
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (12 ianuarie, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica”
Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Europa a început anul 2023 sub auspiciile Zeului Marte, cu un război pe continent, adus de Federaţia Rusă, primul după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Cea mai lungă perioadă de pace din istoria Europei a fost întreruptă de invadarea neprovocată a Ucrainei, la ordinele lui Vladimir Putin. În această săptămână, liderii NATO şi cei ai Uniunii Europene au semnat un acord istoric prin care se doreşte consolidarea relaţiilor de colaborare dintre cele două părţi, ca urmare a războiului din Ucraina. NATO se angajează să aducă un nivel superior acestui parteneriat, prin utilizarea tuturor instrumentelor politice, economice şi militare. Situaţii tensionate avem şi în alte regiuni ale planetei. China stârneşte îngrijorări, prin exerciţiile militare care ameninţă Taiwanul, provocând Statele Unite. Coreea de Nord continuă să îşi trimită dronele spre Coreea de Sud şi să testeze rachetele balistice care ajung în apropierea Japoniei. Şi, mai aproape de noi, cu impact asupra securităţii Europei, Turcia ameninţă că va interveni militar terestru în nordul Siriei, pentru anihilarea formaţiunilor militare kurde. Sunt principalele ameninţări la adresa securităţii globale, la care putem adăuga interesele pentru zona arctică, cele pentru Africa, acţiunile din spaţiul cibernetic, dar şi ciocnirile din sferele economice şi financiare globale.
Discutăm, la început de an, despre principalele ameninţări pentru pacea globală. Invitaţii acestei ediţii „Euroatlantica” sunt profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, şi colonelul în rezervă Ion Petrescu, analist militar, fost şef al Trustului de Presă al Armatei. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: provocările de securitate ale noului an.
Bună seara, domnule Claudiu Degeratu!
Claudiu Degeratu: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu!
Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut!
Radu Dobrițoiu: Domnilor, bun venit la emisiunea „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi. Domnule Claudiu Degeratu, ne apropiem de împlinirea unui an de când Rusia a invadat neprovocat Ucraina. 2023 va fi dominat de acest război care se desfăşoară la frontierele României şi ale Europei?
Claudiu Degeratu: Cu siguranţă va fi dominat de acest… şi nu doar zona euroatlantică. Impactul este la nivel global. Numai dacă ne uităm la toată această, să zicem, transformare a liniilor de comerţ global, impactul, în special, şi analizele care se fac pe crizele alimentare. De asemenea, mecanismul acesta de sancţiuni care vizează inclusiv părţile terţe care ar putea să ajute Federaţia Rusă şi ne dăm seama că acest război va rămâne factorul definitoriu al profilului strategic al anului 2023.
Radu Dobrițoiu: Avem şi Grupul de Contact pentru Ucraina, iertaţi-mă că vă întrerup, unde sunt peste 50 de ţări. Un grup care se va reuni din nou săptămâna viitoare în Germania, la Ramstein, sub coordonarea secretarului american al apărării. Vă rog să vă continuaţi ideile. Iată, era, de fapt, o susţinere a ceea ce spuneaţi dumneavoastră legată de impactul la nivel global al războiului din Ucraina.
Claudiu Degeratu: Da, cred că este, după Coaliţia pentru Afganistan, este, probabil, un alt nivel de a gestiona coaliţiile internaţionale în acest caz, pentru că, dacă Uniunea Europeană se concentrează pe acest sprijin nemilitar, NATO, de asemenea, încearcă să se menţină pe această linie a sprijinului non-militar şi mai mult defensiv. În schimb, coaliţia internaţională formatul Ramstein se implică în sprijinul pe o gamă largă de nevoi de capabilităţi şi sisteme de luptă pentru pentru Ucraina şi probabil că acest lucru va avea un impact deosebit în 2023, Eu mă aştept ca chiar în prima jumătate a acestui an, poate chiar mai devreme, februarie-martie, să avem un un pas calitativ nou în gama de sisteme de luptă pe care vor ajunge în Ucraina.
Claudiu Degeratu: Şi acest lucru va fi în sinergie cu celălalt program important, asumat de către Uniunea Europeană, legată şi de a sprijini instruirea forţelor ucrainene. Deci, din acest punct de vedere, mutaţiile sunt profunde, ca să nu mai vorbim de celelalte decizii, aşa cum aţi şi menţionat dumneavoastră, la început. Relaţia transatlantică capătă o altă anvergură şi va trebui urmărită cu atenţie în 2023, din diferite motive, inclusiv politice. Şi, bineînţeles, partea cealaltă, jucătorul extrem pe care l-aţi menţionat, China, şi care va trebui să găsească nu doar soluţii de moment, ci soluţii de lungă durată pentru a face faţă unei competiţii strategice care are legătură şi cu războiul din Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, ne apropiem de 24 februarie. Vladimir Putin a decis ieri schimbări la comanda invadării Ucrainei. Se pregăteşte Vladimir Putin să deschidă un nou front sau să lanseze noi ofensive în Ucraina în 2023?
Ion Petrescu: Da, ultima întrebare este retorică, adică ştiţi răspunsul. Aş face precizarea că, anul trecut, în decembrie, şeful Statului Major al armatei ruse, promovat, iată, în ultimele 24 de ore drept cel care va conduce întregul front de est, un aliniament care este împotriva apărătorilor Ucrainei, deci, Gherasimov declara în decembrie, anul trecut, că Ucraina nu trebuie să recurgă la o soluţie manu militari în Donbas, altfel Federaţia Rusă nu va sta cu braţele în sân. Şi aşa s-a şi întâmplat. S-a întâmplat pe 24 februarie. Este posibil ca la un an de la declanşarea operaţiunii militare speciale, care, iată, că acum se transformă prin numirile de răsunet pe care le cunoaşteţi, în asumarea la nivel naţional de către Federaţia Rusă a războiului cu Ucraina, să fie un termen, în sensul că să se declanşeze, poate chiar pe 24 februarie, o nouă ofensivă a trupelor ruse. Un prim semnal este dat astăzi în presa americană, care constată că, spre deosebire de săptămâna trecută, acum a crescut numărul unităţilor ruseşti dislocate în sudul şi estul Ucrainei la 28, o unitate fiind de tăria unui batalion de 1.000 de oameni. Deci acum au 280.000 de militari. Din aceştia 280.000, 150.000 sunt 50% din mobilizaţii care au fost aduşi în cazărmi iniţial în Rusia şi apoi trimişi pe frontul de est, unde au fost puşi să sape şanţuri şi să se antreneze în mânuirea armamentului /…/ din dotare. Dar să luăm în calcul că se termină instrucţia altor 150.000 de mobilizaţi care se află încă pe teritoriul Federaţiei Ruse şi, după cum ştiţi, este foarte posibil să mai fie mobilizaţi 500.000 de bărbaţi ruşi, într-o acţiune de a folosi ulterior politica mareei umane. Mareea umană a fost folosită de Republica Populară Chineză în Vietnam.
Radu Dobrițoiu: Şi în Coreea de Nord…
Ion Petrescu: Iar acum, dacă ne uităm la cum s-au desfăşurat luptele în Donbas, chiar astăzi agenţiile de presă au spus că tactica a fost în felul următor – primele două lanţuri de trăgători au fost din grupul Wagner, grup Wagner care oficial are 10.000 de combatanţi /…/, iar, după ce aceştia au obosit trupele ucrainene, al treilea lanţ de atacatori era format din militari profesionişti ruşi. Iată cum, în mic, se reia ceea ce a fost în mare. Da, aţi anticipat, bine, va fi un an greu, un an de mare confruntare, cel mai probabil în primăvară.
Radu Dobrițoiu: Avem şi o acumulare de forţe în Belarus, domnule colonel Ion Petrescu.
Ion Petrescu: Aici, totuşi, să îmi îngăduiţi să am o nuanţă. În Belarus există 15.000 de militari recunoscuţi de Ministerul rus al Apărării, deci sunt de trei ori mai mici ca efective decât numărul militarilor ruşi pe care i-a folosit Federaţia Rusă atunci când a atacat pe 24 februarie Ucraina din nord, îndreptându-se spre Kiev. Doi, oficial s-a recunoscut că muniţia rusească din Belarus a fost mutată, din nevoi tactice, în Donbas. Deci m-aş îndoi, aş avea dubii că vor declanşa de acolo vreo acţiune.
Radu Dobrițoiu: Şi vă completez, şi vin în susţinerea dumneavoastră, şi Ministerul britanic al Apărării infirmă că s-ar planifica deschiderea din nou a frontului de pe teritoriul Belarusului împotriva Ucrainei.
Domnule Claudiu Degeratu, să privim spre Taiwan, amintind de dezvoltarea relaţiei dintre China şi Rusia. Statele Unite au reiterat sprijinul necondiţionat pentru Taiwan. Cum credeţi că va evolua situaţia de securitate pentru Taiwan în 2023?
Claudiu Degeratu: Cred că situaţia, în general, va rămâne tensionată, dar cred că s-a stabilizat cumva mecanismul de comunicare directă. Ştiţi că anul trecut China a tăiat mai multe canale de legătură, să zicem, de nivel operativ cu partea americană, ca un fel de, să zicem, măsură simbolică de protest faţă de luările de poziţie de la Casa Albă. După reuniune, după discuţia la nivel înalt chinezo-americană, cred că s-a restabilit acest tip de comunicare, pentru a evita o criză generată de un accident sau de un incident neplanificat, neprogramat, ştiţi; şi, atunci, aş merge pe estimarea că Taiwanul va rămâne o situaţie care va fi menţinută la un nivel înalt de atenţie şi cu elemente de tensiune mai mult datorită unor agende politice, vizite de delegaţii politice din America, şi aşa mai departe, în Taiwan, dar nu va escalada spre o criză de intensitate mare în 2023. Aceasta este părerea mea. Vedeţi că avem un nou ministru de externe chinez, care a fost ambasador la Washington. Deci, cumva, se încearcă menţinerea unui nivel acceptabil de comunicare directă, pentru a evita anumite incidente locale care să degenereze după aceea, ceea ce, mă rog, toată lumea vede ca un scenariu negru, adică operaţiuni militare directe care să pună în confruntare capabilităţile chineze cu cele taiwaneze, susţinute de forţele americane.
Radu Dobrițoiu: Tot despre China adăugăm şi o informaţie din această seară: China este nemulţumită de raportul Marii Britanii pentru Hong Kong, susţinând, prin ambasadorul său, că Londra se interferează în problemele interne ale Chinei. Este de urmărit această evoluţie a dialogului dintre Beijing şi Londra.
Domnule colonel Ion Petrescu, Coreea de Nord, cu programul său nuclear, continuă să stârnească emoţii, atât în peninsulă, cât şi prin testări periodice de rachete balistice. Putem anticipa pentru 2023 schimbări importante în atitudinea Phenianului?
Ion Petrescu: Nicidecum. Aici explicaţiile sunt simple. Prin accentuarea programului nuclear, Republica Populară Democrată Coreeană vrea să obţină facilităţi de alimentare a populaţiei, adică să facă concesii mai degrabă teoretice şi să primească de la terţe ţări ceea ce are nevoie pentru populaţia flămânzită, ajutoare alimentare. În acelaşi timp, face şi un serviciu zonei, pentru că state precum Japonia, Coreea de Sud, Australia îşi dau seama că trebuie să fie aproape, aproape de Statele Unite ale Americii, pentru a avea propria siguranţă că nu vor avea surprize strategice. Republica Populară Democrată Coreeană /…/ Peninsulei Coreene şi depinde de Beijing; or, Beijing va urma o politică de moderaţie, cum bine s-a spus şi mai înainte, cu precizarea, scurtă din partea mea, că în ultimul scenariu jucat de Pentagon, în ipoteza că armata Chinei comuniste atacă Taiwanul, se vede că vor câştiga militarii taiwanezi şi americani, dar cu pierderi grele în rândul trupelor americane.
Radu Dobrițoiu: Dar vor fi câştigători. Am citit şi eu această analiză a unei alianţe dintre Taiwan, Statele Unite şi Japonia, pe de o parte, şi China de cealaltă parte. Vor fi pierderi considerabile. China foarte probabil că va pierde conform scenariului războiului, dar Statele Unite, cu pierderi şi de trupe şi financiare foarte mari. Trebuie amintit că regiunea Indo-Pacific este extrem de importantă pentru SUA şi administraţia Biden, a demonstrat acest lucru. Iată, sunt întâlniri bilaterale la nivel înalt cu principalii lideri din acea regiune, mă refer inclusiv la India, şi iată, ieri, ministrul apărării al Japoniei a fost în Statele Unite.
Domnule Claudiu Degeratu, Iranul, cu importante probleme interne, livrează arme Rusiei pentru invadarea Ucrainei şi continuă să sfideze Statele Unite şi lumea occidentală. În 2023 va continua Teheranul să provoace îngrijorări la adresa securităţii globale?
Claudiu Degeratu: Da, pentru că la ceea ce aţi amintit dumneavoastră trebuie să luăm în calcul şi eşecul, deja anunţat, al negocierilor în jurul acordului nuclear, care se încerca să fie revitalizat. Şi vedeţi că în anul 2022 toată lumea a avut destul de multă răbdare, şi în negocierile de la Viena şi peste tot, doar s-ar găsi o modalitate. Dar este foarte clar că ne aşteptăm să avem un Iran nuclear cu arme nucleare cât mai curând şi acest lucru este probabil cel mai important element care schimbă peisajul strategic al Orientului Mijlociu. Şi al doilea, după părerea mea, rămâne, dacă îmi permiteţi să mai adaug, relansarea de fapt, a parteneriatului strategic Turcia-Israel, care iar mi se pare foarte important şi nu e important doar pentru evoluţiile din Siria, dar, în general, pentru toată stabilitatea şi securitatea din zona Orientului şi a Mediteranei.
Radu Dobrițoiu: Să ne referim, domnule Claudiu Degeratu, şi la consolidarea relaţiei dintre Moscova şi Teheran. Vedem acorduri economice strânse şi exporturi de arme dinspre Iran spre Federaţia Rusă.
Claudiu Degeratu: Da, şi cred că aici ar trebui să punem un accent mai atent pe un aspect care e mai puţin discutat. Implicarea Iranului în acest comerţ şi acest ajutor militar cu Federaţia Rusă dă un impuls foarte mare industriei de armament iraniene. Noi trebuie să discutăm ca experţi şi faptul că un asemenea război în care implică comerţ de arme oferă o oportunitate foarte mare Iranului să îşi perfecţioneze armamentul. Deci este foarte important şi cred că în 2023 Iranul are capacitatea să înveţe din experienţa acumulată a folosirii dronelor iraniene în acest război. Cred că va fi foarte important pentru profilul militar al Iranului de acum încolo; şi vedeţi că Iranul se poziţionează deja, după Turcia, ca fiind un important jucător regional pe industria de armament. Are capacitatea. Sacă se va confirma şi realizarea unei linii de montaj de drone iraniene în Rusia, aşa cum am citit, nu m-am uitat chiar în multe detalii, dar înţeleg că se pregăteşte aşa ceva, atunci deja Iranul mai face un pas, avansează în această industrie strategică importantă, pentru că, în momentul în care îşi testează asemenea sisteme de luptă, ele, de fapt, devin reclamă pentru alte state care doresc să achiziţioneze drone iraniene.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, să privim spre Ankara. Avem o Turcie din ce în ce mai puternică militar, cu o modernă şi dezvoltată industrie de apărare. Recep Tayyip Erdo?an a ameninţat anul trecut cu o operaţiune militară terestră în nordul Siriei, pentru anihila miliţiile kurde IPG, pe care le acuză că au organizat atacuri teroriste pe teritoriul Turciei. Vom avea în 2023 o astfel de operaţiune militară?
Ion Petrescu: Nu. Era vorba de o semnalare către Washington D.C. că Turcia mai vrea anumite categorii de armament, un anumit fel de tehnică de luptă. Şi argumentul meu real, verificabil în orice zi, este faptul că acolo sunt patrule militare americane – cu blindate, cu tot ceea ce trebuie…
Radu Dobrițoiu: Împreună cu kurzi, împreună cu miliţiile kurde.
Ion Petrescu: Da. S-au intersectat recent cu patrule militare, tot pe blindate ruseşti, era să zic sovietice şi nu greşeam; şi-au făcut fotografii, şi-au recunoscut reciproc zona de responsabilitate, de supraveghere. Aşa că nu se pune problema să intre Turcia cu militari într-un areal unde sunt două mari probleme pentru cei care ar organiza o asemenea acţiune.
În primul rând, luptătorii kurzi sunt foarte bine antrenaţi şi foarte bine înarmaţi. În al doilea rând, unde este Unchiul Sam, respectiv trupele americane, întâi trebuie semnalate Pentagonului, pentru că şi Pentagonul poate să ia măsuri disuasive, care să prevină o asemenea acţiune. Dar Turcia, da, are un deficit în relaţia cu Statele Unite ale Americii, dovadă cum şi-a negociat votul pentru intrarea Suediei şi Finlandei şi, până la urmă, să fim obiectivi, preşedintele Erdo?an ţine la interesul naţional al ţării sale.
Radu Dobrițoiu: Altfel spus, poate nu întâmplător, Turcia a obţinut, în schimbul acestei provocări cu intervenţia militară terestră, din nou, aeronave F-16. Ştim foarte bine că se tot discuta acest lucru.
Ion Petrescu: A spus punctul pe i, felicitări, ca de obicei, sunteţi foarte bine informat.
Radu Dobrițoiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule Claudiu Degeratu, tot despre Turcia, cum credeţi că va evolua în 2023 relaţia dintre Ankara şi Atena? E o întrebare dificilă.
Claudiu Degeratu: Da, e o întrebare dificilă, dar nu cred că vom avea un, să zicem, un puseu de intensificare a unor relaţii tensionate. Turcia are în acest an şi alegeri parlamentare şi alegeri prezidenţiale. Accentul este pus în special pe capacitatea preşedintelui de a prezenta, să zicem, bilanţul ca fiind o putere regională în această zonă şi, atâta vreme cât gestionează tema cu Siria şi cea cu Rusia, din punctul meu de vedere, subiectul cu Grecia va rămâne pe pe locul doi, adică nu va fi, nu va fi aşa de, cum să spun eu, de prezent în politica turcească. Sigur, rămâne partea cealaltă, care este foarte importantă, legată de a menţine echilibrul regional militar, dar în niciun caz nu nu vom avea o tensionare deosebită, în contextul în care avem războiul din Ucraina, în contextul în care la graniţa cu Turcia sunt probleme cu Siria şi, în acest caz, lucrurile, să zicem, să menţin într-un status quo.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, revenim la Ucraina. Sunt şanse ca în 2023 să se încheie războiul?
Ion Petrescu: După cum bine ştiţi, pe baza informaţiilor publice de până acum, sunt şanse să continue războiul şi să vedem ce va fi în primăvară, ori pe 24 februarie, ori după 1 martie, o mare confruntare militară între două armate puternice, ucraineană şi rusă.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. Am avut o temă extrem de importantă, pe care, bineînţeles, o s-o dezbatem şi în emisiunile viitoare, pe subiecte distincte. Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica”, la final. Tema ediţiei: provocările de securitate ale noului an. Invitaţiei emisiunii au fost profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, şi colonelul în rezervă Ion Petrescu, analist militar, fost şef al Trustului de Presă al Armatei.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR