
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (, Emisiunea ”Euroatlantica”, 7 iulie, ora 21:05) – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Bun găsit! Ecourile summitului NATO de la Madrid de săptămâna trecută încă nu s-au stins şi apar noi reacţii, opinii, acţiuni şi poziţii după deciziile luate de liderii din Alianţă în cea mai importantă reuniune după încheierea războiului rece. China a reacţionat cu declaraţii, Rusia lui Vladimir Putin anunţă noi poziţionări de trupe, Suedia şi Finlanda sunt tot mai aproape de includerea în Alianţă, după ce în urmă cu două zile, ambasadorii NATO au semnat la Bruxelles protocoalele de acceptare pentru cele două ţări nordice.
Noul concept strategic al NATO, primul în 10 ani de la summitul de la Lisabona, proiectează acţiunile şi măsurile Alianţei pentru următorii 10 ani. S-a decis un pachet de asistenţă cuprinzător pentru Ucraina şi transformarea Forţei de Răspuns NATO, care va creşte de la 40.000 la peste 300.000 de militari.
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a anunţat suplimentarea prezenţei americane pentru apărarea Europei. Decizia de a invita Finlanda şi Suedia să devină membre demonstrează că uşa NATO este în continuare deschisă. Noul concept strategic NATO, cel mai important după încheierea războiului rece, menţionează că politicile Chinei provoacă interesele, securitatea şi valorile Alianţei. Grupurile de luptă NATO vor fi dezvoltate la nivel de brigadă şi vor fi stabilite structuri prepoziţionate de susţinere logistică, Nu în ultimul rând, Marea Neagră este recunoscută ca zonă de interes strategic.
Discutăm astăzi din nou despre NATO de la Solana la Stoltenberg, despre cât de mult s-a schimbat lumea şi mediul de securitate de la summitul găzduit de Spania în 1997 şi reuniunea Alianţei de săptămâna trecută. Analizăm, totodată, ecourile unui summit extrem de important pentru securitatea Europei.
Invitaţii acestei ediţii „Euroatlantica” sunt Florian Bichir, profesor la Universitatea Naţională de Apărare, şi colonelul în rezervă Ion Petrescu, fost şef al Trustului de Presă al Armatei. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „NATO – Madrid 2022: concluzii, reacţii, consecinţe”.
*
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule profesor Florian Bichir.
Florian Bichir: Bună seara. Vă mulţumesc din tot sufletul. Sunt onorat să fiu alături de dumneavoastră şi de domnul colonel Petrescu, un fin analist. Vă mulţumesc de invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu.
Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut pe dumneavoastră şi pe distinsul jurnalist, scriitor şi patriot Florian Bichir.
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru participare. Bun venit la emisiunea „Euroatlantica” la Radio România Actualităţi.
Domnule profesor Florian Bichir, spre deosebire de 1997, putem spune că în acest an Madridul a fost favorabil României. În urmă cu 25 de ani, ţara noastră nu a fost invitată să adere la NATO, cu toate că primise mai multe încurajări, inclusiv din partea Washingtonului şi a Parisului. În acest an, însă, toate obiectivele au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de România. Care este acum, după summitul de la Madrid, imaginea României pe flancul de est al NATO?
Florian Bichir: Imaginea este excelentă, dar profit de ocazia că faceţi paralela asta absolut admirabilă cu Madrid 1997, trăiam şi atunci clipele la o intensitate maximă. A fost o mare dezamăgire atât pentru mine, cât şi pentru, zic eu, întreg poporul român care, iată, nu are sindromul pakistanez şi vibrează cu valorile NATO. Atunci am rămas în afara Alianţei, au intrat, din câte reţin şi câte aţi zis şi dumneavoastră, aşa e, Ungaria, Polonia şi Cehia, dar vedeţi că vremurile erau altfel. Geopolitica, dacă vreţi, geografia e aceeaşi, dar vremurile erau altfel. Federaţia Rusă avea un preşedinte, cum să spun, cât de cât abordabil, pe Boris Elţîn. El, cu un an în urmă, dacă nu mă înşală memoria, în ’96, semnase cu Clinton un acord istoric la Paris…
Radu Dobrițoiu: Şi Rusia avea trupe de menţinere a păcii, alături de NATO, în Balcani.
Florian Bichir: Exact. Vorbeam… aveam senzaţia că războiul rece se încheiase definitiv sau urmările sale, consecinţele sale. Elţîn – am şi acum în memorie – declaraţia fabuloasă, în care spunea că rachetele ruseşti nu sunt îndreptate împotriva ţintelor NATO. Părea o reconciliere, cum să spun, istorică şi că Rusia alunecă pe panta unei democraţii să-i spunem de stil occidental sau o aparenţă occidentală, pentru că în Rusia e greu să vorbeşti de o democraţie. Iată că la diferenţă de ani, avem un alt lider la Moscova, în Rusia apar din nou valenţele astea neoimperialiste de recuperare a teritoriilor pierdute, de refacere a URSS-ului, un lider agresiv, un lider care, iată, în pofida tuturor tratatelor internaţionale, agresează o ţară suverană precum Ucraina – lucrurile sunt cu totul şi cu totul altceva. E drept că noi avem un gust amar faţă de Madrid 1997, dar, iată, istoria ne-a dat dreptate; de data aceasta, la Madrid 2022 am avut senzaţia, citind rezoluţiile de acolo, că summitul a avut loc la Bucureşti. Pentru prima oară, cum aţi spus şi dumneavoastră, e greu să spun ceva după promo-ul excepţional pe care l-aţi făcut, aşa că trebuie să repet poate că, nu, /…/ pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial, defineşte în sfârşit Rusia ca cea mai mare ameninţare a NATO. Or, iertaţi-mă acum ca să fac pe spuza mea ca profesor şi ca istoric, lucrurile astea noi le spunem de mult timp. Încă la 1990, într-un articol profetic, Tache Ionescu vorbea de Rusia, duşman natural al României. Iată concepptul vechi românesc, care încă … a lui Tache Ionescu, ca să nu mai vorbesc de România modernă – Rusia duşman – e integrat… l-am românizat, dacă vreţi, programul ăsta.
În sfârşit NATO îşi dă seama ce înseamnă flancul estic. Nu o să intru în latura militară, îl las pe domnul Petrescu, că are o competenţă mai are aici, în privinţa mea, ce înseamnă totuşi o creştere de la 40.000 faţă … la 300.000 la nivel de brigadă, dar declaraţia asta, pe care iarăşi Federaţia Rusă o are, o are în conceptul de securitate – NATO e duşmanul numărul unu al Federaţiei Ruse – iată că în sfârşit NATO s-a trezit şi dincolo de cele clasice, hai să spunem, ameninţările teroriste, hibride, /…/, iată pentru prima pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial şi crearea NATO, NATO defineşte în sfârşit Rusia ca cea mai mare ameninţare la adresa aliaţilor. Mi se pare o decizie şi un concept istoric şi nu mă feresc să o spun, pentru mine, din punctul meu de vedere ca istoric, semnalează, punctează din nou reînceperea unui război rece. Dacă vreţi, intrăm în amănunte şi de culise şi de ce doriţi dumneavoastră, dar faptul că se vorbeşte într-un document oficial NATO de aşa ceva, de noul concept strategic şi România e pusă pe hartă, devenim nu o ţară, hai să spunem, una din membrele NATO, ci un pivot, dacă doriţi, da, al Alianţei. Marea Neagră este trecută explicit în problemele şi cele comerciale şi în privinţa alimentaţiei şi în absolut tot.
Încă o dată spun, în sfârşit am senzaţia că pilonul acesta în sfârşit s-a focalizat, NATO, nu doar pe apărarea valorilor occidentale, hai să spunem, a zonei aşa, a Europei Occidentale, ci se mută aici, în răsărit, pe flancul estic, iar aderarea celor două ţări de care probabil că voi avea să vorbesc – nu vreau să răpesc, ştiu că e foarte condensată emisiunea dumneavoastră şi mai aveţi un invitat de valoare – Finlanda şi Suedia iarăşi ridică, cum să zic, un zid de la Baltica la Marea Neagră, un control sanitar pentru a izola o Rusie care are apucături – cum să le spun – imperiale, neorevizioniste, spuneţi-le oricum, indiferent de ţarism, comunism, putinism sau alte /…/ Rusia /…/ la vechea formulă, iar alianţa occidentală, alianţa deja nu mai putem să îi spunem occidentală, că e şi răsăriteană, e şi centrală, e cum doriţi dumneavoastră, NATO fundamentează un nou concept de securitate, în care noi suntem, cum să vă spun, în sfârşit protejaţi, nu mai suntem la marginea Alianţei, am senzaţia că am intrat undeva în centrul ei, în inima ei. Devenim un pilon foarte imortant.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, o decizie luată la summitul de la Madrid a fost aceea de a constitui stocuri de echipamente prepoziţionate – un nou concept. Ce presupune această măsură?
Ion Petrescu: Da, numai că există şi stocuri de memorie prepoziţionate, pentru că să nu uităm că în urma cu două decenii, a avut loc summitul de la Praga, când România a fost invitată – eram acolo lângă preşedintele României, lângă premierul României, lângă ministrul apărării, lângă şeful Statului Major General – si vreau să vă spun că a fost o bucurie imensă acum două decenii. Între timp, România a dovedit în teatrele de operaţii din Afganistan, în Irak, unde aţi fost şi dumneavoastră ca distins corespondent freneticm ofensiv de război şi aţi văzut că Armata Română şi-a făcut datoria, o armată fără de care ţara noastră nu era invitată în NATO, ca să fie clar, pentru că datorită primului batalion „Scorpionii Roşii”, comandat de actualul premier al României, pe atunci locotenentul colonel Nicolae Ciucă, atunci am intrat în atenţia aliaţilor ca o ţară care şi-a dovedit loialitatea, loialitate faţă de cauza Statuii Libertăţii.
Ceea ce spuneţi dvs acum cu prepoziţionare este doar un detaliu, pentru că ceea ce Rusia a reținut şi a reacţionat imediat după summit, Federaţia Rusă a înţeles că se încheie o istorie în relaţia sa cu Alianţa Nord-Atlantică, a doua zi şi-a retras trupele de pe Insula Şerpilor nu pentru că a fost eliberată insula de ucraineni, nici pentru că nu ar mai fi vrut să lase acolo soldaţii că îi bombardau cei care aveau artilerie în apropierea Odesei, ci pentru că ştiau că la mai puţin de 50 de km, în Dobrogea, vor fi mii de militari americani. Aici trebuie să spunem lucrurilor pe nume, Rusia înţelege că deja există o graniţă de fier, o graniţă care începând din Estonia, continuând prin Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, nu se mai bazează pe grupuri de luptă simbolice de 1.000 de oameni, ci pe grupări masive, nu doar pe brigăzile de 4.000 – 4.500 de oameni, ci şi pe Forţa de Reacţie Rapidă, care are deja elemente dislocate în Norvegia şi România şi care va avea peste 300.000 de militari la dispoziţia noului comandant suprem al Forţelor Aliate, care are sediul la Mons, un comandant care şia preluat chiar de Ziua Americii mandatul şi care în mod semnificativ a fost extrem de laconic în discursul său, ruşii ştiind că el a studiat limba rusă, a studiat cultura rusă.
Radu Dobrițoiu: A fost în Rusia şi a petrecut o perioadă în Rusia. De generalul Cavoli este vorba, nu?
Ion Petrescu: Da, de generalul Cavoli, dar sobrietatea generalului Cavoli arată că este determinat să acţioneze eficient în deplină consultare cu preşedintele Comitetului Militar al NATO şi, bineînţeles, cu cei care activează la Pentagon. Piesele s-au schimbat pe tabla de şah, sigur că Rusia, care de ani buni a trecut NATO în doctrina sa militară scrisă de generalul Valeri Gherasimov, deci NATO în acea doctrină este desemnată drept inamicul nr. 1, de data aceasta s-a ajuns la reciprocitate şi Alianţa, pornind de la ororile războiului dus frontul de est din Ucraina, a identificat Federaţia Rusă ca un stat inamic. Suntem într-o perioadă de tatonare reciprocă, dar observăm cu plăcere că Alianta Nord-Atlantică se ţine de angajamente, dislocă în continuare trupe, materiale, artilerie, avioane, îşi întăreşte şi prezenţa sa nu numai în Marea Baltică, care a devenit o mare NATO, ci şi în Marea Neagră, unde Federaţia Rusă va trebui să-şi reorganizeze dispozitivele navale pentru a nu intra în conflict cu ceea ce urmează să fie patrulări ale unor nave militare aliate în Marea Neagră.
