
Ediţie 5 mai, realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Cu toate că Federaţia Rusă şi-a concentrat principalele forţe în Donbas, rezultatele obţinute până acum în laptele de acolo nu sunt conform planurilor Moscovei. Ucraina a reuşit până acum să reziste, în timp ce forţele ruseşti au probleme de comandă şi control, moral scăzut şi se confruntă şi cu probleme de susţinere logistică. În ultimele 24 de ore doar în regiunea Doneţk şi în regiunea Luhansk ucrainenii au respins cel puţin 11 atacuri ale ruşilor.
Forţele ucrainene continuă să menţină al doilea oraş ca mărime, Harkovul, împotriva trupelor ruseşti concentrate în acea zonă, reuşind chiar să le respingă la 40 de km est de localitate. Ruşii au obţinut progrese minore în estul Ucrainei, în oraşele Izium şi Popasna, dar nici acolo teritoriile ocupate în au fost menţinute. În Popasna, ruşii au declarat victoria şi apoi s-au retras, trupele ucrainene revenind în localitate. Totodată, Pentagonul a observat că forţele ruseşti au suferit pierderi atât în rândul trupelor şi tehnicii blindate, cât şi în războiul aerian.
Mariupolul continuă să fie lovit de atacurile aeriene ale Rusiei. Luptele continuă la combinatul Azovstal. Bătălia pentru Mariupol nu a fost câştigată şi nu s-a încheiat – a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, amiralul în rezervă John Kirby.
Vorbim în această seară despre rezistenţa pe care o demonstrează forţele ucrainene. Invitaţii acestei ediţii Euroatlantica sunt deputatul Mihai Fifor, vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, fost ministru al apărării naţionale şi colegul meu, trimisul special în Ucraina, Ilie Pintea. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediţiei: „Ucraina rezistă asaltului rusesc”.
Colegii din regia de emisie îmi confirmă că avem legăturile telefonice stabilite cu invitaţii. Bună seara, domnule Mihai Fifor.
Mihai Fifor: Bună seara şi vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţia de a participa la această emisiune.
Radu Dobriţoiu: Bun venit la Euroatlantica! Şi din Ucraina bună seara, Ilie Pintea.
Ilie Pintea: Bun găsit! Mă bucur că ne auzim şi astăzi.
Ce a făcut posibil ca Ucraina să reziste
Radu Dobriţoiu: Domnule Mihai Fifor, cred că nimeni nu anticipa înainte de 24 februarie că Ucraina va reuşi să reziste forţelor ruse invadatoare şi copleşitoare care au atacat iniţial pe trei direcţii. Ruşii se lăudau că vor ocupa Kievul în 72 de ore. Iată că au trecut aproape 72 de zile. Ce a făcut posibil ca Ucraina să reziste?
Mihai Fifor: Există într-adevăr o serie întreagă de factori care au determinat ca ceea ce şi-a propus Putin şi ceea ce şi-a propus Federaţia Rusă în speţă, anume o invazie rapidă a Ucrainei, un /…/, dacă pot spune aşa, să nu se petreacă, un lucru care evident a arătat lumiifaptul că armata rusă, celelbra şi atât de lăudata armată rusă nu e nici pe departe ceea ce s-a crezut /…/ Am văzut în teren militari extrem de tineri, nepregătiţi, am văzut greşeli de ordin tactic, strategic, de ordin logistic, am văzut în teren o armată care de multe ori a părut în derută şi a părut depăşită din punct de vedere în primul rând tehnic. Pe de altă parte, vedem o armată a Ucrainei care, trebuie să recunoaştem, este o armată care vreme de mai bine de opt ani, după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, în 2014, a primit sprijin şi a fost instruită şi a fost pregătit pentru un alt tip de abordare a unui potenţial conflict cu Federaţia Rusă, trebuie să recunoaştem, conflict pe care nimeni nu l-a crezut posibil până în ultima clipă. Iar de la data începerii conflictului există sprijin, mai ales în echipament militar şi vedem că sprijinul acesta este de la zi mai consistent şi faptul că, iată, pe de altă parte există baze de antrenament pentru militarii ucraineni pe teritoriul statelor NATO, astfel încât să poată folosi tehnica de luptă pe care o furnizează NATO, ne arată că Ucraina este pregătită nu doar de o rezistenţă în zona de est, sud-est a ţării, dar şi de o posibilă ofensivă, despre care chiar astăzi se vorbea că ar putea avea loc la jumătatea lunii iunie. Adică, lucrurile sunt în desfăşurare, iar ceea ce /…/ care părea iniţial stabilit pentru invazia asupra Ucrainei, nu a fost atins, lucru care îl pune în dificultate pe Putin, mai ales că se apropie rapid ziua simbol pentru Federaţia Rusă, mă refer la ziua de 9 Mai.
Situaţia din Ucraina 5 mai 2022
Radu Dobriţoiu: Ilie Pintea, te rog să ne spui unde te afli în acest moment şi să descri pe scurt situaţia la zi de acolo?
Ilie Pintea: Sunt în Cernăuţi şi cum am ajuns aici nici nu am apucat să-mi descarc bagajele din maşină şi a început o alarmă de atac aerian. Aveam să aflu la urmă că pe tot teritoriul Ucrainei avea loc în acel moment o asemenea alarmă şi au continuat, din păcate, aceste alarme soldate cu multe atacuri. Aşa cum ştiţi bine, la începutul acestei săptămâni, atacurile s-au soldat cu distrugerea mai multor centrale electrice la /…/, de exemplu, şi unor elemente ale infrastructurii de transport feroviar, asta în încercarea de a limita cumva capacitatea de transport logistic al Ucrainei. Alarmele au loc în continuare. Şi astăzi am avut cel puţin trei astfel de alarme aici, la Cernăuţi, dar este pentru prima dată de la începutul războiului când o localitate din Transcarpatia, zonă considerată până acum sigură, a fost bombardată. S-a întâmplat cu două zile în urmă şi asta ridică deja mari semne de întrebare oamenilor de aici, din vestul Ucrainei, pentru că până la urmă nu mai poţi să consideri nicio zonă sigură, nu mai există noţiunea de spatele frontului, să zicem aşa. Nicio regiune nu poate fi consideată cu adevărat sigură şi evident că războul se apropie şi de partea aceasta de vest a Ucrainei, începe să îngrijoreze tot mai mult populaţia locală şi de altfel şi autorităţile au luat în continuare măsuri pentru a pregăti adăposturile, pentru a pregăti tot ceea ce este nevoie în cazul în care şi aici va avea loc un atac, deşi infrastructură militară, aşa cum ştim, nu există în această tegiune. Cel mai apropiat obiectiv militar, Aeroportul de la Vinniţa, a fost deja lovit, cred că în a treia săptămână de război. La fel s-a întâmplat şi cu instalaţiile militare de la Ivano-Frankivsk. Una peste alta, atmosfera este una de îngrijoare aici. Oamenii nu sunt panicaţi, nici pe departe, însă sunt îngrijoraţi de ceea ce ar putea să urmeze în această regiune în care toţi se îndreptau cu speranţa că este una singură. Vă reamintesc că au ajuns doar în această regiune a Cernăuţului peste 60.000 de refugiaţi din zonele afectate de bombardamente din oraşele în care se duceau lupte.
Ucraina sprijinită de NATO
Radu Dobriţoiu: Domnule Mihai Fifor, în această luptă gen David contra Goliat, Ucraina a primit un sprijin important din partea NATO, a Statelor Unite. Aţi amintit deja, în ultimii opt ani 23.000 de soldaţi ucraineni au fost instruiţi doar de Garda Naţională din Florida, fără a pune la socoteală alte efective antrenate de Marea Britanie şi alte ţări din NATO. Cât de important este acest ajutor aliat pentru pregătirea unei armate, putem spune chiar la nivel NATO?
Mihai Fifor: Eu zic că este esenţial şi iată că acest conflict dovedeşte acest lucru. Mă întreb, oarecum, cum ar fi arătat lucrurile dacă nu ar fi fost anii aceştia de pregătire şi dacă nu ar fi fost sprijinul logistic oferit de statele NATO. Trebuie să recunoaştem că s-a simţit încă de la bun început faptul că se foloseşte tehnică militară de ultimă generaţie şi s-a văzut mai ales în atacurile asupra vehiculelor blindate, asupra tancurilor. Pe de altă parte, dacă se va realiza şi aceea şi am văzut că se discuta între premierul biritanic Boris Johnson şi Volodimir Zelensky, anume aprovizionarea, mă rog, furnizarea de rachete cu rază mai lungă de acţiune pentru armata ucraineană, atunci cu siguranţă se poate trece într-o altă fază a acestei agresiuni şi armata ucraineană poate doveni nu doar că poate ţine piept Federaţiei Ruse, dar că poate trece, repet, la ceva foarte important, anume la o contraofensivă în sud-estul Ucrainei. Este nevoie de practică, de antrenamente. Tocmai de aceea în ultima perioadă am văzut că sunt puse la dispoziţie bazele NATO pentru instruirea militarilor ucraineni, instruire care se face cu siguranţă în scopul acomodării cu tehnica militară care merge către Ucraina, iar pe de altă parte cred că este important ca în toată această perioadă furnizare de informaţii de către servicii de inteligence ale statelor NATO către armata ucraineană să continue chiar dacă Federaţia Rusă este extrem de iritată şi vedem declaraţiile din ultimele zile referitoare şi la acest lucru. Una peste alta, cred că armata ucraineană dovedeşte că face faţă cu brio asaltului Federaţiei Ruse, chiar dacă nu au reuşit să aibă o ripostă aeriană foarte serioasă, un lucru ce a lipsit în acest conflict. Ştim cu toţii că primele ţinte vizate de operaţiunile militare, respectiv în februarie, au fost aerodromurile şi de a limita posibilitatea armatei ucrainene de a ridica aparate de zbor în aer. Lucrul acesta s-a simţit, dar în ceea ce priveşte lupta la sol, armata ucraineană face faţă cu brio şi cred că riposta este una pe măsură. Ne aşteptăm să vedem mai departe atacuri de pe mare din partea Federaţiei Ruse. Toată lumea este îngrijorată şi priveşte cu îngrijorare către Nikolaev şi Odessa şi ştim cu toţii de ce, pentru că se încearcă o potenţială extindere către sud-vestul Ucrainei, către zona aceasta, repet, Mikolaev – Odessa. Nu ştiu în ce măsură trebuie şi putem să alimentăm teoria conform căreia se încearcă o joncţiune cu Transnistria, lucru care ar îngrijora foarte, foarte mult şi Republica Moldova, dar şi Alianţa Nord-Atlantică.
Radu Dobriţoiu: Unul dintre comandanţii americani implicaţi în instruirea trupelor ucrainene a declarat recent, într-o conferinţă de presă la Pentagon, că Rusia a făcut o mare greşeală: a aşteptat opt ani după ocuparea Crimeii pentru a declanşa invazia, opt ani în care armata Ucrainei s-a instruit foarte bine. Are dreptate?
Mihai Fifor: Da, eu, părerea mea este că în toţi aceşti ani Ucraina s-a pregătit. Eu nu cred că cineva a fost naiv să creadă că totuşi Vladimir Putin se va opri la Crimeea. Asta după ce am avut Georgia, asta după ce am avut Crimeea, repet. Toată lumea aştepta ca undeva lucrurile să excaladeze. Nu cred că, cel puţin începând din acest moment cineva mai poate avea încredere în cuvântul liderului de la Kremlin sau în diplomaţia rusă. Este clar că nu se respectă absolut niciun fel de angajament şi este absolut clar că în momentul în care decizi să foloseşti forţa într-un conflict neprovocat, asupra unui stat care nu te-a provocat, un stat european, te poţi aştepta ulterior la orice fel de escaladare, lucru pe care, desigur, nu ni-l dorim, dar care nu poate să nu ne preocupe şi să nu ne îngrijoreze. Armata ucraineană câştigă timp şi, repet, dovedeşte pe teren faptul că furnizarea de echipamente de ultimă generaţie poate ajuta la menţinerea inamicului acolo în zona de sud-est, dar şi o potenţială contraofensivă.
Radu Dobriţoiu: Vă propun să ascultăm o corespondenţă primită astăzi de la Ilie Pintea în care avem informaţii despre Mariupol, dar şi un interviu cu politologul Serghei Hakman, din Cernăuţi.
Ilie Pintea: Luptele continuă şi în Mariupol, unde ocupanţii ruşi îşi concentrează eforturile pe încercarea de a distruge unităţile ucrainene din zona Azovstal, ofensiva fiind una susţinută masiv cu aeronave militare. În plus, există informaţii despre mai multe crematorii mobile aduse în oraş pentru a şterge urmele atrocităţilor comise împotriva civililor, asta în timp ce Rusia se pregăteşte, potrivit autorităţilor de la Kiev, să celebreze Ziua Victoriei împotriva nazismului din cel de-al Doilea Război Mondial printre-o paradă militară, pe care o va organiza pe 9 mai în oraşul distrus de bombardamente. Surse militare susţin că oficiali din cadrul Administraţiei prezidenţiale de la Kremlin au sosit deja în porturile strategice din sud pentru a supraveghea pregătirile în vederea paradei de la Mariupol. Între timp, Ucraina continuă să primească ajutor militar, iar acest lucru e considerat de politologul Serghei Hacman din Cernăuţi un pas esenţial spre integrarea defacto a Ucrainei în structurile Alianţei Nord Atlantice.
Serghei Hakman: Ucraina începe să primească armament, inclusiv armament contra rachete, fiindcă unica armă eficace în lupta contra ucrainenilor din partea Rusiei sunt rachetele care lovesc nu numai ţintele militare, dar şi obiectivele de infrastructură şi zonele locative ale oraşelor din Ucraina. Ajutorul pe care îl primim în ultima lună cu armamentul european, într-o oarecare măsură va urgenta însăşi integrarea Ucrainei şi în structurile euroatlantice, fiindcă practic noi deja ne folosim de armamentul NATO, noi deja ne folosim de unele standarte al NATO. Ţările NATO au văzut că noi putem fi un partener de nădejde, foarte eficient, care are experienţă de luptă foarte puternică şi totodată are demnitatea de a-şi apăra ţara şi în viitor posibil, dacă va fi necesar, să-şi apere şi partenerii coaliţiei.
Reporter: Atacurile de la începutul acestei săptămâni s-au soldat cu distrugerea mai multe ori centrale electrice şi a unor elemente ale infrastructurii de transport feroviar, în încercarea de a limita capacitatea de transport logistic a Ucrainei. Alarme de atac aerian au avut loc pe tot teritoriul Ucrainei în ultimele două zile şi este pentru prima dată de la începutul războiului când o localitate din transcarpatia, zonă considerată până acum sigură, a fost bombardată.
Radu Dobriţoiu: Domnule Mihai Fifor, cruzimea, crimele de război comise de trupele ruseşti au contribuit şi acestea la înverşunarea cu care cu care ucrainenii rezistă în războiul lor patriotic?
Mihai Fifor: Sigur! O lume întreagă vede atrocităţile pe care le comite Federaţia Rusă în Ucraina şi dacă mai era nevoie de vreun comentariu, cred că nimeni nu s-a aşteptat să vadă altceva, pentru că încă de la început ideea în care poţi să-ţi foloseşti forţa militară împotriva unui stat suveran, unui stat independent, unui stat european în secolul al 21-lea este de neconceput, încălcă orice fel de lege a dreptului internaţional atacul acesta armat împotriva altui stat, agresiunea aceasta. Nu cred că ne /puteam/ aştepta la altceva decât la oroile pe care le-am văzut în teren şi vreau să vă spun, domnule Dobriţoiu, că, din păcate, cred că nu au fost docuemntate decât lucruri foarte foarte puţine vis-a-vi de ce s-a întâmplat în aceste două luni şi jumătate în localităţile în care Federaţia Rusă a pus piciorul. Nu am niciun fel de dubiu că timpul va demonstra că modul acesta de a purta un război împotriva civililor, de a încerca să intimidezi, de a încerca să induci spaimă cu orice preţ a lăsat răni adânci şi trebuie cercetat cu atenţie de forurile internaţionale şi s-a vorbit şi se vorbeşte deja de ceva vreme despre crime de război şi despre faptul că este nevoie ca lucrurile acestea să fie soluţionate la Tribunalul Internaţional de la Haga, dar problema este că lucrurile nu s-au oprit aici şi problema este că trebuie să privim cu atenţie la ce urmează. Toată lumea aşteaptă momentul acesta simbolic, repet, al zilei de 9 mai, toată lumea priveşte cu îngrijorare către un personaj care pare a fi scăpat de sub control, mă refer la Vladimir Putin, şi care pare imprevizibil în deciziile pe care le ia, pentru că se pare că va accepta extrem de greu faptul că ceea ce şi-a propus, cel puţin până la acest moment, nu a putut fi realizat.
Radu Dobriţoiu: Ilie Pintea, cum sunt organizate forţele armate teritoriale de apărarea din Ucraina şi care este rolul lor în lupta de rezistenţă?
Ilie Pintea: Rolul lor este unul esenţial şi am văzut asta încă de când am ajuns aici prima dată, în cea de-a doua săptămână a războiului, pentru că au asigurat un fel de protecţia apropiată, dacă vrei, a localităţilor. În călătoriile mele în Ucraina am găsit puncte de control în care aceste forţe locale de apărare îşi făceau foarte bine datoria, aproape în fiecare oraş, în fiecare sat. Din punct de vedere al Misterului Apărării de la Kiev, mobilizarea a funcţionat la capacitatea preconizată, astfel încât efectivele sunt complete, spuneau oficialii ministerului cu câteva zile în urmă şi au trecut la etapa în care voluntarii înrolaţi în aceste forţe teritoriale locale de apărare pot fi ataşaţi batalioanelor operaţionale şi trimişi în zonele în care este nevoie de ei. Anunţul a fost facut cu puţin timp în urmă de către autorităţile de la Kiev, tocmai pentru a sublinia oarecum rolul important pe care îl au aceste structuri şi, evident, profesionalismul lor, dacă putem să spunem aşa, pentru că nu ar putea fi ataşaţi unor structuri deja operaţionale ale armatei fără această minimă pregătire de care au dat dovadă până acum. Au existat foarte mulţi voluntari care s-au alăturat acestor forţe locale. Oamenii s-au organizat singuri şi am găsit data trecută când am fost aici în Ucraina chiar povestea foarte interesantă a unui grup de veterani din Afganistan, care luptaseră la începutul anilor 80 în Afganistan şi care s-au organizat, s-au înarmat şi au oferit serviciile inclusiv de a-i pregăti pe tinerii care se înrolau, chiar dacă nu mai sunt la vârsta la care i-ai vedea luptând. Aşadar, oamenii sunt foarte determinaţi, sunt foarte bine pregătiţi şi evident sunt folosiţi la capacitate maximă de către structurile statului.
Radu Dobriţoiu: Domnule Mihai Fifor, cât de important este pentru România ca Ucraina să reziste invaziei Federaţiei Ruse?
Mihai Fifor: Este important pentru lumea întreagă, nu doar pentru România, este important ca semnal şi este important strategic. Tocmai de aceea, nu doar Alianţa Nord Atlantică, ci şi multe alte state din comunitatea internaţională s-au alăturat măsurilor de sprijin pentru Ucraina, fie că se referă la sancţiuni, fie că se referă la sprijin financiar sau iată chiar în echipament militar. Este esenţial ca Ucraina să reziste şi să oprească extinderea acestui conflict şi să slăbească forţa militară a Federaţiei Ruse. Să ne amintim că nu demult, zilele trecute, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, spunea… Iertaţi-mă, secretarul de stat al apărării, spunea că este extrem de important ca Rusia să iasă din acest conflict cu forţele slăbite, astfel încât niciodată să nu mai poată să comită un astfel de act de agresiune împotriva oricărui alt stat. Vedem că lucrurile tind să escaladeze. Eu zic că Putin se joacă în continuare cu declaraţiile referitoare la războiul total. Am văzut astăzi operaţiunile din enclava Kaliningrad , cu echipamentele /…/ nuclear. Adică cred că tocmai ăsta e mesajul: Ucraina trebuie să reziste şi să câştige acest conflict.
Radu Dobriţoiu: Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final. Tema ediţiei: Ucraina rezistă asaltului rusesc. Invitaţii emisiunii au fost Mihai Fifor, vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, fost ministru al apărării naţionale şi colegul meu, trimisul special în Ucraina, Ilie Pintea. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere: RADOR