RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (26 iunie, ora 21:05) – Emisiunea „Euroatlantica” – Radu Dobrițoiu: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Sunt Radu Dobriţoiu cu o nouă ediţie a emisiunii „Euroatlantica”. Summitul NATO, încheiat ieri, marchează o reaşezare importantă a alianţei, inclusiv prin reconfirmarea importanţei Articolului 5 din Tratatul de la Washington, aliaţii reafirmând angajamentul de a se apăra reciproc. Într-o declaraţie în cinci puncte, liderii NATO au aprobat obiectivul de cheltuieli mai mari pentru apărare, un răspuns nu doar la discursul lui Donald Trump, ci şi la temerile europenilor că Rusia reprezintă o ameninţare tot mai mare la adresa securităţii lor, în urma invadării Ucrainei din 2022. Noua ţintă de cheltuieli, care trebuie atinsă în următorii zece ani, reprezintă un salt de sute de miliarde de dolari pe an, faţă de obiectivul actual de 2% din PIB, deşi ţinta va fi măsurată diferit. Ţările s-au angajat să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărarea de bază, cum ar fi trupe şi arme, şi 1,5% pentru măsuri mai ample, cum ar fi securitatea cibernetică, protejarea conductelor şi adaptarea drumurilor şi podurilor pentru a permite trecerea vehiculelor militare grele.
În acest context, preşedintele Donald Trump a ameninţat că va pedepsi Spania, după ce premierul Pedro Sánchez a declarat că ţara sa îşi poate îndeplini angajamentele faţă de NATO cheltuind mult mai puţin decât noua ţintă de 5% din PIB. Aliaţii şi-au reirmat angajamentele suverane durabile de a oferi sprijin Ucrainei, a cărei securitate contribuie la protejarea alianţei. În acest scop, aliaţii vor include contribuţii directe către apărarea Ucrainei şi industria sa de apărare la calcularea cheltuielilor aliaţilor pentru apărare. Membri alianţei vor extinde rapid cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare şi pentru a valorifica tehnologiile emergente şi spiritul de inovare pentru a promova securitatea colectivă – se precizează în declaraţia finală a summitului NATO de la Haga.
Voi discuta despre aceste decizii ale alianţei cu invitaţii ediţiei: Alexandru Muraru, cercetător ştiinţific şi profesor asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, preşedinte al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SIE, şi cu un interviu înregistrat Radu Tudor jurnalist şi analist politico-militar.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, va invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: ”NATO… după NATO Summit”.
*
Radu Dobrițoiu: Bună seara domnule profesor Alexandru Muraru.
Alexandru Muraru: Bună seara dumneavoastră şi radioascultătorilor RRA!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi! Declaraţia finală a summitului NATO de la Haga susţine o creştere a bugetelor dedicate apărării, o alocare din care 3,5% pentru apărare şi 1,5% cheltuieli conexe. Domnule profesor Alexandru Muraru, ce reprezintă cele două categorii de cheltuieli incluse în cele cinci procente totale?
Alexandru Muraru: Cele două categorii reprezintă, domnule Dobriţoiu şi dragi ascultători, reprezintă o premieră absolută pentru cea mai mare alianţă politico-militară din istorie. Înseamnă, pe de o parte, 3,5%, cum menţionaţi şi dumneavoastră, din Produsul Intern Brut al fiecăruia dintre cele 32 de state NATO, exclusiv dedicate cheltuielilor militare şi de apărare – trupe, armament, solde inclusiv ale soldaţilor – şi 1,5% aşa cum au cerut în special ţările vestice şi cele de pe flancul sudic, cheltuieli care pot fi acoperite de ceea ce înseamnă securitate, securitate cibernetică, transfer de trupe, infrastructură şi aş spune că România aici are nevoie să-şi includă parte din cheltuielile de infrastructură mare, coridoare mari strategice, poduri şi, de asemenea, coridoare de tranzit, mai ales de pe zonele strategice pe graniţa de est, la Marea Neagră, de asemenea, în aceste cheltuieli. Aşa cum spunea şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, încă din 2016, de când preşedintele american a venit cu acastă temă în Europa, din primul său mandat, statele NATO au direcţionat mai bine de un trilion de dolari, o sumă absolut colosală, dar sigur că în contextul în care Federaţia Rusă a produs cea mai mare agresiune de la Războiul Rece şi după Războiul Rece şi mai ales după Al Doilea Război Mondial, cel mai mare rapt teritorial din Europa, cea mai mare criză umanitară şi de securitate, aceste cheltuieli, evident, au devenit din ce în ce mai necesare.
În momentul de faţă, trebuie spus radioascultătorilor noştri că NATO are un număr impresionant de trupe pe toate flancurile sale şi în toate territoriile sale, de 3,6 milioane de soldaţi, şi în continuare Statele Unite sunt cel mai mare contributor şi militar, şi în termeni absolut bugetari, 1,6 milioane de soldaţi. Urmează, sigur, Turcia cu 480.000 şi Polonia, care este cu peste 200.000 de soldaţi, pare în acest moment că este cea mai hotărâtă să-şi creeze cea mai mare armată din Europa, care va direcţiona, potrivit analizelor sale şi angajamentelor sale, 4,7% din PIB-ul său. În momentul de faţă, avem în continuare opt membri ai alianţei din 32 care nu aloc sumele angajate de alianţă. România a fost prima ţară care în 2018 a răspuns pozitiv apelului preşedintelui Donald Trump. Noi am ajuns la aproape 2,5% din PIB şi, sigur, România este angajată în acest moment şi este parte din acest acord al alianţei, aşa cum a spus şi preşedintele Nicuşor Dan, pentru a susţine această ţintă de 5% din PIB pentru apărare pe termen lung, pentru că acest lucru arată că România ia în serios responsabilităţile de membru NATO şi de partener strategic al SUA, suntem direct interesaţi mai mult decât ţările din vest şi din flancul sudic să avem un NATO puternic care să ţină departe Rusia, de departe cea mai mare ameniţare pentru alianţă şi pentru ţările europene. Şi, sigur, cred că demnitatea şi suveranitatea naţională pornesc de la siguranţa naţională, nu poţi avea o economie sănătoasă fără apărare naţională solidă şi nu poţi avea locuri de muncă şi afaceri prospere fără graniţe sigure, fără predictibilitate şi fără pace socială, pentru că ştim cu toţii, siguranţa naţională nu înseamnă doar armată, ci înseamnă locuri de muncă, înseamnă aprovizionări cu energie, înseamnă siguranţa antreprenorilor, în cazul nostru români şi străini care investesc pe termen lung, deci toate aceste lucruri depind şi de felul în care România funcţionează în cadrul NATO şi îşi susţine interesele de securitate ale alianţei.
Cu toate acestea, aş mai adăuga, cu voia dumneavoastră, faptul că acest summit a fost cel mai scurt, se pare, din istorie, de la câteva zile redus la două ore, tocmai pentru a evita anumite animozităţi pe de o parte între aliaţi, pe de o parte între aliaţi şi sigur repetatele critici pe care preşedintele Trump le-a adus cu privire în special la felul în care este finanţată alianţa. Dacă spre exemplu, anul trecut comunicatul final al summitului de la Washington avea 38 de paragrafe, dintre care şase, spre exemplu, erau dedicate sprijnului pentru Ucraina, astăzi declaraţia comună este de doar o pagină, doar cinci paragrafe care evită, şi acest lucru a fost îndelung comentat în ultimele zile, evită o subliniere clară în primul rând a felului în care Ucraina se va poziţiona faţă de NATO. Ştim foarte bine că preşedinţia lui Joe Biden, Ucraina primise anumite promisiuni şi se vorbea de un anumit angajament ireversibil, dar acum documentul a menţionat, totuşi, Rusia drept ameninţare la adresa securităţii euroatlantice şi a afirmat sprijinul pentru Kiev, dar nu a condamnat Moscova, nu a menţionat aspiraţiile Ucrainei la NATO sau nu a oferit vreo asistenţă concretă. Şi, sigur, este de menţionat şi acest lucru, că în momentul de faţă există numeroase critici care trebuiau luate în considerare, din punctul meu de vedere, dar acest lucru este un consens care… mă refer la declaraţia finală, în condiţiile în care, repet, în momentul de faţă, Federaţia Rusă continuă să atace cu rachete, cu lovituri, cu victime, teritoriul european, nu teritoriul NATO, dar teritoriul istoric al Europei, ceea ce creează sigur cea mai mare provocare pentru alianţă din toată istoria sa.
Radu Dobrițoiu: Apărarea nu se poate susţine fără un buget adaptat la provocările actuale de securitate. NATO solicită 5% din PIB pentru apărare din partea aliaţilor. Să ascultăm şi opinia analistului militar Radu Tudor. Un summit NATO la Haga în această săptămână, reuniune prinsă între două veritabile războaie, principalul obiectiv analizat de liderii din alianţă: creşterea alocării bugetare pentru apărare şi sectoarele conexe. Domnule Radu Tudor, cum va arăta NATO după acest summit?
Radu Tudor: Ca să-l citez pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, NATO trebuie să fie o alianţă mai puternică şi mai letală, mai letală pentru a descuraja acele ameninţări care cresc de la o zi la alta, Rusia războinică se apropie de frontierele NATO, iar cea mai lungă frontieră ca ţară membră NATO cu Ucraina, ţara invadată de Rusia, o are România. Noi avem un interes particular ca NATO să devină mai puternică, să fie relansate industriile de apărare şi de armament din toată Europa, în aşa fel încât noi să livrăm cât mai multe sisteme moderne şi performante armatelor noastre, să ajutăm Ucraina să se apere, să-şi elibereze teritoriul naţional de sub invazia rusească, şi nu în ultimul rând, să transmitem Rusiei un mesaj foarte ferm de descurajare, pentru că dacă industriile noastre încep să lucreze cu motoarele turate, asta pe lângă faptul că va însemna un număr foarte mare de locuri de muncă, de taxe şi impozite plătite şi un stimul pentru economie, va însemna o alianţă de 32 de ţări care vor avea armatele mai puternice şi un miliard de oameni protejaţi mai bine în interiorul acestor 32 de ţări. Şi România poate să facă, zic eu, o notă foarte bună în acest demers, care se va concretiza la summitul NATO, creşterea cu 5% a bugetelor de apărare, pentru că avem o bună tradiţie a industriei noastre, ea trebuie modernizată, trebuie relansată şi putem să ne valorificăm atât potenţialul strategic, cât şi elementele ce ţin de o economie care are nevoie de creştere în România.
E o bătălie a industriilor de apărare, aşa-numitul „război al industriilor de apărare”, pentru că ceea ce se întâmplă în momentul de faţă este că Rusia are nişte mici avantaje, dar noi, cei din lumea liberă, avem un avantaj uriaş al unei economii performante. NATO înseamnă 52% din produsul intern brut mondial, înseamnă un miliard de oameni, înseamnă armate de peste 2 milioane de oameni foarte bine dotate cu tehnologii avansate, dar stocurile noastre se epuizează, Ucraina trebuie şi ea sprijinită şi adaptarea tehnologiilor trebuie să vină rapid. Am văzut că o dronă de 400 de dolari în Ucraina poate să distrugă un tanc de 3-4 milioane de dolari. Or, locul acesta înseamnă lecţii învăţate şi da, există companii de apărare din spaţiul NATO, din Europa şi din Statele Unite, care pe baza lecţiilor învăţate în războiul în curs în Ucraina, îşi adaptează tehnologiile, în aşa fel încât noi să putem beneficia de acestea şi să putem folosi aceste noi tehnologii combinate cu inteligenţa artificială, împotriva unei armate agresive, periculoase, armata Rusiei, care, din păcate, dă semnale că ar vrea să extindă acest război dincolo de frontierele Ucrainei. Sunt foarte multe elemente noi de tehnologie, dar trebuie să facem saltul cuantic, aşa cum l-a numit secretarul general al NATO la summitul de la Haga.
Radu Dobrițoiu: Aliaţii şi-au reafirmat angajamentele de a oferi sprijin Ucrainei şi vor include contribuţii directe către apărarea Ucrainei şi către industria sa de apărare la calcularea cheltuielilor aliaţilor pentru apărare. Domnule profesor Alexandru Muraru, ce presupun aceste decizii pentru NATO, după ”NATO Summit”?
Alexandru Muraru: Aş spune că acest NATO Summit de la Haga a avut o sarcină dificilă, în primul rând, de a armoniza anumite poziţii divergente americane şi europene, cu privire la ameninţările actuale la adresa securităţii şi, sigur, a fost şi un exerciţiu, dacă vreţi, de PR politic al preşedintelui american, care a făcut afirmaţii, cum ştim, de foarte multe ori, poate pot fi privite excentrice, poate pot fi privite într-un anumit fel, dar ele au conturat, totuşi, în final, o asemenea întelegere deopotrivă între americani şi europeni şi, sigur, această întâlnire şi perioada premergătoare au clarificat din ce în ce mai mult faptul că SUA şi şi Europa nu se mai percep ca având un singur duşman comun. Avem astăzi conflictul din Ucraina, a agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse, avem conflictul din Orientul Mijlociu, avem această axă Iran-Coreea de Nord-China şi, sigur, ştim foarte bine că NATO a fost înfiinţată, totuşi, în 1949 ca o alianţă defensivă împotriva ameninţării recunoscute a URSS-ului, aceasta a definit, practic, alianţa pe parcursul războiului rece până la dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991 şi de când Rusia a invadat Ucraina şi a anexat Crimeea în 2014, de la summitul din Ţara Galilor, din 2014, NATO s-a concentrat asupra Moscovei ca principală ameninţare la adresa păcii internaţionale.
Există, de asemenea, câteva mişcări simbolice, care semnalează cum se schimbă lucrurile după summitul de la Haga. Vă spuneam că fiecare declaraţie a summitului a fost diferită de cea de anul trecut de la Washington, dar fiecare declaraţie în sine din 2022 a folosit o anumită formulă, aceea de a adera la dreptul internaţional şi la scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite şi de angajare şi susţinere a ordinii internaţionale bazate pe reguli. În schimb, declaraţia summitului de la Haga din 25 iunie nu menţionează în mod evident niciunul dintre aceste paragrafe. Deci, aş spune că există un anumit simptom a unei diviziuni, totuşi, în această traiectorie, a felului în care alianţa trăieşte şi îşi dezvoltă, totuşi, interesele sale, interesele de securitate, şi faptul că această declaraţie a fost atât de scurtă şi a fost atât de concentrată pe o gamă atât de restrânsă de probleme, sugerează, sigur, că existau anumite diferenţe adânci de la atacul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, sigur că alianţii NATO au fost uniţi în criticile împotriva Rusiei. NATO a fost în continuare, ca şi cel de anul trecut, şi cel din 2023 şi din 2022, un summit care s-a desfăşurat sub un atac brutal la marginea Europei. Chiar în timpul summitului, un atac aerian brutal împotriva oraşului Dnipro din Ucraina a însemnat 19 morţi, 300 de răniţi, care a arătat, totuşi, că cea mai mare provocare în continuare rămâne ameniţarea rusă.
Ştim foarte bine că în ultimele luni, din ianuarie chiar, administraţia Trump nu a autorizat nici un ajutor militar pentru Ucraina, a redus semnificativ sprijinul material, totuşi Trump a căutat să pună în capăt rapid războiului în condiţii de capitulare efectivă în faţa agresiunii ruseşti şi, sigur, ştim foarte bine că propunerea sa sugerează recunoaşterea controlului rus asupra Crimeei şi a regiunilor ocupate. Aş mai spune că această discuţie a fost, totuşi, un consens legat de partea financiară şi de contribuţiile membrilor. Iniţial s-a vorbit de 2030, apoi s-a vorbit de 2032 şi în final s-a vorbit de 2035 şi există critici, sigur, legate de cele două componente, respectiv 3,5-1,5% din produsul intern brut. Per total, cred că pentru România şi pentru flancul estic, rezultatele sunt încurajatoare. În continuare, se aşteaptă noi decizii în toamnă, dar avem în continuare în jur de 100.000 de soldaţi americani în Europa, dintre care 20.000 pe flancul estic, împreună cu celelalte detaşamente şi grupuri de acţiune ale ţărilor vestice, în jur de 40.000 de soldaţi, care reprezintă, totuşi, o ancoră semnificativă de securitate pentru România şi pentru ţările din Europa de Est şi pentru Marea Neagră.
Radu Dobrițoiu: Primul paragraf al declaraţiei finale de la Haga sublinează reconfirmarea importanţei articolului 5 din tratatul de la Washington, aliaţii reafirmând angajamentul de a se apăra reciproc. Domnule profesor Alexandru Muraru, este această precizare urmare a declaraţiilor făcute în ultima perioadă de Donald Trump?
Alexandru Muraru: Cu siguranţă exista o anumită aşteptare înainte de summitul de la Haga, cum a existat, dacă vă aduceţi aminte, şi în 2018, atunci când preşedintele de atunci al României a făcut acea vizită la Casa Albă, când un jurnalist român a adresat această întrebare şi preşedintele american a răspuns fără echivoc, deşi existau la fel de multe temeri. Există, totuşi, acest articol 3 al NATO, care impune statelor să-şi menţină şi să-şi dezvolte capacitatea de a rezista atacurilor. Cu toate acestea, din 2022 a devenit din ce în ce mai evident că mulţi membri NATO nu sunt pregătiţi pentru un angajament militar major. Din ce în ce mai mult Rusia reprezintă o ameninţare în partea de tehnologie şi în partea de armament.
Aşa cum spunea la un moment dat Mark Rutte, acum câteva săptămâni, Rusia produce într-un trimestru, sau în primul trimestru din fiecare an atât cât produc în materie de armament toate statele europene, scuzaţi-mă, într-un an de zile, fără a pune la socoteală Statele Unite şi Canada, ceea ce este, evident, o diferenţă majoră de felul în care privesc statele înarmarea şi, sigur, felul în care privesc viitorul alianţei. Piatra de temelie, aşa cum aţi spus dumneavoastră, a tratatului NATO, articolul 5, este de obicei şi este parafrazat astfel, că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor şi, sigur, preşedintele Trump în drumul său spre Haga, în avionul Air Force One, a avut mai multe discuţii cu jurnaliştii şi părea la un moment dat /sigur/ în ceea ce priveşte angajamentul SUA faţă de NATO, i-a rugat să clarifice acest lucru la summit, el a declarat fără echivoc că susţine acest lucru: „De aceea sunt aici, şi dacă nu l-aş susţine, nu aş fi aici”. Cu alte cuvinte, scopul a fost încă o dată garantat, Statele Unite reprezintă în continuare cel mai mare contributor pentru alianţă, cea mai mare garanţie de securitate şi cea mai mare ancoră de securitate pentru continent, dincolo de toate declaraţiile preşedintelui american, de toate suişurile şi coborâşurile sale în privinţa aceasta. Consider că în continuare există o solidă capacitate de a face faţă oricărui atac împotriva alianţei din partea Rusie sau altui agresor şi aceasta este, cred, concluzia şi cea mai bună încurajare şi certitudine pe care o avem după summitul de la Haga.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei: „NATO… după NATO Summit”.
Invitaţii emisiunii au fost Alexandru Muraru, cercetător şetiinţific şi profesor asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, preşedinte al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SIE, şi, cu un scurt interviu înregistrat, Radu Tudor, jurnalist şi analist politico-militar.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
