RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 decembrie 2025, ora 21:05) – Emisiunea „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit, vă spune Radu Dobriţoiu cu o nouă emisiune „Euroatlantica”…
În această ediţie pornim de la un document care nu este doar tehnic sau administrativ, ci profund politic şi strategic, Strategia Naţională de Securitate a Statelor Unite ale Americii, redactată în noiembrie 2025 şi prezentată în luna decembrie. Documentul reprezintă o schimbare radicală faţă de strategiile americane din ultimele trei decenii. El abandonează paradigma internaţionalistă post-Război Rece şi o înlocuieşte cu o doctrină strict naţională suveranistă, axată pe redefinirea intereselor Americii într-o lume percepută ca instabilă şi excesiv globalizată. În esenţă, strategia combina realismul geopolitic cu un accent puternic pe regenerarea internă a naţiunii americane.
Această strategie spune fără ocolişuri cum vede Washingtonul lumea de astăzi şi, mai ales, cum intenţionează să acţioneze în ea. Este o viziune care marchează o ruptură clară faţă de ultimele decenii de politică externă americană şi care pune în centrul său un principiu simplu, dar cu implicaţii majore, America First. Strategia afirmă explicit că Statele Unite nu mai doresc să fie garantul automat al ordinii globale, nu mai vor să poarte singure povara securităţii internaţionale şi nu mai acceptă alianţe dezechilibrate. În schimb, vorbim de o America orientată spre suveranitate, reindustrializare, securizarea frontierelor şi descurajare prin forţă, nu prin intervenţii militare permanente.
În acest context, Europa ocupă un loc special în document, nu este tratată ca un adversar, dar nici ca un aliat lipsit de probleme. Din contră, strategia americană descrie Europa drept un continent aflat într-un declin economic, demografic şi identitar, afectat de suprareglementare, migraţie necontrolată şi pierderea încrederii în propriile valori.
Washingtonul transmite un mesaj dur, dar clar: Europa trebuie să-şi asume mult mai mult din responsabilitatea propriei securităţi – cheltuieli militare mai mari, mai multă autonomie strategică, mai puţină dependenţă de umbrela americană, iar, în paralel, Statele Unite îşi rezervă dreptul de a-şi redefini rolul în NATO şi în relaţia transatlantică, într-o logică mult mai tranzacţională. Strategia merge mai departe, susţinând necesitatea unei stabilizări rapide a relaţiei cu Rusia prin încheierea războiului din Ucraina pentru a evita escaladări necontrolate şi pentru a reda Europei un minim echilibru strategic, o poziţie care ridică întrebări dificile şi controversate în capitalele europeane.
Aşadar, ne aflăm în faţa unei întrebări esenţiale: ce înseamnă această schimbare de viziune pentru Europa? Este un semnal de alarmă necesar sau începutul unei distanţări istorice între cele două maluri ale Atlanticului? Poate Europa să devină un actor strategic matur, capabil să se apere singur sau riscă să piardă sprijinul american fără a fi pregătită să-l înlocuiască şi mai ales este această strategie un pas spre stabilitate globală sau spre o lume mai fragmentată, mai dură, mai imprevizibilă?
Despre toate aceste teme discutăm cu invitaţii ediţiei, generalul de flotilă aeriană în rezervă Adrian Duţă, expert pe probleme de apărare şi securitate internaţională, şi cu un interviu înregistrat, profesorul universitar Ştefan Popescu, analist de politică externă. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Europa şi noua Strategie Naţională de Securitate a SUA”
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Adrian Duţă!
Adrian Duţă: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Şi eu vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea ”Euroatlantica” la Radio România Actualităţi. Noua strategie de securitate a SUA cere Europei să-şi asume o responsabilitate mult mai mare pentru propria apărare, inclusiv prin creşterea masivă a bugetelor militare. Domnule general Adrian Duţă, este acest lucru fezabil politic şi economic pentru statele europene pe termen scurt şi mediu?
Adrian Duţă: Da, într-adevăr, publicarea Strategiei naţionale de securitate a SUA a produs efecte puternice, mai ales în rândul statelor europene, în rândul liderilor europeni, care au fost oarecum şocaţi, ar putea spune, a fost ca un duş rece, dar strategia de securitate americană nu a adus surprize atât de mari. Diferă, într-adevăr, limbajul, s-a renunţat la acel limbaj diplomatic, la acea exprimare cu care ne-a obişnuit Statele Unite până acum. Donald Trump şi-a impus punctul de vedere şi, într-adevăr, a impus principiul America First. În noua strategie de securitate americană se vede că a fost reorientat interesul american fundamental către asigurarea graniţelor, renunţarea la ambiţia de dominaţie globală şi concentrarea pe interesele vitale ale Statelor Unite ale Americii. SUA îşi propune prin nou document să-şi asigure protecţia teritoriului şi a economiei, să asigure controlul total al frontierelor şi al migraţiei, infrastructura să devină rezilientă, armata să fie una superioară. De asemenea, mizează pe descurajarea nucleară, pe o economie robustă şi o bază industrială puternică. În ceea ce priveşte relaţia cu ceilalţi actori internaţionali, şochează un pic limbajul referitor la Europa, pentru că în accepţiunea liderilor europeni, acest document merge un pic prea departe. Renunţând la regulile diplomatice şi la limbajul obişnuit în acest sens, SUA emite anumite opinii care nu îşi iau locul într-un asemenea document. Dar Europa îşi poate permite să devină autonomă din punct de vedere strategic, iar acest document este un catalizator în sensul acesta. Aşa cum la summitul NATO, statele membre NATO, cele mai multe dintre ele europene, au decis să mărească bugetul apărării la 5% până în 2035, cred că, în acelaşi fel, statele europene pot să-şi consolideze autonomia strategică. Cum spunea şi Kaja Kallas, statele europene îşi diminuează oarecum capabilitatea, îşi desconsideră capacitatea de a acţiona, iar în această nouă lume, în această nouă ordine mondială care se prefigurează, Uniunea Europeană trebuie să devină un actor relevant.
Radu Dobrițoiu: Să ascultăm şi opinia profesorului universitar Ştefan Popescu. Noua strategie de securitate a Statelor Unite descrie Europa ca fiind într-un declin economic, demografic şi identitar. Domnule profesor Ştefan Popescu, din perspectivă de securitate, cât de realistă este această evaluare şi ce riscuri implică pentru stabilitatea continentului?
Ştefan Popescu: Această evaluare are elemente de realism, că ne place sau nu. Este clar că în ultimii 20 de ani, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a intrat într-un derapaj, dacă vreţi, în raport cu cel al Statelor Unite ale Americii. Europa a pierdut puncte importante de competitivitate. Strategia energetică a continentului european, a Uniunii Europene, a înregistrat un eşec, dacă ne uităm la preţurile mult mai mari, care afectează industria europeană şi pune în pericol planurile de reindustrializare ale Europei. De asemenea, problema controlului frontierelor rămâne o temă deschisă, care produce mutaţii în viaţa politică a mai multor state europene, unele cu o importanţă sistemică. Ne putem întreba în mod legitim felul în care această chestiune va influenţa alegerile din Franţa, o ţară importantă pentru angajamentul european pe flancul estic, în aprilie 2027. Deci sunt elemente care, fără îndoială, sunt pertinente. Această viziune declinistă, din păcate, are anumite consecinţe. Cu toate acestea, Statele Unite ale Americii consideră că Uniunea Europeană rămâne un spaţiu vital pentru securitatea Statelor Unite ale Americii, nu numai din punct de vedere civilizaţional, este recunoscută această comuniune, dacă vreţi, civilizaţională, dar şi din punct de vedere securitar şi economic. Din păcate, viziunea Statelor Unite ale Americii cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a juca un rol, de a-şi asuma un rol în noua realitate a sistemului internaţional, are consecinţe, şi cea mai gravă şi cea mai vizibilă pe care noi o resimţim, este că Uniunea Europeană este asociată indirect la amenajarea sau reamenajarea relaţiilor cu Federaţia Rusă şi la rezolvarea conflictului din Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Cum se schimbă rolul NATO în această viziune americană asupra Europei, mai degrabă un pilon central al securităţii sau o alianţă care riscă să fie redefinită şi limitată în extindere şi misiune?
Ştefan Popescu: Limitată în extindere şi misiune, dacă ne uităm la spaţiul est-european, dar cu posibilitatea extinderii misiunilor pentru zonele considerate prioritare pentru Statele Unite ale Americii, iar acestea sunt, fără îndoială, Indo-Pacificul, cooperarea cu alte spaţii geografice, asumarea unor responsabilităţi acolo unde Statele Unite ale Americii în mod direct nu doresc să mai aloce la fel de multe resurse. Deci, văd într-o redefinire a rolului NATO, dar nu într-o dispariţie a acestei organizaţii, nicidecum într-o retragere a Statelor Unite ale Americii şi trebuie să ne uităm numai la dimensiunea economică a cooperării militaro-industriale, a comenzilor de armament din partea statelor europene care rămân notabile şi care sunt chiar esenţiale pentru buna funcţionare a complexului militaro-industrial al Statelor Unite ale Americii. Din păcate, Statele Unite ale Americii nu mai consideră Marea Neagră, nu-i mai acordă importanţa pe care o acordau în trecut, în centrul strategiei lor sunt alte spaţii, pe flancul estic se observă o deplasare a interesului în zona Baltica, care probabil are legătură şi cu vecinătatea, cu zona Arctică, Marea Neagră rămânând utilă, dar dintr-o altă perspectivă, extinderea meridională a flancului estic este totuşi pe aliniamentul Grecia-Cipru-Israel.
Radu Dobrițoiu: În contextul acestei strategii, relaţia transatlantică pare să devină mai condiţionată şi mai tranzacţională. Domnule general Adrian Duţă, ce câştigă şi ce pierde Europa dacă SUA nu mai joacă rolul de garant automat al securităţii sale?
Adrian Duţă: Europa are ocazia acum să îşi dovedească capacitatea. Europa nu este o entitate, un continent slab, are suficiente resurse, are capacitatea de a fi un actor puternic pe plan global şi cu această ocazie cred eu că noua strategie americană reprezintă, într-adevăr, un catalizator pentru întărirea poziţiei Europei. Se vede acest lucru zi de zi şi pot să dau aici exemplul acestei coaliţii de voinţă europene pentru sprijinirea Ucrainei care şi-a găsit vocea şi care negociază cu putere în favoarea Ucrainei. Eu cred că Europa are foarte mult de câştigat din acest lucru şi, într-adevăr, acest proiect al autonomiei strategice va fi obţinut în viitor pe această cale. Pentru Europa, documentul, aşa cum spunea şi domnul profesor, insistă asupra promovării măreţiei europene, depăşirea stagnării economice şi a ştergerii civilizaţionale atribuite birocraţiei, migraţiei, cenzurii şi altor aspecte. Eu nu cred că este aşa, ci politica europeană, strategia europeană este una cât se poate de clară şi n u are nevboie neapărat de intervenţia americană pentru a şti în ce direcţie să ne îndreptăm. Este important ca Europa să-şi asigure responsabilitatea pentru apărarea proprie. De asemenea, este inevitabil să asistăm la o stopare a extinderii NATO, pentru că acest lucru este solicitat din diferite direcţii. Şi, de asemenea, cooperarea cu SUA nu este neapărat scoasă din context sau nu este, cumva, eliminată, SUA îşi doreşte în continuare o cooperare cu continentul european, pe care îl vede un partener comercial foarte capabil.
Radu Dobrițoiu: Strategia americană reprezintă o schimbare radicală faţă de strategiile americane din ultimele trei decenii. O nouă viziune, aşadar, să-l ascultăm din nou pe profesorul Ştefan Popescu.
*
Radu Dobrițoiu: America pare să favorizeze o Europă a statelor naţionale suverane mai degrabă decât o integrare tot mai profundă sub umbrela UE. Domnule profesor Ştefan Popescu, credeţi că această viziune poate fragmenta Uniunea Europeană sau, dimpotrivă, o poate forţa să se reformeze?
Ştefan Popescu: Există un risc real al fragmentării într-o primă etapă a Uniunii Europeane. De altfel, atât strategia Statelor Unite ale Americii, cât şi legea apărării adoptată de Congresul american în ambele camere stabileşte anumite priorităţi, anumite state care rămân în continuare importante pentru angajamentul american: ţările baltice, Polonia, Ungaria, Austria, Italia, deci anumite ţări cu care Statele Unite ale Americii vor să coopereze pentru redefinirea Uniunii Europeane. Cred că nu există riscul dispariţiei formulelor de integrare în lumea occidentală, dar este foarte posibil ca Statele Unite ale Americii să-şi dorească o integrare şi mai mare a Uniunii Europene în propriile lor strategii, industrială, militară, strategică. Prin urmare, problema autonomiei europene, construirea unui pol de putere independent al Uniunii Europeane, cred că toate acestea nu vor fi susţinute de Statele Unite ale Americii. Că acestea vor reuşi sau nu, este o altă chestiune. Faptul că Statele Unite ale Americii consideră în mod explicit în strategia lor de securitate că Europa rămâne un continent vital pentru acestea, acest lucru cred că este cel mai important şi nu trebuie să ne aşteptăm la retrageri ale Statelor Unite ale Americii, ci la o redefinire a rolului lor în sensul dorinţei administraţiei de la Washington, a întăririi legăturilor cu statele europene într-un rol mai puţin pregnant al Bruxellului în chestiuni economice, securitare, politice.
*
Radu Dobrițoiu: Strategia americană susţine negocierea rapidă a încetării războiului din Ucraina, pentru a restabili stabilitatea strategică cu Rusia. Din punct de vedere al securităţii europene, domnule general Adrian Duţă, este aceasta o soluţie de stabilizare sau un potenţial precedent periculos pentru Europa?
Adrian Duţă: Răspunsul este unul mai amplu şi mai complex, pentru că, evident, toată lumea doreşte pacea în Ucraina şi cu toţii dorim ca aceste acte de război să înceteze, însă contează foarte mult cum este obţinută pacea în Ucraina. Din acest punct de vedere, SUA este interesată mai mult de această restabilire a stabilităţii strategice cu Rusia. Practic, SUA îşi doreşte ca relaţia cu Rusia să redevină una cât se poate de operaţională, să reînceapă comerţul cu Rusia şi alte schimburi care îi aduc beneficii. Dar, din punct de vedere al stabilităţii şi securităţii europene, o pace impusă, aşa cum doreşte Rusia, pentru că Statele Unite de multe ori parcă se aliniază mai degrabă cu poziţia Rusiei decât cu cea a Ucrainei sau a Europei, ar semna, într-adevăr, un precedent periculos pentru pacea internaţională, deoarece un asemenea precedent ar da apă la moară, ca să zic aşa, şi altor state cu pretenţii teritoriale. Nu este în concordanţă cu dreptul internaţional să îţi extinzi teritoriile, să îţi extinzi graniţele prin forţă militară şi, de aceea, o pace trebuie să fie negociată pe baze solide, echitabile, în conformitate cu dreptul internaţional şi nu în conformitate cu cerinţele maximaliste ale Rusiei. Radu Dobrițoiu: Documentul vorbeşte despre un posibil colaps civilizaţional al Europei legat de migraţie, scăderea natalităţii şi pierderea identităţii naţionale. Domnule general Adrian Duţă, este aceasta o exagerare ideologică sau o problemă reală pe care elitele europene o evită?
Adrian Duţă: Este, deopotrivă, o problemă reală, problema demografică, pe continentul european este una care evidenţiază un declin continuu al demografiei europene. Acesta este datorat, pe de-o parte, scăderii natalităţii, pe de altă parte, migraţiei, pe de altă parte schimbărilor demografice forţate în anumite state, de aceea Europa trebuie să adopte măsuri cât se poate de urgent pentru a menţine acest fenomen sub control, dar nu cred că este aşa cum a fost el ilustrat în strategia de securitate americană ca o ştergere civilizaţională, pentru că Europa ştie să-şi gestioneze foarte bine situaţia internă. Cred că este o exagerare şi acest lucru nu ar trebui să se regăsească într-un asemenea document.
Radu Dobrițoiu: Strategia americană susţine şi negocierea rapidă a încetării războiului din Ucraina, dar critică explicit Uniunea Europeană pentru suprareglementare, pierderea suveranităţii şi restrângerea libertăţilor politice. Ar trebui probabil ca Europa să răspundă acestei viziuni americane profund critice. Vă mulţumesc… Da, scurt de tot.
Adrian Duţă: Da, Europa deja a început să facă lucrul acesta. Vedem în cadrul programului ReArm Europe că Europa umblă deja la reglementări şi încearcă să le transforme în procese mai simple şi mai rapide.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica”, la final. Titlul ediţiei: „Europa şi noua Strategie Naţională de Securitate a SUA”. Invitaţii emisiunii au fost: generalul de flotilă aeriană în rezervă Adrian Duţă, expert pe probleme de apărare şi securitate internaţională şi profesorul universitar Ştefan Popescu, analist de politică externă. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi alături de producatorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