Radu Dobrițoiu: Câteva cuvinte, domnule colonel, vă rog, punctual despre această nouă strategie de a constitui stocuri de echipamente prepoziţionate, adică… care să poată fi utilizate la nevoie, inclusiv tehnică, urmând ca militarii doar să fie deplasaţi într-o zonă înaltă, acestea fiind permanente, stocurile prepoziţionate. Ce înseamnă aceste stocuri, ce este cu ele, cum vor funcţiona?
Ion Petrescu: Trebuie privite ca depozite păzite tot de militari aliaţi, care vor avea de la muniţie la blindate, de la artilerie la proiectilele corespunzătoare, de la drone la avioane postate în apropiere pentru a fi folosite în misiuni de cunoaştere, deci, practic în momentul în care NATO hotărăşte în ţara X să afluească forţe terestre, vor găsi ceea ce au nevoie, adică inclusiv sprijinul de artilerie necesar, dacă va fi vorba de aviaţie vor găsi racordările necesare la locurile în care este deja prepoziţionat combustibil, şi am să dau exemplul aeroportului de la Câmpia Turzii, unde americanii au făcut o treabă foarte bună de care beneficiază şi aviatorii militari români şi, bineînţeles, o rapiditate a trupelor care sunt trimise la graniţa NATO, care se bazează nu doar pe ceea ce au ei în dotare, armament şi muniţie aferente, ci şi pe ce au în teren, şi ştiu precis pentru că cei care vor fi trimişi să comande asemenea subunităţi, unităţi, vor şti ce-i aşteaptă în ţara respectivă şi va fi vorba de echipament, muniţie şi dotări care sunt ale NATO şi pentru care facilităţile de intrare rapidă în funcţiune vor fi de ordinul minutelor.
Radu Dobrițoiu: Summitul NATO de la Madrid a dus decizii istorice care vor schimba geopolitică mondială pentru următoarea decadă. Noul concept strategic se referă la Rusia ca fiind un adversar şi o potenţială ameninţare. Să ascultăm corespondenţa transmisă din Madrid pentru Euroatlantica de Alin Petrică:
*
Reporter: „Am căzut de acord să facem o schimbare radicală în strategiile de apărare şi descurajare” – spune secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul summitului. Una dintre cele mai importante decizii este întărirea flancului estic, în special prin trimiterea de militari şi echipament militar în ţările din estul Alianţei. În total, Forţa de Reacţie Rapidă a acesteia va fi de peste 300.000 de soldaţi. De asemenea, mai multe unităţi militare vor fi mărite de la nivelul de batalion la cel de brigadă. În mai multe zone, inclusiv în România şi Polonia va fi prepoziţionată tehnică militară în mod permanent, stabilindu-se un sistem prin care doar soldaţii vor fi mutaţi. Flancul sudic a primit şi el un capitol aparte în aceste zile. Ameninţările teroriste, migraţia necontrolată şi implicarea Rusiei în Africa de Nord şi Sahel sunt teme care vor fi gestionate prioritar în perioada următoare. SUA vor mai trimite încă două distrugătoare în portul spaniol rota, mărindu-şi astfel prezenţa în zona Mării Mediterane.
‘ Am hotărât să invităm în Finlanda şi Suedia în Alianţă şi am hotărât să sprijinim pe termen lung Ucraina’. Invitarea oficială a celor două ţări nordice în Alianţă este unul dintre succesele summitului. Convingerea Turciei să accepte aderarea acestora a fost făcută prin negocieri concrete. Ucraina va primi ca şi până acum ajutorul umanitar, sanitar, financiar şi militar. NATO îşi asumă modernizarea armatei acesteia. Republica Moldova şi Georgia au fost menţionate şi ele, creându-se bazele unor pachete similare de ajutor. Aliaţii au decis să facă pasul în faţă în creşterea bugetelor de apărare. Pentru prima oară a fost menţionată China într-un document al NATO. Potenţialul agresiv pe care îl are, prin acţiuni de dezinformare şi prin încercări de destabilizare, a fost menţionat la capitolul ‘Posibile ameninţări’.
În ultima zi, liderii ţărilor aliate au decis crearea unui fond pentru dezvoltare şi cercetare tehnologică pentru a ţine pasul cu acţiunile similare făcute de alţi actori mondiali.
*
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Florian Bichir, Finlanda şi Suedia se îndreaptă spre NATO cu paşi rapizi. Timp de decenii cele două ţări au fost neutre. Ce va aduce pentru Alianţă aderarea celor două ţări nordice?
Florian Bichir: Crearea unui front, cum zicea şi domnul colonel Petrescu, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Cele două ţări, care au o veche neutralitate, cunoaşteţi, s-a vorbit chiar de un principiu pe care îl scria şi Pamfil Şeicaru, finlandizarea Europei, adică un mod de cedare în faţa hegemoniei ruseşti, nederanjarea Rusiei, iată, se schimbă radical. Suedia, o ţară /…/ de câteva secole, Finldanda, cu două războaie, cel de iarnă şi de continuitate, în timpul lui Stalin şi o neutralitate impusă de către Moscova, revine – bine, a revenit mai demult – revine într-un bloc, să spunem nord-atlantic.
E o decizie istorică, nu doar prin aderarea celor doua ţări, dar şi prin conceptul de care vorbeaţi dumneavoastră şi domnul colonel. Şi repet, /…/ de istoric este pentru prima oară când România după 13 invazii ruseşti, iată, nu mai tremură, deşi avem un conflict la graniţă. Noi, cum zicea Petrică Ţuţea – ca o căruţă de ţărani care a încurcat trei imperii, de data asta nu mai avem absolut nicio problemă în privinţa siguranţei naţionale. Nu mai facem parte aşa dintr-o răzbunare a geografiei, /…/ şi de data asta, dincolo de geografie, ne-a ajutat seriozitatea, loialitatea, cei 21 de ani de Afganistan, dar nu în cele din urmă valoarea, trebuie să o spunem, a Armatei României, care a convins că mai mult decât toată diplomaţia – sunt nevoit să o spun şi o spun cu tărie – decât toată diplomaţia românească, valoarea Armatei Române a fost principala cauză care a decis marile puteri, să le spunem, marile capitale occidentale, să bage România în seamă, să vorbească de flancul estic. Da, aderarea, ca să mă întorc la întrebarea dumneavoastră, tot timpul este foarte /…/ condensat aderarea Suediei şi Finlandei demonstrează lumii întregi că două ţări, prin tradiţie neutre, dacă aderă la un bloc militar înseamnă că nu e de jucat cu actuala conjunctură internaţională, iar agresivitatea Rusiei trebuie odată stopată. Slavă Domnului că suntem în NATO, cea mai mare umbrelă pe care o avem în istoria României, de siguranţă naţională.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, aminteam la începutul emisiunii despre evoluţia NATO de la Solana la Stoltenberg. În 25 de ani, Alianţa s-a adaptat la noile evoluţii, au fost înfiinţate sau reînfiinţate noi comandamente în ultimii ani după ce numărul acestora fusese diminuat după încheierea Războiului Rece. Ultima decizie – grupurile de luptă NATO vor fi dezvoltate la nivel de brigadă. Ce presupune această dezvoltare?
Ion Petrescu: Foarte bună întrebarea dumneavoastră, mai ales că se vine după interesantele afirmaţii ale istoricului Florian Bichir. Eu unul, care am activat la corpul multinaţional de nord-est din Polonia de la Szczecin, ştiu că atunci când asemenea structuri multinaţionale – şi noi avem un corp multinaţional al cărui sediu este în Transilvania – se bazează pe unităţi extrem de mobile şi brigada constituie o structură extrem de dinamică. Atunci lucrurile decurg altfel. Partea interesantă este că într-un /…/ dat de preşedintele Comitetului militar al NATO, Rob Bauer, acesta a afirmat că Rusia ar trebui să ţină cont că de acum înainte NATO are la dispoziţie o forţă de peste 300.000 de militari, care reprezintă partea activă a 3,2 milioane de militari aliaţi. Aceste repere numerice arată că epoca în care Rusia putea să ameninţe s-a încheiat, deşi vreau să vă spun că, astăzi, preşedintele Vladimir Putin a făcut o declaraţie temerară şi a spus că Rusia abia a început conflictul în Ucraina şi că va merge mai departe. Deci, şansele de facere se diminează pe măsură ce trec zilele acestei veri. Revenind la interogaţia care a generat acest dialog, trebuie să privim NATO ca o alianţă extrem de puternică în momentul de faţă şi din fericire, însfârşit, comandamentul de la /…/ şi-a întors privirea de la Marea Baltică, unde lucrurile sunt clare, la Marea Neagră unde jumătate de mare este controlată în nord de Federaţia Rusă cu navele militare care au sediul în Peninsula Crimeea, la Sevastopol. În timp ce cealaltă jumătate beneficiază de patrulările navelor miliatre turce la care participă pe partea lor de litoral navele militare româneşti şi bulgare.
Radu Dobrițoiu: Aveţi dreptate. Putin a mai spus astăzi că Rusia nu a început încă lucrurile seriose în Ucraina, unde ea desfăşoară de la sfârşitul lunii februarie o vastă ofensivă militară. Domnule Florian Bichir, noul concept NATO menţionează că politicile Chinei provoacă interesele, securitatea şi valorile Alianţei. Au apărut şi reacţii ale Beijingului. Ce presupune noua abordare a Alianţei în raport cu acţiunile Chinei?
Florian Bichir: Nu e o noutate să vă spun că trăim într-o lume tripolară. China este o mare putere şi este în creştere şi de data asta, de fapt cam a treia oară din ce ştiu eu din summiturile NATO şi informaţiile pe care le am. De data asta spun răspicat că informaţiile partenerilor noştri, asta /…/ suntem noi parteneri cu toţi cei din NATO, suntem în marea familie NATO. Există un parteneriat China-Rusia care îngrijorează, în mod evident, autorităţile centrale ale NATO. E vorba de un parteneriat stabil, e o împărţire foarte clară a ţărilor de influenţă şi dacă China /…/ mult timp sau Beijingul, spuneţi-i cum vreţi, a aprobat politica externă a lui Putin, Chinei i s-a dat în mână problema economică. E un document foarte vast /…/ secretarului general în privinţa agresivităţii economice a Chinei. China, din punctul meu de vedere, joacă întotdeauna la mai multe capete. Îşi doreşte Siberia, dar totodată ar arunca Rusia într-un conflict cu NATO tocmai ca să o slăbească. Lucrurile sunt mult mai complicate, dar activitatea cel puţin economică a Chinei este definitivă şi în Uniunea Europeană.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, în 30 de secunde, vă rog. Marea Neagră este menţionată pentru prima priman dată în conceptul strategic al NATO. Cât de important este?
Ion Petrescu: Asta înseamnă că sosirea /…/ în Dobrogea, mă refer la cei 5.000 de militari, dintre care 3.000 sunt gata de luptă. E o bătaie de umăr pe vecinul de la nord, pe umărul vecinului de la nord, în sensul că dialogul trebuie să primeze şi să fie îndepărtaţi cei care susţin confruntarea militară. Pe termen lung nu vulturii războiului, ci porumbeii păcii vor decide soarta Mării Negre.
Radu Dobrițoiu: Da! Un summit NATO despre care vom mai vorbi cu siguranţă. Un nou concept strategic, care va intra în istorie. Vă mulţumes cfoarte mult. Euroatlantica la final. Tema ediţiei: ”NATO-Madrid, 2022. Concluzii, reacţii, consecinţe”.
Invitaţii emisiunii au fost colonelul în rezervă Ion Petrescu, fost şef al trustului de presă al Armatei şi Florian Bichir, profesor la Universitatea Naţională de Apărare.
Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobrițoiuul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR