic; şi discutând în special despre ceea ce se întâmplă acum pe frontul ruso-ucrainean, vedem o discrepanţă majoră între resursele umane şi de echipament, de tehnică, puse în luptă de cele două părţi. Ruşii, aşa cum spun ucrainenii înşişi, cei de pe linia frontului, având un avantaj de până la 20 la 1 în diferite sisteme de armament, şi aici se referă în special la artilierie. Or, în această situaţie nu putem să spunem că o pătrundere a forţelor ruse în zona de nord-est a Ucrainei, adică undeva între Harkov şi Sumi nu ar însemna cu succes de viitor strategic, care ar mări foarte mult aria de control pe care ruşii o au deja în estul Ucrainei, pentru că nu mă aştept, eu personal nu mă aştept, ca ruşii să atace Harkov. Harkov este un oraş imens, acolo ar însemna să piardă mii, zeci de mii de oameni în încercarea de a-l cuceri; dar o evitare a Harkovului, o încercuire a acestuia sau penetrarea pe la nord şi sud de oraş spre centrul Ucrainei ar putea să dea Federaţiei Ruse încă un atuu în plus pentru ceea ce cred eu că ruşii urmăresc, respectiv ceea ce spunea şi Putin – „vorbim oricând de pace dacă recunoaşteţi realitatea actuală”.
Radu Dobrițoiu: O informaţie primită tot de la Reuters, cu câteva minute în urmă, Fondul Monetar Internaţional va trimite o nouă misiune în Ucraina pentru programul de împrumut de peste 15 miliarde de dolari pentru Kiev. Iată, încă o veste bună pentru Ucraina. Domnule George Scutaru, sunteţi preşedinte executiv New Strategy Center. Aţi organizat pentru săptămâna viitoare o dezbatere despre situaţia de securitate regională. Care sunt principalele informaţii pe care le veţi prezenta în cadrul acestui forum?
George Scutaru: Este forumul dedicat Mării Negre şi Balcanilor, la a opta ediţie, în parteneriat cu Ministerul Apărării, cu suportul Ministerului de Externe şi al Diviziei de Diplomaţie Publică a NATO. Sunt peste 500 de participanţi, 40 de paneluri, 160 de speakeri şi moderatori. În primul rând, vom discuta despre Marea Neagră, relevanţa strategică, tehnologii distructive, lecţii învăţate pentru domeniul aerian, terestru, folosirea dronelor, contradronelor, situaţia de pe frontul din Ucraina. Vom discuta despre Balcani, fiindcă poate fi, iarăşi, o zonă unde Rusia o să speculeze vulnerabilităţile deja cunoscute ale regiunii.
Vom încerca să aflăm şi să decriptăm ce ar însemna o guvernare conservatoare, o administraţie conservatoare la Washington, că sunt reprezentanţi din zona aceasta, astfel încât să vedem care va fi politica externă şi de securitate a SUA, inclusiv în situaţia în care se va instala un preşedinte republican la Casa Albă, şi nu oricare, mă refer la Trump. De asemenea, discutăm, vom avea, spre exemplu, pe reprezentantul special al Germanei pentru reconstrucţia Ucrainei, dar şi ambasadorul special pentru Parteneriatul Estic şi Marea Neagră al Ministerului de Externe francez. Vrem să vedem şi care este poziţia marilor jucători europeni, mă refer la Germania şi Franţa şi în acelaşi timp la Marea Britanie, referitoare la zona noastră. Sunt experţi de top care vor veni la Bucureşti, este generalul Petraeus, fostul şef al CIA-ului care va veni, dar suntem interesaţi să vedem şi cum criza din Ucraina, crizele conexe care au loc în Orientul Mijlociu, vorbim de disturbarea fluxului comercial în Marea Roşie influenţează economia mondială şi bineînţeles, economia continentului şi a regiunii. Şi pentru prima dată în România este prezent reputatul economist american Nouriel Roubini la forumul nostru. Deci, sunt multe teme. Sunt oficiali din mai multe state. Avem, spre exemplu, patru sau cinci miniştri din Republica Moldova, fiindcă este o zonă de interes deosebit pentru securitatea României şi încercăm astfel ca timp de două zile să discutăm nu doar despre ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Negre, dar mai ales să înţelegem ce s-ar putea întâmpla şi care ar fi consecinţele pentru securitatea României.
Radu Dobrițoiu: Iată încă o ştire sosită cu puţin timp în urmă. Miniştrii de externe din G7 vor susţine poziţia Uniunii Europene de utilizare a activelor ruseşti blocate pentru a ajuta Ucraina, a anunţat un oficial italian, citat de Reuters. Domnule general Dan Grecu, avem în prezent o dezbatere la nivel înalt pentru a furniza un sistem Patriot al României pentru Ucraina. Sunteţi un militar cu experienţă. Putem furniza un sistem complet Kievului sau mai degrabă rachete, muniţii pentru sistemele deja utilizate de Ucraina?
Dan Grecu: Bun, aici sunt două probleme vizavi de ce am asigurat deja Ucrainei, unde ştim foarte clar că Guvernul României este foarte secretos din punctul ăsta de vedere şi este această mare problemă a asigurării sistemului de apărare antiaerian Patriot pentru a suplimenta capacitatea de apărare antiaeriană a Ucrainei, o capacitate care este chiar limitată sever în acest moment. E, această discuţie este foarte dificilă, dacă îmi permiteţi să spun acest lucru. De ce? România nu poate să ofere decât un singur sistem Patriot, cel care este acum operaţional, sau poate să ofere celelalte trei sisteme care sunt în curs de /operaţionalizare/ în diferite faze. Fazele de operaţionalizare cer mai multă pregătire a personalului şi a resurselor decât ceea ce înseamnă partea tehnică. Aici e greu să spun şi eu şi oricine, oricine altcineva cum se va face balanţa. Cererea sau propunerea preşedintelui Biden pentru un astfel de ajutor este rezonabilă. Nevoia ucrainenilor pentru a avea un astfel de sistem este indiscutabilă. Şi acum trebuie România să decidă în ce măsură, în ce măsură îşi permite să nu îşi acopere necesarul de apărare antiaeriană prin furnizarea unuia din cele şapte sisteme şi, repet, încă o dată, doar patru fiind în ţară, existente. Chiar şi eu mă întreb: care sunt argumentele sau ce ar câştiga România din punct de vedere a relaţiilor geostrategice cu Statele Unite ale Americii, în interiorul NATO, cu vecinii prin renunţarea la unul din cele patru sisteme existente în ţară, indiscutabil, nu cel operaţional.
Asta este, aşa cum a zis şi domnul ministru Tîlvăr, că a zis dânsul /…/ este mai puţin important, acest lucru este imposibil şi indiscutabil, dar unul din cele trei sisteme care sunt operaţionale. Dacă raportul beneficii-riscuri ar fi în favoarea României, nu în favoarea domnului preşedinte, care a propus sau a discutat despre acest lucru şi a zis că va discuta în CSAT, un CSAT care deocamdată nici măcar nu a fost convocat.
Radu Dobrițoiu: Să nu ne antepronunţăm, totuşi…
George Scutaru: Dacă îmi permiteţi, aş putea să intervin.
Radu Dobrițoiu: Vă rog.
George Scutaru: Noi ar trebui să mai primim două sisteme. Să ştiţi că nu trebuie neapărat ca România să livreze…
Dan Grecu: Trei, domnul Scutaru, trei.
George Scutaru: Nu, mă refer la faptul că putem foarte simplu… se poate ca Statele Unite să livreze direct Ucrainei un sistem care ar trebui să ajungă în România. Deci nu trebuie să-l trimitem noi pe cel pe care l-am avea pe teritoriul ţării. Iar în privinţa necesităţii, posibilitatea unui nou val de refugiaţi sau continuarea loviturilor, mai ales pe sistemul energetic; deci, repet, nu sunt foarte multe state europene la nivelul NATO care totuşi au sisteme Patriot, iar… şi sunt partizanul unei asemenea idei, cred că, decât i-ai avea pe ruşi pe graniţa pe Prut sau pe Dunăre, este mai bine să îi ai la câteva sute de kilometri distanţă. Şi aşa că…
Dan Grecu: Dacă îmi permiteţi, domnule Scutaru. În condiţiile…
George Scutaru: Un moment, lăsaţi-mă să termin, şi cu mare drag… Nu v-am întrerupt, domnule general. Şi din această perspectivă, ceea ce ar trebui să… în dialogul bilateral cu Statele Unite, fiindcă a fost o discuţie la nivel bilateral, nu în cadrul NATO, o să vedem în ce măsură pe alte componente care ţin de securitatea României putem să spunem să primim anumite compensări punctuale, în cazul în care România va ceda un sistem Patriot pentru Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Vă rog, o replică foarte scurtă, domnule general Dan Grecu.
Dan Grecu: Foarte, foarte scurtă. Vă mulţumesc frumos. Exact acelaşi lucru l-am spus şi eu, şi încă de când a început această discuţie, că România poate să ofere Ucrainei unul din sistemele care nu sunt în curs de operaţionalizare, pentru că, până la urmă, mai există o resursă, vreo trei sisteme care nu au intrat. Aceasta era şi din punctul meu de vedere sau, dacă îmi daţi voie, cu ghilimele de rigoare, livrarea unui sistem la ţiplă pentru a ajuta Ucraina, pentru că este indiscutabil că Ucraina trebuie să fie ajutată pentru a-şi menţine /…/.
Radu Dobrițoiu: Corect, aşa aţi afirmat, domnule general. O ultimă întrebare, un răspuns cât se poate de scurt: domnule George Scutaru, are Federaţia Rusă o strategie militară similară cu URSS? Îşi pregăteşte Moscova o economie aşa cum a făcut Hitler, bazată pe un război de durată?
George Scutaru: Rusia a angajat 500.000 de oameni în plus în industria de apărare, a devenit un multiplicator pentru economie. Rusia, pe de-o parte, strânge şurubul şi are un aparat represiv foarte dur şi, pe de altă parte, îşi aruncă tot, toate resursele obţinute din exportul de petrol, în primul rând, în acest război, deci, cel puţin până la finalul anului, eu unul nu cred că vom avea în mod real vreo iniţiativă diplomatică care să fie /…/ de succes. Iar Rusia va încerca, forţând, turându-şi economia atât cât poate, să obţină cât mai mult din teritoriul ucrainean, repet, pregătindu-se pentru o ipotetică negociere declanşată după un rezultat favorabil Rusiei, în viziunea ei, în alegerile prezidenţiale americane.
Radu Dobrițoiu: Reamintesc o ştire importantă pe care am difuzat-o la „Euroatlantica”: miniştrii de finanţe din G7 susţin iniţiativa Uniunii Europene de a susţine Ucraina cu aproximativ 300 de miliarde de dolari, sumă ce reprezintă active blocate ale Moscovei. Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatantica”, la final, titlul ediţiei – Ucraina, sprijinul occidental şi blocarea asaltului rusesc. Invitaţii emisiunii au fost George Scutaru, director executiv New Strategy Center, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, şi generalul-maior în rezervă Dan Grecu. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR