RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (7 martie, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Grupul de Luptă Avansat Consolidat al NATO din România, condus de Franţa, dislocat la baza de la Cincu, va fi ridicat temporar în 2025 la nivel de brigadă. Ce presupune această dezvoltare? Mai mulţi soldaţi NATO, mai multe tancuri Leclerc şi obuziere CAESAR din partea Franţei şi mai multe trupe din partea ţărilor aliate, care contribuie cu efective la acest grup de luptă al Alianţei de pe teritoriul României. Această majorare a efectivelor şi tehnicii de luptă presupune creşterea numărului de militari aliaţi de la aproximativ 1.500 în prezent, până la 4.000 doar la baza de la Cincu.
Grupul condus de Franţa a luat fiinţă în luna mai 2022 şi este dimensionat în prezent la nivelul unui batalion, fiind însă conceput pentru a se extinde la nivel de brigadă. Baza sa se află localizată la nivelul Centrului Naţional de Instruire Întrunită de la Cincu, judeţul Braşov. Odată cu creşterea efectivelor va spori şi tehnica militară. Dacă în prezent la Cincu sunt 13 tancuri Leclerc, în 2025 numărul acestora poate creşte până la 50. Totodată, Franţa a adus în România sistemul de rachete antiaeriene MAMBA, sistem produs de MBDA şi care are ca interceptor rachetele Aster 30. Acesta este practic un echivalent al sistemului Patriot, cu o rază de acţiune de aproximativ 100 de kilometri pentru interceptori.
Una dintre cele mai importante baze militare ale României, Mihail Kogălniceanu, este modernizată cu un efort financiar consistent până în 2030. Complexul militar găzduieşte în prezent detaşamente străine de avioane de luptă, care ajută la misiunile de poliţie aeriană întărită, dar şi cea mai mare parte din contingentul Statelor Unite care este detaşat prin rotaţie în România. Proiectul de modernizare a bazei militare de la Mihail Kogălniceanu a început în 2010 şi a pornit cu o investiţie importantă din Statele Unite. Modelul bazei a fost copiat după complexul care exista în Italia, la Trapani, acolo unde au baza tehnică şi logistică aeronavele AWACS, denumite şi „ochii din cer ai NATO”. Pentagonul a decis ca MK – abrevierea americană pentru „Mihail Kogălniceanu” – să devină bază de luptă înaintată a Statelor Unite la frontierele Europei, având în subordine şi baza aeriană de la Burgas, din Bulgaria. În momentul de faţă, la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu sunt staţionate detaşamente străine de avioane de luptă şi, tot de acolo, Armata României operează unităţi de elicoptere.
Discutăm în această seară, la „Euroatlantica” despre prezenţa militară aliată în ţara noastră. Invitaţii ediţiei sunt analistul politico-militar Radu Tudor şi generalul în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al apărării naţionale.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: Se întăreşte prezenţa aliată în România.
*
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule Radu Tudor! Bun venit la „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi!
Radu Tudor: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Corneliu Dobriţoiu! Bun venit la Radio România Actualităţi!
Corneliu Dobriţoiu: Seara bună şi dumneavoastră şi tuturor celor care ne ascultă în seara aceasta!
Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, sunteţi unul dintre cei mai experimentaţi analişti militari din România. Discutăm despre prezenţa aliată pe teritoriul ţării noastre. Ce presupune redimensionarea, mărirea grupului de luptă NATO de la Cincu la nivel de brigadă?
Radu Tudor: Vă mulţumesc că daţi atenţia acestui subiect extrem de important. Este pentru prima oară în istoria României şi pentru prima oară în istoria de 75 de ani a Alianţei Nord-Atlantice când avem o prezenţă militară crescută a NATO pe teritoriul României, prezenţă care este generată de ameninţările din ce în ce mai puternice pe care Rusia le aduce asupra bazinului Mării Negre, asupra Europei. Şi ceea ce vedem acum este o întărire a măsurilor de descurajare şi de apărare pe care NATO este obligată să le ia pentru membrii săi, în special pentru cei de pe flancul estic, care sunt supuşi ameninţărilor, presiunilor, pe fondul atitudinii agresive şi a războaielor de invazie pe care Rusia le declanşează. Şi chestiunea aceasta în momentul de faţă implică prezenţa a peste 5.000 de militari NATO pe teritoriul României. Sunt peste 3.000 de militari americani la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu din Constanţa, cu tehnică militară. Există peste 1.500 de militari la Cincu, la Centrul de Instrucţie de la Cincu, acolo unde este cartierul general al grupului de luptă al NATO din România. Şi mai există prezenţă a militarilor NATO în diversele comandamente aflate pe teritoriul României – la Bucureşti, la Sibiu, la Craiova, la Oradea, la Câmpia Turzii. Ei bine, în momentul de faţă sunt peste 5.000 de militari, dar angajamentul Alianţei Nord-Atlantice, apropo de întrebarea dvs., a fost să crească nivelul de implicare şi de dimensionare a grupului de luptă de la Cincu, de la nivel de batalion la nivel de brigadă, adică de la un nivel de peste 1.000 de militari la unul de peste 3.000 de militari. Şi lucrul acesta, evident, îl vom vedea în următorul an întâmplându-se sub ochii noştri.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Corneliu Dobriţoiu, România se află în avanpostul NATO şi al Uniunii Europene. Prezenţa aliată se întăreşte în ţara noastră; în aceste condiţii de dezvoltare, ar trebui ca România, la rândul ei, să îşi dezvolte propriile capacităţi de apărare?
Corneliu Dobriţoiu: Cu certitudine, ţara noastră a început dezvoltarea acestor capacităţi cu mult înainte, pentru că vorbim de un proces foarte lung, dictat de nevoile de achiziţii, în primul rând, de pregătirea personalului, de asigurarea bazei şi a suportului logistic. Situaţia este foarte complexă, iar ritmul de modernizare a forţelor noastre armate a fost accelerat încă de la intrarea în NATO, pe nişte criterii, pe nişte standarde operaţionale pe care noi le-am agreat din partea aliaţilor.
Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, separat de grupul de luptă NATO de pe teritoriul României avem o brigadă americană până acum din divizii de elită ale Statelor Unite, plus mai multe efective din Statele Unite prezente în ţara noastră. Vă rog să vă referiţi la aceste detaşamente americane din România.
Radu Tudor: Faptul că aliaţii noştri, partenerii noştri strategici americanii au decis să trimită în România militarii celor mai bune unităţi ale Pentagonului, militari ai Diviziei 82 Aeroportate, militari ai Diviziei 101 Aeroportate. Ei bine, toate aceste unităţi au o istorie absolut excepţională de eroism şi de implicare în luptele pentru menţinerea libertăţii, a democraţiei acolo unde le-au fost trimise. Şi istoria lor marchează o luptă absolut eroică cu nazismul care a terorizat Europa între 1940 şi 1945. Şi este pentru prima oară când pe teritoriul Europei o parte din aceşti militari revin, nu întâmplător în România, pentru a descuraja Rusia, pentru a transmite un mesaj foarte ferm că România este un stat membru NATO şi că toate statele aliate beneficiază de o protecţie deplină. Fiecare centimetru aliat va fi apărat încontinuu. Cred că pentru România este cel mai bun semnal că Statele Unite, cea mai influentă şi mai puternică ţară din NATO, au trimis în România trupele de elită. Asta exprimă angajamentul deplin pentru apărarea ţării noastre, pentru apărarea flancului estic al NATO şi pentru un mesaj de solidaritate şi, aş spune, de forţă de apărare fără precedent în istoria României.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Corneliu Dobriţoiu, în situaţia aplicării Articolului 5 al tratatului NATO, cu această prezenţă militară aliată pe teritoriul ţării noastre, în cât timp poate aştepta România sprijin militar?
Corneliu Dobriţoiu: Sprijinul militar pentru acţiuni defensive este dictat în primul rând de direcţiile probabile de atac ale agresorului, pentru că vorbim aici de flancul estic ale Alianţei, care are o lungime foarte mare, acuma de la Oceanul Arctic până în Marea Neagră, până în Dardanele. Canalizarea eforturilor, sprijinul logistic, poziţionarea rezervelor Alianţei se efectuează în funcţie, cum spuneam, de direcţiile de acţiuni ale atacatorului. Dar, se estimează că NATO, având în vedere capacitatea sa de reacţie rapidă, poate să intervină decisiv cu forţe în sprijinul aliaţilor în maxim 48 de ore, încă o dată, în funcţie de concentrarea efortului de către atacator. De ce spun treaba aceasta? Pentru că în primul rând operaţiunile militare, după cum se observă, nu se mai poartă cu calul şi pedestraşul. Primele arme care joacă un rol decisiv în toată economia forţelor şi eficienţa acestora sunt forţele aeriene în primul rând, iar bazele aeriene NATO sunt localizate de la nordul spre sudul Europei, în poziţii geografice care să permită o intervenţie echilibrată, o intervenţie sporită. Esenţa este, cu cât mai repede angajează aviaţia NATO ţintele terestre şi aeriene ale atacatorului, cu atât mai bine pentru consolidarea efortului defensiv.
Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, grupul de luptă avansat consolidat al NATO din România este dislocat la Centrul Naţional de Instruire Întrunită de la Cincu, judeţul Braşov. Vă rog să vă referiţi la această bază militară din inima ţării şi la importanţa Centrului Cincu pentru România.
Radu Tudor: Am fost de mai multe ori în acel centru de instrucţie, împreună şi cu colegii de la Radio România şi cu alţi colegi din presa audio-vizuală şi sunt absolut impresionat de transformarea acelui centru românesc de instrucţie în cartierul general al grupului de luptă al NATO în România. Sunt militari francezi, sunt militari belgieni, militari olandezi, militari spanioli, militari portughezi, militari luxemburghezi care prin prezenţa lor în România, pe bază rotaţională, au reuşit să realizeze lucrări spectaculoase de infrastructură militară, transformarea acelui centru de instrucţie într-un veritabil hub NATO de pregătire 24 din 24. Ceea ce se întâmplă acolo este o investiţie masivă a aliaţilor noştri din NATO pentru infrastructura militară românească.
Cine ştie ce a fost la Cincu acum cinci ani şi vede ceea ce este acum nu poate decât să fie impresionat de ceea ce au făcut inginerii belgieni, specialiştii olandezi, de toate platformele, toate construcţiile, toate elementele de infrastructură care să permită acestui centru de instrucţie să devină baza unei brigăzi NATO, pentru că asta se va întâmpla. E nevoie ca acolo să poată fi prezenţi permanent peste 3.000-4.000 de militari NATO, adică de nivel brigadă, să aibă tot ce le trebuie din punct de vedere logistic, din punct de vedere al confortului personal, din punct de vedere al necesităţilor pentru pregătire şi instrucţie 24 din 24, depozite de muniţie, depozite de uniforme, depozite de armament, depozite alimentare, totul va fi acolo. O uzină prin care NATO îşi va face simţită prezenţa mai puternic pe teritoriul României şi pentru a da un semnal Rusiei şi eventual altor state care vor avea vreodată vreun gând necurat în legătură cu ţara noastră. Cincu devine un reper pe harta NATO. Mai avem de făcut unele lucruri în legătură cu angajamentul nostru naţional de suport al naţiunii gazdă, încă mai sunt elemente de infrastructură civilă, încă mai sunt câteva probleme nerezolvate de România şi care trebuie urgent puse pe agenda Guvernului, în aşa fel încât să nu rămânem restanţi, să nu rămânem datori aliaţilor noştri, care vin de la mii de kilometri de casă, să ne apere pe noi, să ne apărăm împreună. Şi elementele acestea cu care noi ne-am angajat şi sunt întârziate, trebuie neapărat rezolvate în 2024, de la poduri la gările unde ajung elementele de armament şi de muniţie, de exemplu din Franţa, podurile care trebuie modernizate ca să suporte traversarea de elemente blindate şi de tancuri, toate reprezintă angajamente româneşti care n-au fost, din păcate, duse la capăt şi care reprezintă obrazul nostru în faţa angajamentului aliat.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Corneliu Dobriţoiu, ajungem la tema emisiunii şi anume redimensionarea, mărirea grupului de luptă NATO de la Cincu. Aţi adus aminte de bazele aeriene; vorbim de Cincu, vorbim de Feteşti, vorbim de Mihail Kogălniceanu. Ce presupune această perspectivă?
Corneliu Dobriţoiu: E bine că vorbim de bazele noastre care pot să permită oricând operarea aviaţiei NATO de luptă şi de transport, dar sunt şi bazele aeriene strategice ale NATO, de la Aviano, de la Ramstein, iar acum, cu extensie incluzând şi Finlanda şi Suedia. Deci, Feteştiul, Kogălniceanu, Câmpia Turzii vă asigură un suport de infrastructură optim pentru desfăşurarea unor operaţiuni aeriene.
Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, dezbaterea despre prezenţa aliată în România include şi baza Mihail Kogălniceanu, dezvoltată cu fonduri româneşti şi americane. Ce reprezintă această bază pentru flancul de est al NATO?
Radu Tudor: Domnule Radu Dobriţoiu, cunoaşteţi la fel de bine ca şi mine ce puternică amprentă a partenerului nostru strategic, Statele Unite, avem în momentul de faţă în România. Aş evoca câteva secunde baza de la Deveselu. Ei bine, într-o fostă bază aeriană românească, care se afla, din păcate, într-o stare avansată de degradare şi de abandon, Statele Unite au investit pe teritoriul României peste un miliard de dolari. Este cea mai mare investiţie militară americană de la încheierea războiului rece şi ea s-a făcut în România.
Baza de la Deveselu reprezintă un reper din punct de vedere al performanţei militare şi ceea ce am văzut acolo în interiorul acelei baze excepţionale s-ar putea replica la Mihail Kogălniceanu. Aşadar, pe malul Mării Negre, la Mihail Kogălniceanu, între trei şi 4.000 de militari americani au o prezenţă pe bază rotaţională, din şase în şase luni, în aşa fel încât să avem o descurajare permanentă, care vine din partea celui mai important aliat din NATO, celei mai puternice armate a lumii, cea americană. Şi acolo se investesc foarte mulţi bani, bani care vin de la Pentagon, aşadar bani americani. Se investesc bani din fondurile NATO, şi nu în ultimul rând, bani pe exerciţiul multianual românesc, în aşa fel încât infrastructura de acolo, elementele de pregătire militară pentru elicoptere, pentru sistemele de artilerie, pentru sistemele de apărare antiaeriană, tot ceea ce presupune un mesaj foarte clar de apărare şi descurajare, acolo va fi prezent. Şi baza de la Mihail Kogălniceanu va deveni foarte probabil cea mai performantă de pe flancul de est al NATO. Ea reprezintă în egală măsură un avanpost foarte serios pentru a putea observa, pentru a putea supraveghea orice fel de intenţie agresivă a Rusiei în bazinul Mării Negre. De acolo se vor putea monitoriza, împreună cu colegii de la baza aeriană de la Borcea, prin serviciul de poliţie aeriană, împreună cu aeronavele fără pilot, cu dronele, un sistem foarte bine pus la punct de supraveghere 24 din 24 a mişcărilor militare agresive ale Rusiei, care nu trebuie să depăşească o anumită linie roşie, care nu trebuie să aibă niciun fel de comportament impredictibil, ca noi să fim surprinşi, în aşa fel încât tot ceea ce se petrece la Kogălniceanu, o investiţie, atenţie, de peste două miliarde de dolari, pe un plan de 10 ani de zile, să reprezinte cel mai serios element de apărare a României, împreună, cum vă spuneam, cu restul unităţilor militare care se modernizează şi beneficiază în continuare de sute de milioane de dolari din partea Pentagonului. Dacă cineva îşi aduce aminte cum arăta baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu în anii ’90, cu avioane MiG-29 părăsite, undeva în afara pistei, cu avioane MiG-21 LanceR, cu elicoptere româneşti un pic mai vechi, ei bine, acum sunt acolo elicoptere Black Hawk, sunt mii de militari care se antrenează 24 din 24, sunt sisteme de artilerie.
Totul reprezintă o unitate, aş spune, de urgenţe militare, care asigură apărarea eficientă a României şi a flancului de est al NATO.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Corneliu Dobriţoiu, aveţi experienţa acumulată; de ce ar avea nevoie Armata României în acest context dificil de securitate regională?
Corneliu Dobriţoiu: În primul rând, are nevoie de asigurarea continuităţii efortului de susţinere financiară, care permite o dinamică a achiziţiilor de calitate în scop defensiv, care permite pregătirea complexă şi în toate formele de luptă a personalului activ şi inclusiv pregătirea forţelor de rezervă, care, după cum se vede, ele sunt în continuă creştere. Armata dispune deja de un corp de cadre pregătite la nivelul standardelor operaţionale ale NATO. Deci nu există niciun fel de sincopă în integrarea unităţilor militare într-o acţiune condusă de NATO, dacă vorbim de Articol 5. Nivelul de competenţe operaţionale ale trupelor în teren de asemenea se ridică la standarde acceptate şi evaluate de către NATO.
Eu cred că România are nevoie mai mult decât oricând de o susţinere politică de forţă şi constantă, conform obiectivelor pe care ni le-am asumat anterior, acelea de a fi un membru activ, un membru important al Alianţei Nord-Alantice, aici, pe flancul estic al NATO. Are nevoie, de asemenea, de o economie vibrantă care să permită asimilarea în producţie a pieţelor de schimb pentru principalele sisteme de arme şi mentenanţa acestora pe teritoriul României. Or, lucrurile acestea sunt în dinamică. Singura chestiune care este în suspensie sau, mai bine zis, este în curs de rezolvare este achiziţionarea sau producerea în ţară a unor cantităţi suficiente de pulberi de toate tipurile, pentru a susţine un efort operativ intens. Şi, nu în ultimul rând, de ce nu, şi menţinerea suportului activ al populaţiei pentru forţele armate ale României şi menţinerea încrederii populaţiei României vizavi de suportul defensiv comun aliat în structura NATO şi a Uniunii Europene, pe măsură ce capacităţile acesteia se vor consolida în continuare.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Corneliu Dobriţoiu, vorbim despre mărirea prezenţei NATO pe teritoriul României, dar nu putem să vorbim despre asta dacă nu ne gândim şi la mobilitatea militară, la acel Schengen militar despre care se tot vorbeşte în ultima perioadă. Este îndeajuns această prezenţă militară sporită pe teritoriul României din partea Franţei, grupul de înaintat de la Cincu, Statele Unite, militari de elită din Statele Unite, fără a avea, iată, o mobilitate militară foarte bine pusă la punct?
Corneliu Dobriţoiu: Dumneavoastră aţi atins un punct nevralgic, care este esenţial pentru efectuarea de manevre de forţe şi mijloace ale NATO pe teritoriul României, care, din punct de vedere geografic, el este structurat în aşa fel încât deplasările nu le poţi face decât pe anumite direcţii, datorită configuraţiei geografice a Munţilor Carpaţi. Vedeţi, acest punct nevralgic ar fi trebuit să fi fost deja conturat bine, să fi avut o amprentă solidă în teren nu numai din punct de vedere al mobilităţii, ci din punct de vedere al creşterii dinamicii fluxurilor economice. Pentru că altfel, ştiţi, Schengenul… că dacă opreşte o garnitură la vamă /…/, deja astea sunt nişte chestiuni redundante şi de multe ori hilare. Când se pune o problemă, că e vorba de o urgenţă strategică pentru creşterea mobilităţii ca să stopezi un atac, atunci vă daţi seama că lucrurile au altă dimensiune. Şi de aici putem să tragem şi alte concluzii vizavi de capacitatea noastră politică anterioară legată de simularea acestei priorităţi privind modernizarea infrastructurii.
Radu Dobrițoiu: Mulţumesc foarte mult. „Eurotlantica”, la final. Titlul ediţiei: ”Se întăreşte prezenţa aliată în România”. Invitaţii ediţiei au fost analistul politico-militar Radu Tudor şi generalul în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al apărării naţionale.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR
