RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (17 februarie, ora 22:32) – Emisiunea: „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Europa traversează un moment de reflecţie strategică între două repere importante – Conferinţa de securitate de la München şi prima reuniune programată joi, 19 februarie, a Consiliului pentru Pace. La München, lideri politici, experţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale au discutat despre principalele riscuri de securitate, războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, competiţia strategică globală şi vulnerabilităţile interne ale Uniunii Europene.
Mesajul dominant a fost clar: Europa trebuie să îşi consolideze capacitatea de apărare şi să îşi definească mai ferm rolul într-o lume tot mai instabilă. Discuţiile au evidenţiat presiunea asupra relaţiei transatlantice. În contextul incertitudinilor politice din Statele Unite şi al apropierii alegerilor europene, tot mai multe voci cer o autonomie strategică mai pronunţată a Uniunii. Investiţiile în industria de apărare, coordonarea achiziţiilor militare şi sprijinul pe termen lung pentru Kiev rămân puncte centrale pe agenda europeană. În acest climat are loc joi prima reuniune a Consiliului pentru Pace, un demers menit să completeze dimensiunea de securitate cu una diplomatică.
la München accentul a fost pus pe descurajare şi apărare, Consiliul pentru Pace ar urma să pună accent pe dialog, prevenirea conflictelor şi reconstrucţia în zonele afectate de război. Pentru Europa, miza este echilibrul între fermitate şi deschidere, între investiţia în securitate şi promovarea păcii.
Cele două momente marchează nu doar o succesiune de întâlniri, ci o încercare de a defini direcţia strategică a continentului într-o perioadă de transformări profunde.
Dezbatem aceste teme cu invitatul emisiunii, contraamiralul de flotilă în rezervă Constantin Ciorobea, fost locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale. Bună seara, domnule amiral Constantin Ciorobea!
Constantin Ciorobea: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Agenda globală„. La Conferinţa de securitate de la München s-a vorbit mult despre nevoia unei Europe mai puternice din punct de vedere militar. Domnule amiral Constantin Ciorobea, este Uniunea Europeană pregătită concret să facă acest pas sau vorbim încă mai mult despre intenţii decât despre capacităţi reale?
Constantin Ciorobea: În acest moment, dacă privim realist situaţia la nivelul Europei, nu putem considera că Europa poate asigura o descurajare credibilă a Federaţiei Ruse, spre exemplu. Şi de ce spun acest lucru? Pentru că, vedem, practic, abia reuşeşte să asigure cu muniţie Ucraina în confruntarea pe care aceasta o are cu Federaţia Rusă, care a atacat acum patru ani deja şi, practic, vedem că încă Europa nu a reuşit, ca un aspect important, să-şi refacă capacitatea industriei de apărare de a susţine frontul din Ucraina. Deci ăsta e numai un aspect. Pe de altă parte, inclusiv echipamentele care sunt trimise spre Ucraina au fost trimise din depozite, care depozite încă nu au fost refăcute cu echipamentele respective în condiţiile în care trimit în continuare echipamente pentru susţinerea frontului. Deci, practic, situaţia este cunoscută la nivelul Europei. De aici şi programul SAFE, care a fost iniţiat de către Europa pentru a încuraja ţările să-şi reia programele de înzestrare cu echipamente, muniţie şi tot ce este necesar pentru a-şi ridica capabilităţile şi capacitatea de apărare. Deci, încă nu putem vorbi de o Europa capabilă să asigure o descurajare credibilă, dar situaţia este destul de gravă în condiţiile în care, pentru Statele Unite, declaraţie foarte fermă a Statelor Unite în perioada aceasta în care afirmă că, pentru Statele Unite, Rusia nu mai este un inamic direct, credibil şi Statele Unite consideră că Europa trebuie să fie în măsură să-şi apere graniţele şi să aibă un răspuns credibil împotriva Federaţiei Ruse, Statele Unite rezervându-şi cumva numai partea aceasta de descurajare nucleară. Adică la nivelul conflictului clasic Europa trebuie să răspundă Federaţiei Ruse. În situaţia în care avem o escaladare către un conflict nuclear, atunci Statele Unite vor sprijini Europa pentru a descuraja Federaţia Rusă. Deci situaţia este foarte clară din punctul de vedere al Statelor Unite, se pare că este început să fie înţelesă şi la nivelul Europei, dar să vedem cum vor evolua lucrurile în continuare în susţinerea acestui program de înarmare şi de refacere a industriei de apărare la nivelul Europei.
Radu Dobrițoiu: Prima reuniune a Consiliului pentru Pace pune accent pe dialog şi prevenirea conflictelor, este o instituţie internaţională nou creată la iniţiativa preşedintelui Donald Trump. Domnule amiral Constantin Ciorobea, este Europa capabilă să joace simultan rolul de actor militar credibil şi de mediator diplomatic?
Constantin Ciorobea: Da, vedeţi, mediatorul acesta diplomatic trebuie să aibă în spate o credibilitate militară şi în acest moment această credibilitate în domeniul militar a Europei nu este, nu ajunge la un nivel, să spunem, mondial. Pe de altă parte, să vedem cum vor evolua lucrurile şi cu acest Consiliu al Păcii, pentru că practic în acest moment avem poziţia Statelor Unite care doreşte ca acest Consiliu să preia o parte din sarcinile Consiliului de Securitate şi din sarcinile Organizaţiei Naţiunilor Unite, dar în acest Consiliu al Păcii nu avem practic din ţările membre permanent al Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, nu avem prezentă decât Statele Unite, deci se pare că avem o dorinţă puternică a SUA de a impune un model nou de securitate la nivel planetar, dar o reticenţă a celor mai reprezentativi membri şi mă refer aici la cei care au statut permanent în Consiliului de Securitate, ţări care au drept de veto în cadrul Consiliului de Securitate şi care practic nu sunt membre în acest Consiliu al Păcii, deci îşi rezervă în continuare acest drept de veto în cadrul Consiliului ONU şi nu au identificat o posibilitate sau nu s-au regăsit în Consiliul Păcii. Dar, revenind la întrebarea dvs, Europa, în acest moment, dacă nu-şi realizează capabilităţi militare care să o aducă cel puţin la nivelul de a asigura o descurajare credibilă împotriva Federatiei Ruse, nu poate fi vorba ca Europa să se implice în acţiunile diplomatice la nivel global, în condiţiile în care până acum principala pârghie, să spunem, a Europei în aceste acţiuni diplomatice o reprezenta puterea economică pe care o are Europa, dar nici în acest domeniu deja nu mai este, să spunem, atât de credibilă, în condiţiile în care sunt semne că nici industria europeană nu mai merge aşa cum mergea, din lipsa contractelor sau din aspectul acesta privind preţul energiei şi toate celelalte care s-au derulat de la începutul războiului din Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Noua iniţiativă, Consiliul pentru Pace, este prezentată ca un mecanism flexibil de mediere a conflictelor. Domnule Amiral Constantin Ciorobea, dincolo de retorică, consideraţi că avem de a face cu o completare a arhitecturii internaţionale existente sau cu o tentativă de a o ocoli?
Constantin Ciorobea: Cred că preşedintele Trump are intenţia de a ocoli tot ceea ce există în acest moment la nivel mondial privind negocierea conflictelor, modul în care, apropo, se face reconstrucţia după astfel de conflicte şi dorinţa de a o ocoli pentru a o putea controla, pentru că preşedintele Trump este preşedintele acestui Consiliu al Păcii şi el este cel care are drept de veto. Deci, da, doreşte să ocolească tot ceea ce există până în acest moment la nivel internaţional, dorind să aibă controlul asupra a tot ceea ce se va decide şi modul în care şi direcţiile de acţiune pe diferite planuri. Dar, momentan, acest Consiliu să vedem ce efecte va avea şi dacă va reuşi ceva în Fâşia Gaza, pentru că abia atunci îşi capătă o oarecare credibilitate şi poate şi atractivitate, mă refer la dorinţa cât mai multor ţări de a deveni membri permanenţi ai acestui Consiliu.
Radu Dobrițoiu: Mai mulţi lideri europeni şi oficiali ai Uniunii Europene au criticat Consiliul pentru Pace ca fiind centrat pe un singur lider nealiniat cu dreptul internaţional şi potenţial rival cu ONU sau NATO, acest Consiliu pentru Pace. Domnule amiral Constantin Ciorobea, cum poate Europa să gestioneze echilibrul între dimensiunea sa politică şi economică în cadrul UE, angajamentele de securitate din NATO şi noua dimensiune diplomatică reprezentată de Consiliul pentru Pace, fără suprapuneri sau contradicţii strategice?
Constantin Ciorobea: Da, aici avem situaţia în care se află practic Uniunea Europeană, pentru că deciziile acestea la nivel de politică externă trebuie luate în unanimitate, unanimitate care vedem că de cele mai multe ori nu se realizează sau se realizează destul de greu, şi atunci proiecţia sau intenţiile Uniunii Europene de a se angaja chiar în acest Consiliu al Păcii sau în alte direcţii sau acţiuni la nivel mondial sunt reduse ca efect şi credibilitate, şi atunci practic vedem că Uniunea Europeană doreşte să se implice, dar pârghiile politice şi situaţia din Uniunea Europeană, modul în care se iau deciziile în acest moment în Uniunea Europeană împiedică o reacţie imediată şi câteodată chiar o reacţie de orice fel din considerentul că este greu de realizat această unanimitate. Deci greu o să vedem o implicare a Uniunii Europene şi probabil se va susţine în continuare menţinerea a ceea ce există la nivel internaţional, adică Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul de Securitate şi tot ceea ce este în vigoare şi care, da, într-adevăr, dacă suntem corecţi, putem spune că n-a reuşit să rezolve mai nimic şi n-a reuşit să prevină conflictele la nivel internaţional, dar nici acest Consiliu al Păcii nu pare să aibă mai mult sorţi de izbândă, deci, practic, la nivel internaţional, vedem o dorinţă de a se schimba ceea ce avem ca organizaţii internaţionale, modul în care reacţionează acestea pentru a preveni conflictele, dar încă nu s-a identificat o soluţie, iar acest Consiliu al Păcii este o încercare, să spunem, a Statelor Unite de a veni cu o propunere. Să vedem cum vor reacţiona ceilalţi, şi aici mă refer în primul rând la China şi la Federaţia Rusă, care au statut de membru permanent în Consiliul de Securitate şi care nu prea sunt, să spunem, foarte angajaţi în acest Consiliu al Păcii propus de preşedintele Trump.
Radu Dobrițoiu: Relaţia transatlantică pare să intre într-o zonă de incertitudine. Domnule amiral Constantin Ciorobea, cât de realistă este ideea unei autonomii strategice europene şi ce ar presupune ea în termeni practici?
Constantin Ciorobea: Vrem, nu vrem, această autonomie strategică a Europei trebuie realizată şi vedem că poziţia Statelor Unite este destul de clară pe această direcţie, adică Europa trebuie să-şi rezolve problemele la nivel continental şi să fie în măsură să îşi apere graniţele proprii. Pornind de la această premisă, practic am văzut pasul următor făcut de Statele Unite prin cedarea comenzii unor comandamente din structura NATO. Deci, din ce în ce mai mult, Statele Unite nu numai că declară, ci şi acţionează către a împinge sau a convinge Europa să-şi ia în mâini soarta şi să fie în măsură să rezolve tot ceea ce înseamnă aspectele de descurajare şi de prevenire a conflictelor la nivelul continentului european, în condiţiile în care vedem Statele Unite sunt concentrate pe situaţia din Pacific şi, bineînţeles, proiecţia şi acţiunile Chinei, din dorinţa Statelor Unite de a echilibra situaţia în Pacific, lăsând Europa să-şi soluţioneze conflictele şi tot ceea ce înseamnă continentul european. De asemenea, pe de altă parte, trebuie înţeles că inclusiv politica aceasta şi modelul pe care l-a preluat preşedintele Trump, mă refer la politica Monroe, la momentul respectiv, a fost viabilă şi Statele Unite au reuşit să pună în aplicare acest model de securitate cu sprijinul Marii Britanii. Practic, Oceanul Atlantic a fost controlat de Marina Britanică, permiţând Statelor Unite să-şi proiecteze interesele pe continentul american, deci în continuare o să vedem o legătură între Europa şi Statele Unite, pentru că, realist vorbind, atât Europa, cât şi Statele Unite trebuie şi vor menţine o legătură şi o relaţie strânsă, pentru că altfel, separat, vor fi sortite eşecului.
Radu Dobrițoiu: Domnule amiral Constantin Ciorobea, în actualul context internaţional tensionat, care ar trebui să fie prioritatea imediată a Europei: consolidarea apărării sau investiţia în mecanisme de negociere şi reconstrucţie?
Constantin Ciorobea: În acest moment, Europa trebuie să-şi prioritizeze acţiunile pe dotare şi echiparea armatei, identificarea unei structuri de forţe de reacţie imediată, adică identificarea la nivelul continentului fiecare ţară ce forţe poate să dea în aşa fel încât să realizeze cel puţin acea 100 de mii de oameni gata de acţiune în orice moment la nivelul continentului european, pentru a avea o reacţie imediată indiferent de unde vine pericolul şi, bineînţeles, inevitabil, trebuie avut în vedere şi această parte de diplomatie, de negociere, de reconstrucţie, pentru că inevitabil o să vedem partea aceasta de reconstrucţie în Ucraina, pentru că, la un moment dat, conflictul acolo se va încheia şi toată sarcina aceasta de reconstrucţie a Ucrainei va cădea în sarcina Europei, să spunem, ca principal furnizor de sprijin.
Radu Dobrițoiu: Domnule amiral Constantin Ciorubea, vă mulţumesc pentru acest interviu.
Transcriere: RADOR RADIO ROMÂNIA
